Comori ale Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei: Monedă grecească din anul 430 î.H., cu imaginea primei plante din lume care avea efect contraceptiv

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca deține o colecție numismatică specială, care numără peste 100.000 de piese, fiind cea mai mare din Transilvania.

Printre monedele grecești una este mai aparte și atrage atenția, fiind unica de acest fel din colecția muzeului.

Este vorba despre o tetradrahmă din argint care datează din anul 430 î.H. și care prezintă pe una din fețe o plantă care se numea în antichitate Silphium, iar pe cealaltă pe zeul Zeus, asociat cu Ammon, având barbă și coarne.

”Moneda este specială datorită acestei plante, care creștea în sălbăticie doar într-o singură zonă din antichitate, în Libia, pe coasta Africii de Nord, în apropierea orașului Cirene. În secolul VII, orașul este înființat de greci care descoperă beneficiile multiple ale acestei plante. În antichitate, această plantă valora greutatea ei în argint. Când Cezar a început războiul civil, a scos din vistierie aur, argint și Silphium”, a spus muzeograful Agnes Găzdac.

Flori pentru parfum

Florile mari și rotunde ale plantei erau folosite pentru crearea unui parfum, tulpina era gătită, ori fiartă ori prăjită, iar din rădăcină se extrăgea o sevă cu proprietăți curative pentru mai multe afecțiuni, un remediu recomandat pentru diverse probleme medicale, cum ar fi durere de dinți, durere menstruală, epilepsie, hemoroizi sau mușcătură de câine.

”Cel mai important efect al plantei Silphium era, însă, cel contraceptiv, fiind primul medicament contraceptiv din istoria omenirii. Oferea posibilitatea femeilor să se protejeze de o sarcină nedorită, contribuind la planificarea familială și la un control demografic al populației”, a explicat muzeograful clujean.

De asemenea, seva plantei putea fi folosită la gătit, în special pentru sosuri care se turnau peste friptura din carne de pui, porc, flamingo sau papagal, conform Apicius.

Planta era folosită și pentru animale care o pășteau iar carnea devenea, astfel, mai fragedă.

Când a dispărut planta

”Silphium a dispărut încă din antichitate, pe vremea domniei împăratului Nero, mijlocul secolului I d.H, ultima plantă din Cirene fiindu-i oferită acestuia. Nu s-a reușit cultivarea ei în nicio altă zonă, creștea doar în sălbăticie pe o fâșie îngustă al coastei libiene. Iar din cauza exploatării excesive și a lăcomiei celor din oraș, Silphium dispare”, a mai spus Agnes Găzdac.

În perioada următoare, MNIT va organiza și o expoziție cu cele mai importante monede grecești din colecția proprie, fiecare având o poveste despre orașul în care a fost emisă.