În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Primarul Clujului, Emil Boc, a anunțat printr-o postare pe pagina de Facebook că încă 5 străzi se finalizează și intră în faza de recepție.

„Clujul cartierelor: încă 5 străzi se finalizează și intră în faza de recepție. Recent, au fost finalizate străzile Giuseppe Verdi și Valea Seacă.

FOTO. Boc: Încă 5 străzi se FINALIZEAZĂ și intră în faza de recepție la Cluj-Napoca

Obiectivul: infrastructură de calitate în fiecare zonă a orașului.

Strada Locomotivei – finalizată. Marcaje realizate. În stadiu de recepție.
Strada George Bacovia – lucrări finalizate. Urmează realizare marcaje şi semnalizare rutieră.
Strada Teo Peter – lucrări finalizate. Urmează realizare marcaje şi semnalizare rutieră.
Aurel Ciupe – lucrări finalizate. Urmează realizare marcaje şi semnalizare rutieră.
Cucului – Stadiul fizic lucrări: 90%. Se lucrează la trotuare şi carosabil. Termen estimat finalizare: 20 iulie.

Primăria intervine de asemenea pe alte artere din oraș, astfel încât siguranța participanților la trafic și calitatea vieții locuitorilor din zonele vizate să crească”, a scris Boc pe Facebook.

De la 1 iulie crește salariul minim pe economie, la 3.700 de lei brut. Câți bani rămân în mână după această majorare?

Aproximativ o treime dintre angajații români sunt vizați de această măsură, scrie Alba24.ro.

Un angajat plătit cu salariul minim va încasa de la 1 iulie un salariu net „în mână” de 2.363 lei în mână, cu 284 de lei net mai mult pe lună.

CREȘTE salariului minim de la 1 iulie. Câți bani RĂMÂN în mână

Pentru angajații din construcții, industria alimentară și agricultură, salariile minime rămân la nivelurile stabilite anterior de Guvern.

Mai precis, un angajat din construcții va încasa în continuare un salariu minim brut de 4.582 lei, adică un salariu net de 3.196 lei.

Un angajat din agricultură și sectorul alimentar va încasa în continuare un salariu brut de 3.436 lei, adică un net de 2.396 lei.

Salariul minim a crescut de la 1 iulie, iar majorarea reprezintă o creştere de 12,12% faţă de luna iunie 2024. Din această sumă, 300 lei nu sunt taxați, suma fiind majorată de la 200 lei anterior.

În acest moment, între 30-35% din angajații români cu norma întreagă primesc salariul minim pe economie.

Salariul minim european. Varianta de majorare

Salariul minim european va fi introdus în România, până la sfârșitul anului. Trebuie pusă în aplicare directiva privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Termenul limită este 15 noiembrie 2024.

Directiva UE 2041 din 19 octombrie 2022 prevede mod de calcul orientativ cu 50% din salariul mediu brut.

”Statele membre folosesc valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale.

În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60% din salariul mediu brut și 50% din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național”, prevede documentul.

PSD menționează că majorarea salariului minim la 3.700 de lei, anunţată pentru data de 1 iulie 2024, ”va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană”.

Salariul minim ar putea ajunge, de la 1 ianuarie 2025, la aproximativ 4.200 de lei brut.

Polițiștii clujeni au amendat organizatorii unei petreceri pentru tulburarea liniștii publice. Sancțiunea se ridică la 27.000 de lei.

Polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Apahida au fost sesizați de locuitorii comunei Feleacu, sâmbătă noapte, cu privire la zgomotul produs de un eveniment desfășurat pe raza localității, cu un public numeros.

„În noaptea de 29/30 iunie a.c., în jurul orei 01.00, Poliția municipiului Cluj-Napoca – Secția 2 Poliție Rurală Apahida a fost sesizată prin intermediul unor apeluri la SNUAU 112, despre faptul că în localitatea Feleacu este tulburată liniștea publică, fiind organizată o petrecere cu participarea unui public numeros”, se arată într-un comunicat al IPJ Cluj.

Cinci amenzi de 27.000 de lei

Polițiștii au intervenit și au aplicat organizatorului un avertisment, însă întrucât zgomotul a continuat, oamenii legii au procedat la aplicarea a 5 amenzi în valoare de 27.000 de lei.

„Echipajul de poliție a identificat organizatorul evenimentului, acesta fiind informat despre obligațiile legale prevăzute.

În contextul în care acesta nu s-a conformat indicațiilor, polițiștii revenind ca urmare a sesizărilor primite, a fost sancționat contravențional în mod repetat, fiind aplicate 5 amenzi, conform Legii 61/1991, valoarea totală fiind de 27.000 de lei”, a mai arătat IPJ Cluj.

25 de șoferi, verificați de polițiști

În zona respectivă s-au deplasat și polițiștii Biroului Rutier, fiind verificați 25 de conducători auto, context în care au fost utilizate și aparatele etilotest. Pe linie rutieră nu au fost identificate contravenții sau infracțiuni.

Activitatea a fost sprijinită de jandarmii Grupării Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca.