Clujul pentru toţi. Anomaliile unui oraş care se voia Capitală Culturală Europeană. Propunerile specialiştilor

Clujul este un oraş cu pretenţii din multe puncte de vedere, iar în domeniul cultural standardele sunt şi mai mari, însă realizările nu sunt tocmai pe măsura pretenţiilor.

Faptul că, de exemplu, am pierdut, în detrimentul Timişoarei, competiţia pentru titlul de Capitală Culturală 2021, cauza este chiar suficienţa noastră.

Faptul că românii şi maghiarii din Cluj-Napoca sărbătoresc separat zilele oraşului, arată falia care se cască între cele două comunităţi, falie întreţinută şi de autorităţi.

Românii şi maghiarii din Cluj-Napoca trăiesc în două oraşe? Există două culturi ale oraşului, una românească şi una maghiară?

Dacă nici la nivel spiritual, cultural, Clujul nu poate să fie unit, dacă intelectualitatea celor două etnii nu poate să-şi dea mâna, cum am mai putea să aşteptăm ca această comuniune culturală să vină din partea altor categorii sociale, cu mai puţine pretenţii, din partea oamenilor simpli?

Cultura şi formele ei de promovare. Punctul de vedere al specialiştilor. Promisiuni neonorate

Pierderea competiţiei pentru ,,Clujul – Capitală Culturala Europeană 2021” a declanşat, alături de nemulţumirea cetăţenilor pentru modul neprofesionist şi individualist de scriere a proiectului şi desconsiderarea recomandărilor experţilor Comisiei Europene, un angajament public ferm şi asumat a Primarului, Preşedintelui CJ şi echipei lor că vor realiza până în 2020 toate investiţiile cuprinse în HCL.

După pierderea competiţiei, Primarul s-a angajat să pună în practică întregul proiect de Capitală Culturală, având finanţarea bugetată şi aprobată în CL. Totușo, nici o investiţie majoră NU s-a făcut în infrastructura culturală, în arta-şi-cultura de calitate, fapt ce se cere clarificat şi reglat prin următorul buget anual sau la rectificarea pe 2020.

Anomalii. Propunerile specialiştilor

Membrii CCL au monitorizat şi semnalat aceste anomalii, elaborând propuneri:

• Finalizarea sediul nou, aflat în lista de investiţii a municipiului şi mutarea concertelor Filarmonicii clujene.
• Reamplasarea “Monumentului Holocaustului” în Parcul Orașului între monumentele similare ale ”Revoluției din Ungaria” şi cel al “Victimelor Comunismului”. Situatia creată la ora actuală, de amplasare a unui monument destinat compasiunii pentru victimele: “regimului Hortist de ocupație vremelnică a teritoriului Romăniei”, în Parcul care poartă numele PĂRINTELUI UMORULUI  ROMÂNESC, este total inadecvată şi categoric unică în lume.

Zilele oraşului trebuie să fie evenimentul tuturor clujenilor

• Zilele Oraşului trebuie să fie evenimentul fiecărui clujean, indiferent de etnie, pentru că fiecare dintre noi aparţinem comunităţii acestui oraş, iar facilitatea organizării de evenimente similare, separate, pe criterii etnice, nu face decât să divizeze comunitatea.
• Modernizare imobilului care găzduieşte Muzeului de Artă şi aducerea în faţa vizitatorilor a marilor colecţii.
• Punerea în valoare culturală şi turistica a marilor personalităţi culturale şi de ştiintă ale Clujului, din respect pentru meritele lor.
• Consultarea clujenilor pe tema: Clujul Festivalier vs. Cultura Urbană la Cluj-Napoca.
• Realizarea statuii MARII UNIRI propusă de arh. Ionel Vitoc.
• Iluminatul ornamental al clădirilor de patrimoniu şi al statuilor reprezentative ale oraşului.

Un obiectiv ce preocupă pe unii membri ai CCL Cluj îl reprezintă finalizarea lucrărilor la Catedrala Greco-Catolică din Pţa. Cipariu, începute acum 25 de ani (!?), precum şi sistematizarea terenului plantat cu câteva clădiri fără valoare din spatele acesteia, respectiv între Calea Turzii şi Str. Andrei Mureşanu (de 30 de ani e un haos architectural şi urbanistic). Intrarea în centrul Clujului dă o imagine dezolantă şi a impotenţei administraţiei locale de a soluţiona acest spatiu esenţial pentru IMAGINEA CLUJULUI şi calitatea vieţii.

Proiectul „Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.