Situată pe strada Universității nr. 5, în centrul Clujului, Biserica Piariștilor este prima biserică catolică edificată în Transilvania după Reforma Protestantă. Totodată, este și primul edificiu ecleziastic în stil baroc din fosta provincie habsburgică. Cunoscută inițial ca Biserica Iezuiților din Cluj, respectiv ca Biserica Universității, acest lăcaș de cult a constituit un ansamblu arhitectonic cu colegiul academic iezuit, pe locul căruia se află astăzi clădirea centrală a Universității „Babeș-Bolyai”. Construcția bisericii a fost inițiată la începutul secolului al XVIII-lea și a fost sfințită pe 3 mai 1725.

După desființarea ordinului iezuit în 1773, atât biserica, cât și colegiul au intrat în proprietatea Ordinului Piarist. Cu ajutorul platformei Arcanum, Cluj24 relatează despre menționările acestei biserici în paginile ziarelor Patria și Națiunea.

„Care este astăzi situaţia de drept a „Bisericei Universităţii“ din Cluj?”

Patria,anul V, nr 80, 18 aprilie 1923, p. 1-2

Cu această întrebare își incepe articolul de opinie din ziarul Patria, prof. univ. Onisifor Ghibu. Un personaj important pentru procesul Marii Uniri din 1918, acesta critică conducerea catolică din fosta provincie habsurbgică Transilvania, militând, în acest caz, pentru retrocedarea bisericii conducerii române.

Un alt fapt mare legat de numele profesorului Ghibu a fost actul preluării bisericii universității din Cluj de laPiariști de către Universitate.

„…caz analog cu cel al Primăriei din Timișoara, când și acolo Piariștii s-au făcut stăpâni pe o biserică care nu le-a aparținut nici când și care a aparținut întotdeauna Universității, fiind proprietatea exclusivă a Universității din Cluj”, afirma profesorul într-un interviu pentru ziarul Vestul din 13.09.1934.

Icoana Fecioarei Maria

„Revenind acuma la chestiunea bisericii universităţii, — după ce am văzut că „Fondul de studii“ este al Statului, acum român, şi că „Statul catolic“, trebue disolvat numaidecât ca unul care nu mai poate avea nici un titlu de drept, — rămâne ca ea să se dea din partea Statului cât mai neîntârziat în întrebuinţarea majorităţii credincioşilor creştini ai acestei ţări şi ai acestui oraş şi în a Universităţii, pentru trebuinţele căreia a fost făcută din chiar trupul ei şi în întrebunţarea universităţii, care are chiar nevoie de ea.

Având în vedere că pe lângă Universitatea noastră se va înfiinţa în curând şi o Facultate de teologie, necesitatea luării în stăpânire a acestei biserici devine absolut imperioasă şi din acest punct de vedere.”, se menționează în articol.

De altfel, Onisifor Ghibu considera că biserica nu servește atât de mult comunității catolice din oraș, afirmând că e prea puțin frecventată. În opinia sa, singurul beneficiu al bisericii pentru comunitate, care îi aducea venituri fabuloase, era icoana Sfintei Fecioare Maria: ”Dar — şi aici istoria ne este martoră — această icoană de fapt nu este nici piaristă, nici catolică, nici ungurească, ci o icoană făcută de un Român şi luată acum două sute de ani de puternicii zilei din biserica românească de la Nicula (judeţul Solnoc- Dobâca) a cărei proprietate a fost, şi aşezată în biserica iezuită pe atunci, din Cluj). Toată gloria acestei biserici a făcut-o aşadară dea lungul a două veacuri, un obiect sacru de care au fost despoiaţi românii, osândiţi să rămâie dea pururea ignoraţi, slabi şi săraci.”

Prin urmare, profesorul își dorea mult retrocedarea acestui lăcaș de cult și ca răspuns la veacurile de influență străină asupra comunității prin intermediul acestei biserici, după cum el însuși afirmă: „Piariștii care dețin această biserică s-au făcut vinovaţi prin colegiul lor de o aşa de neiertată crimă faţă de poporul nostru, încât nu putem avea altă atitudine faţă de ei, decât cea pe care a avut-o împăratul Iosif al II, care i-a rechemat din Transilvania. Ei au lucrat conştientşi sistematic la maghiarizarea şi la desfiinţarea noastră decenii dea rândul.”

Biserica Piariștilor din Cluj-Napoca- un element semnificativ în istoria Bisericii Greco-Catolice din Transilvania

Națiunea, anul VI, nr 97, 24 august 1932, p. 1-3

După sute de ani de oficializare a liturghiilor romano-catolice în limba maghiară, iată că în 1932, pentru prima dată se aude limba română în cadrul Bisericii Piariste și odată cu asta începe practicarea slujbelor conform ritului bizantin, caracteristice greco-catolicilor. Această perioadă nu va una lungă, luând sfârșit după semnarea Decretului nr. 358/1948, prin care comuniștii au interzis Biserica Greco-Catolică.

Asfel, în cadrul numărului din 24 august 1932 din Națiunea, regăsim relatarea primei oficieri în limba română: „Prima liturghie românească în biserica piaristă de lângă Universitate.

Duminecă înainte de amiazi a fost celebrată în biserica piaristă din corpul Universității prima liturghie românească după ritul greco-catolic, pontificată, de PS. Episcopul dr. Iuliu Hossu.

Înaltul ierarh a fost primit la intrarea în biserică, din partea dlui prof. Ludovic Visegrádi, superiorul ordului piariștilor din Cluj. La liturghie — au participat pe lângă autoritățile civile și militare — o mulțime de credincioși. În frumoasa sa predică P. S. S. Episcopul Hossu a făcut apel la înfrățire între națiunile de religii diferite din această țară”.

Presiunile din timpul comuniștilor

În perioada regimului comunist, Biserica Piariștilor din Cluj-Napoca a fost afectată de politica statului față de cultele religioase. În contextul Decretului nr. 358/1948, care a abrogat cultul greco-catolic și a transferat bunurile acestuia către stat sau Biserica Ortodoxă Română, Biserica Piariștilor a fost utilizată pentru slujbe greco-catolice, în ciuda interdicției regimului. Marele protest cu peste 5000 de participanți, demarat în fața bisericii de credincioșii greco-catolici în 1956, a fost considerat o provocare directă la adresa autorităților comuniste, aducând după sine consecințe.

În urma acestor evenimente, autoritățile comuniste au intensificat presiunile asupra Bisericii Piariștilor și au impus restricții suplimentare asupra activităților religioase desfășurate în această locație, printre care și cedarea bunurilor mobiliare și imobiliare – știre anunțată într-un număr al ziarului Universul, din august 1950.

Cheile bisericii

„Comisia Interimară a Statusului romano-catolic din Transilvania, in ziua de 8 August a. c. a ţinut o şedinţă festivă în sala de şedinţă a Istoricului sediu din Cluj al Statusului. La şedinţă a participat şi delegatul Ministerului Cultelor. Şedinţa a fost deschisă de către protopopul Fodor Gergely, preşedintele Comisiei Interimare, împuternicitul şef Teodor Isaiu, a salutat pe cei prezenţi în numele Ministerului Cultelor şi a predat Comisiei Interimare a Statusului bunurile mobiliare şi imobiliare, care vor promova în mare măsură buna funcţionare a Bisericii romano-catolice din R. P. R.

Acest fapt a fost primit cu mare bucurie de cei prezenţi. Protopopul Fodor Gergely şi preşedintele Comitetului Catolic de Acţiune, protopopul Agatha Endre, au exprimat satisfacţia preoţilor şi credincioşilor romano-catolici, iubitori de pace, pentru acest act generos al guvernului nostru de democraţie populară, care dovedeşte, din nou, că statul poporului muncitor sprijină şi asigură funcţionarea liberă a Bisericii şi a Instituţiilor bisericeşti, ce stau în slujba păcii.

După aceasta participanţii la şedinţă au mers în faţa fostei biserici Piaristă din str. Universităţii, care figurează de asemenea între bunurile preluate şi acolo, la faţa focului, preşedintele Comisiei Interimare, protopopul Fodor Gergely, a preluat cheile bisericii din mâna delegatului Ministerului Cultelor”.

Mai mult decât o simplă biserică

Prin valoarea sa arhitecturală, funcția religioasă multiseculară și rolul activ în dinamica socio-culturală a Clujului, Biserica Piariștilor se impune ca un reper fundamental în înțelegerea evoluției urbane și confesionale a orașului. Importanța sa transcende dimensiunea cultică, devenind un punct nodal în analiza interacțiunii dintre Biserică, stat și comunitate în Transilvania modernă.

De-a lungul celor peste trei secole de existență, Biserica Piariștilor din Cluj a reflectat fidel marile transformări istorice ale Transilvaniei: de la expansiunea catolicismului în epoca habsburgică, la conviețuirea confesională din perioada dualistă, și până la tensiunile ideologice ale regimului comunist.

A servit nu doar drept lăcaș de cult, ci și ca spațiu de afirmare a educației, rezistenței religioase și dialogului interconfesional.

Inserată organic în țesutul istoric al orașului, ea constituie astăzi un reper esențial pentru înțelegerea evoluției politico-religioase a Clujului.

Peste 200 de copii din centre rezidențiale din Cluj-Napoca, Apahida, Gherla, Turda, Huedin și Florești vor avea parte de o zi specială, plină de culoare și activități, la Wonderland Resort.

Copiii au pregătit și o expoziție cu vânzare, iar clujenii cu suflet mare îi pot astfel sprijini și susâine în proiectele viitoare.

Copiii din centrele rezidențiale din Cluj își spun poveștile în culori, de ziua lor

Copiii din centrele rezidențiale din județul Cluj își exprimă creativitatea și visele prin desene, obiecte handmade și activități recreative, în cadrul unui evenimentului „Copilăria în imagini”, organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.

Evenimentul are loc joi, 29 mai 2025, între orele 13:00 și 18:00, la Wonderland Resort Cluj, și este deschis publicului larg. Cei prezenți vor putea susține copiii prin achiziționarea de obiecte realizate chiar de aceștia. fFndurile strânse vor fi folosite pentru activități educative și recreative dedicate dezvoltării personale a beneficiarilor.

Un strop de bucurie pentre peste 200 de copii

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, împreună cu partenerii săi, organizează acest eveniment pentru a aduce un strop de normalitate și bucurie în viața a peste 200 de copii din Cluj-Napoca, Apahida, Gherla, Turda, Huedin și Florești.

„Este o inițiativă mai mult decât lăudabilă, pe care o susținem cu toată convingerea. Ziua de 1 iunie constituie cel mai bun prilej pentru a sărbători copilăria și pe copii, pentru a aduce bucurie și speranță acestor suflete inocente cu care soarta a fost mai puțin generoasă. Îi invit pe clujeni să sprijine în număr cât mai mare această inițiativă și să contribuie la reușita acestei zile deosebite dedicate copiilor”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Pe lângă expoziția de artă și standurile cu produse handmade, copiii vor participa la activități interactive precum:

• călărie
• tiroliană
• tubing
• tir cu arcul
• plimbări cu telescaunul
• parc de aventură
• Dinoland
• face painting și tobogane gonflabile

Evenimentul este sprijinit de mai multe ONG-uri partenere, printre care Asociația Pas cu Pas, Ajungem Mari, Alfa Grup, Teen Challenge și Caiac SMile, care contribuie cu voluntari și activități dedicate celor mici.

„Copilăria în imagini” este mai mult decât un eveniment, este o declarație de susținere pentru dreptul fiecărui copil la zâmbet, joacă și șanse egale.

De Rusalii, angajații vor beneficia de o minivacanță. Aceștia vor avea trei zile libere la începutul lunii iunie. Rusaliile sunt sărbătorite la 50 de zile după Paște și marchează Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor lui Hristos. În acest an, prima zi de Rusalii va fi prăznuită duminică, 8 iunie, iar a doua zi, luni, 9 iunie.

Pentru angajații din România, a doua zi de Rusalii (luni, 9 iunie) este declarată zi liberă legal prin lege, ceea ce înseamnă că aceștia vor putea să se bucure de un weekend prelungit, în perioada 7 – 9 iunie, scrie Alba24.

Rusalii 2025: Semnificația religioasă

Cunoscută și sub denumirea de „Cincizecime”, sărbătoarea Rusaliilor reprezintă unul dintre cele mai vechi și importante praznice creștine. Aceasta comemorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor lui Iisus Hristos, la 50 de zile după Înviere, eveniment care marchează, în mod simbolic, și întemeierea Bisericii creștine.

Potrivit tradiției biblice, după ce Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lor, apostolii au început să vorbească în limbi diferite și să predice cuvântul lui Dumnezeu, răspândind astfel învățăturile creștine în întreaga lume.

Calendarul zilelor libere rămase în 2025

În anul 2025, românii vor beneficia de un total de 17 zile libere oferite de stat, datorită sărbătorilor legale. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere vor cădea în weekend.

Iată lista completă a zilelor libere legale rămase pentru anul 2025:

– 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
– 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
– 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni) – zi liberă legal
– 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri) – zi liberă legal
– 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
– 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni) – zi liberă legal
– 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi) – zi liberă legal
– 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri) – zi liberă legal

Ziua Copilului (1 iunie) cade într-o zi de duminică în 2025, suprapunându-se peste weekendul obișnuit.

A 5-a ediție a Cluj Folk Fest de la Cluj-Napoca va avea loc în perioada 23-35 mai, urmând să aibă loc 14 concerte și un concurs național de talente și tabără folk. 

Festivalul, ajuns la a cincea ediție, propune o serie de 14 concerte atractive cu artiști clujeni și din țară, nume consacrate ale folkului sau artiști cu un stil fusion.

”Alexandru Andries, White Mahala, Catalin Stepa, Cristi Dumitrascu si Planul B, Calendar, Cosmin Vaman si Alexandra Andrei, Sarmalele Reci, Tapinarii, Luna Amara, Nicu Zotta, Dan Vana, Vlad Parau sunt artiștii invitați să concerteze.

Pe lângă aceștia, vor urca pe scenă câștigătorii Concursului Național de Talente din 2024, așa cum Cluj Folk Fest a promis: Alma Lorena si The Arhivers!”, arată organizatorii.

Cluj Folk Fest este prezentat de artistul folk și realizatorul radio Cristi Dumitrașcu de la postul radio Rock FM.

Festivalul, la Colina Secret Garden

Festivalul va avea loc la Colina Secret Garden (Camping Colina), o locație superbă, la capătul cartierului Mănăștur, pe Drumul Sfântul Ioan,  foarte potrivita pentru acest tip de festival dedicat tuturor vârstelor.

Organizatorii îi sfătuiesc pe participanți să ia transportul în comun spre festival, zona fiind foarte bine conectată dinspre toate zonele orașului: dinspre Mărăști și Gheorgheni cu liniile 6, 24, 25, dinspre gară și autogară cu liniile 9 și 101/102 de tramvai, dinspre Zorilor și Grigorescu cu liniile 43, 43 P, 43 B, dinspre Piața 1 mai cu linia 1, dinspre Zona industrială, Someșeni, Plevnei cu liniile 14, 52, 29, iar dinspre Florești cu linia metropolitană M21.

Puteți veni de asemenea cu bicicleta, trotineta sau cu taxi. Nu uitați de Vinerea Verde, călătorii beneficiind de transport gratuit vinerea în Cluj-Napoca și Florești.

Mai multe informații despre artiști pe: https://www.facebook.com/clujfolkfest

Accesul în camping va avea loc vineri, 23 mai, de la ora 17.00, iar sambata si duminica de la ora 12.00.

Concertele încep vineri, 23 mai de la ora 18.00, sambata, 24 mai de la ora 17.30 si duminica, 25 mai de la ora 18.00.

Concurs Național de Talente și Tabără Folk

De asemenea, pasionații de folk vor avea ocazia să participe și la un Concurs Național de Talente Cluj Folk Fest, în prima zi de festival, pe 23 mai, de la ora 16.00, in Piata Muzeului din Cluj-Napoca, concurs dotat cu premii în bani, în cadrul căruia vor lupta mai mulți concurenți pentru Trofeul Juriului și Trofeul Publicului. Marele câștigător va avea șansa să ofere un recital pe scena ediției Cluj Folk Fest 2026.

Ajuns la a patra ediție, concursul se adresează artiștilor la început de drum, pe care îi sprijinim prin organizarea unei Tabere Folk prin care să exploreze atât resurse creative, de compoziție, cât și alte aspecte ce țin de cariera artistică (management de proiecte, brandul personal, promovarea artistică etc).

Editia a 2-a a Tabărei Folk by Cluj Folk Fest are loc în 20-23 mai în Cluj-Napoca.

Înscrierile se pot face la link-ul: https://bit.ly/concurs2025

Alte activități

Festivalul mai propune diverse activități de tip camping, inclusiv sportive. Încurajăm publicul să vină cu mingi diverse, palete și alte echipamente pentru a practica sporturi de grădină, iar organizatorii vor pune de asemenea la dispoziție astfel de echipamente.

De asemenea, festivalul încurajează publicul să vină cu scaune de camping, izopren, pături.

Prețul biletelor

Bilete de o zi (90 lei) și abonamente (180 lei) pot fi achiziționate online prin intermediul platformei Ambilet.ro, accesând acest link: https://www.ambilet.ro/bilete/cluj-folk-fest-2025/

De asemenea bilete și abonamente se vor putea achiziționa și la intrare, cu preturile urmatoare: 250 lei abonamentul si 110 lei biletul de o zi. Atentia, la intrare plata se face doar cu numerar (cash).

Copiii cu vârsta de până la 12 ani au acces gratuit, iar cei care nu au împlinit vârsta de 14 ani au acces doar însoțiți de un adult plătitor de abonament sau bilet.

Persoanele cu dizabilități pot beneficia de intrare liberă doar pe baza unui act doveditor (copie după certificat care atestă gradul de dizabilitate).  Pentru rezervare le rugăm sa ne contacteze la adresa de email: clujfolkfest@gmail.com.

Despre Cluj Folk Fest

Cluj Folk Fest este un festival înființat acum cinci ani cu scopul promovării acestui gen muzical și al artiștilor care cântă muzică live, dar și pentru promovarea de valori pozitive în comunitate cum ar fi apropierea de natură. Festivalul a găzduit până acum două ediții indoor cu 25 de concerte cu artiști naționali cunoscuți, doua open air cu 20 artiștiși a organizat trei ediții a Concursului Național de Talente.