Clujul STĂPÂNIT de ŞTEFAN cel Mare. Matia CORVIN i l-a făcut CADOU. Bisericile clujene ale domnitorului. 517 ani de la moarte

Puţin ştiu că Ştefan cel Mare a stăpânit mai multe teritorii ale actualului judeţ Cluj. Şi că a şi ctitorit două bierici, în Feleacu şi Vad. Teritoriile le-a primit drept cadou, răsplată, ca vasal, de la regele Matia Corvin. De la moartea lui Ştefan cel Mare se împlinesc, pe 2 iulie, 517 ani.

De la războiul la prietenia cu Matia Corvin

Proprietăţile pe care Ştefan cel Mare le-a avut în Transilvania erau primite de la aliatul său Matia Corvin. Dar după ce între cei doi a avut loc şi un război, la Baia.

Biserica din Feleacu

„Ştefan cel Mare nu a fost în Cluj, dar a primit, după tratatele pe care le-a avut cu Matia Corvin, Ciceul, Cetatea de Baltă, vreo 60 de sate de pe Valea Someşului, zona Ţării Lăpuşului. Inclusiv în Feleacu a fost ctitorită o biserică ortodoxă. Şi a mai ctitorit o biserică, la Vad. El era proprietar, conform sistemului feudal senior-vasal. Seniorul era Matia, Ştefan era vasal, dar întotdeauna, seniorul, ca să-şi asigure fidelitatea vasalului, îi dădea nişte satisfacţii, în general materiale, moşii, terenuri, proprietăţi. Aşa au ajuns posesiuni din Transilvania să fie deţinute de domni moldoveni.

Această alianţă a avut loc după bătălia de la Baia, din 1467. Apoi s-au împăcat. Iar în 1475, 12 iulie, Ştefan cel Mare şi Matia Corvin au încheiat tratatul. Ştefan era vasalul lui Matia. Seniorul, conform uzanţelor feudale, deci cel care dădea protecţie, era Matia, pentru a-şi asigura fidelitatea vasalului. Iar vasalul era obligat să-l ajute pe senior mai ales în caz de războaie. Era o tactică, plurivasalitatea. Ca să diminueze o seniorie, Ştefan, de exemplu, a făcut tratat şi cu Polonia, şi cu Ungaria. Era o tactică dusă în general de ţările mai mici.

Era clar că Ştefan avea nevoie de sprijinul regelui maghiar de origine română pentru viitoarele bătălii cu turcii”, a explicat, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

În privinţa bisericilor din Feleacu şi Vad, el a mai spus că Ştefan cel Mare a sprijinit ctitorirea lor şi pentru a arăta că el, fiind ortodox, îi protejează pe cei de aceeaşi religie.

Satele lui Ştefan

Conform istoricilor, mai multe localităţi din actualele judeţe Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj au fost sub stăpânirea lui Ştefan cel Mare.

Printre ele se numără Reteag, Uriu, Cristeştii Ciceului, Coldău, Baţa, Ciceu-Mihăieşti, Mănăşturel, Sânmărghita, Mica, Urişor, Ciceu-Giurgeşti, Negrileşti, Ambriciu, Hăşmaşu Ciceului, Ilişua, Leleşti, Ciceu-Corabia, Gârbăul Dejului, Băiţa, Orman, Vaida Cămăraş, Jichişu de Sus, Suarăş, Şomcutu Mic, Peştera, Bogata de Sus, Bogata de Jos, Vad, Coplean, Sălişca, Căşeiu, Chiuieşti, Strâmbu, Câţcău, Muncel, Goştila, Căpâlna, Gâlgău, Bârsău Mare, Glod, Dăbâceni, Dolheni, Ileanda, Poiana Blenchii, Târgu-Lăpuş, Dămăcuşeni, Suciu de Sus, Suciu de Jos, Dobricu Lăpuşului, Libotin, Rogoz, Dumbrava, Borcut, Vălenii Lăpuşului, Vima Mare, Drăghia, Baba, Rohia şi Răzoare, Cetatea de Baltă, Feisa, Crăciunelu de Sus, Tătârlaua, Veseuş, Corneşti, Săntămărie, Boian, Dâmbău.

Explicaţii

În una dintre imagini, o invitaţie (arhiva Cluj24) pe care Spiru Haret i-a adresat-o premierului Dimitrie A. Sturdza, de a participa, în 1904, la manifestările legate de împlinirea a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.

*Ștefan al III-lea (1438 sau 1439, 2 iulie 1504), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, domnul Moldovei (1457-1504). Se spune că ar fi avut mulţi copii nelegitimi, dar istoricii susţin că a avut un singur fiu în afara căsătoriei, pe Petru Rareş. A avut alţi 8 copii în cele 3 căsătorii.

*Spiru Haret (15 februarie 1851, 17 decembrie 1912), matematician, astronom, pedagog, de trei ori ministru al educaţiei, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc.

*Dimitrie A. Sturdza (10 martie 1833, 8 octombrie 1914), academician, om politic, de 4 ori prim-ministru al României, președintele Academiei Române.

(MaAv)