Comorile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: Altar din marmură, descoperit în Sarmizegestusa, capitala Daciei Romane

Cluj24.ro și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca au lansat o campanie de prezentare a vestigiilor din patrimoniul muzeului, cu scopul de a le face cunoscute vizitatorilor.

Un altar aflat în lapidarul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca ne oferă prilejul de a face o incursiune și prin organizarea administrativă a Daciei romane.

Este vorba despre un altar votive din marmură, epigraphic cu inscripția: M(arcus) Lucce/ius Felix / proc(urator) Aug(usti) / n(ostri) conse/cravit. Adică ”Marcus Lucceius Felix (care are funcția de) procurator Augusti a dedicat acest altar”, fără a fi menționată nicio divinitate.

Împărțirea provinciei Dacia

”Altarul provine din Sarmizegetusa romană, capitala Daciei romane. Provincia Dacia, înființată imediat după cucerirea regatului dac de către romani, a fost organizată ca o provincie imperială condusă de către un guvernator de rang consular (legatus Augusti pro praetore) și care avea în subordine două legiuni: una, legio XIII Gemina la Apulum (Alba-Iulia) și una la Berzovia (legio IIII Flavia Felix). Cele două legiuni erau conduse de către legati Augusti”, a explicat Carmen Ciongradi, muzeograf în cadrul MNIT.

Potrivit acseteia, sub împăratul Hadrian (117-138 d. Chr.), o legiune a fost retrasă din Dacia, aici rămânând doar legiunea a XIII-a Gemina la Apulum.

”Acesta a împărţit Dacia în două unităţi administrative, Dacia Superior şi Inferior. Guvernatorul provinciei avea doar rang praetorian și el comanda și legiunea iar sub împăratul Marcus Aurelius (161-180 d. Chr), provincial Dacia a suferit o nouă împărțire administrativă prin aducerea legiunii a V-cea Macedonica la Potaissa (Turda) iar guvernatorul, cu sediul la Apulum, este din nou de rang consular”, a afirmat muzeograful clujean.

Colonie de veterani romani

Dacia va fi împărţită în trei unităţi administrative – Dacia Apulensis, Porolissensis şi Malvensis. Colonia Dacica Sarmizegetusa, fondată imediat după cucerire, a fost singura colonia deducta (colonie de veterani lăsați la vatră după încheierea războaielor dacice) din provincie.

Guvernatorul consular își avea sediul aici. Cele două legiuni se aflau la distanță egală de capitală, astfel încât guvernatorul putea la fel de rapid comunica cu ambele. Sub Hadrian, guvernatorul pretorian se afla la Apulum, iar de la Marcus Aurelius, atunci când revine o a doua legiune în provincie, își va păstra sediul acolo, însă la Sarmizegetusa rămâne sediul guvernatorului financiar al provinciei Dacia Apulensis.

Ce cuprindea colonia Sarmizegetusa

Teritoriul arondat coloniei Sarmizegetusa la fondare era foarte întins și cuprindea mine de aur, saline, pășuni întinse. Locuitori ai Sarmizegetusei au participat și la arendarea minelor care aparțineau fiscului imperial. Astfel se explică bunăstarea și bogăția orașului pe toată durata de existență a provinciei.

Alături de for, amfiteatru, sediul guvernatorului financiar este un ansamblu cercetat arheologic. Aici au fost descoperite 28 de altare votive din marmură, datate la sfârșitul secolului 2 d. Chr. și în secolul 3 d. Chr., care provin din area sacra sediului, din diferite sanctuare și temple din incintă, printre care și altarul prezentat mai sus.

”Este vorba despre acte de religiozitate personală, motiv pentru care în inscripția unor altare nu apare numele divinității. Publicul care vedea aceste dedicații era format din vizitatorii sediului și din oficiales. Cu timpul s-a format aici și o tradiție locală, fiecare guvernator financiar făcea dedicații mai multor divinități, cum este și cazul dedicantului de pe altarul nostru, Marcus Lucceius Felix, care a ridicat nu mai puțin de patru altare”, a mai spus Carmen Ciongradi.