Clujul pe prima hartă. 1532, Chorographia Transylvaniae Sybembürgen

Clujul a apărut pentru prima dată pe o hartă în urmă cu aproape 500 de ani. În 1532. Era vorba de lucrarea Chorographia Transylvaniae Sybembürgen, publicată de Johannes Honterus, în Basel, Elveţia.

Primele hărţi ale Transilvaniei

Chorographia Transylvaniae a fost realizată de Honterus pe baza cercetărilor personale pe care le-a făcut în Transilvania, în perioada 1530-1532. După ce s-a reîntors, în 1533, în orașul său natal, Corona (Braşov), el a refăcut de câteva ori harta.

Prima hartă a Transilvaniei, Johannes Honterus, 1532 (sursa wikipedia)

Harta pe care a făcut-o a stat la baza hărților Transilvaniei publicate ulterior de Sebastian Munster (1489-1552), Abraham Ortelius (1527-1598) şi Gerardus Mercator (1512-1594).

Harta Transilvaniei, Sebastian Munster, circa 1550 (arhiva www.cluj24.ro)

Se pare că prima hartă a Transilvaniei, realizată de Honterus, a supraviețuit într-un singur exemplar original, aflat acum în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta.

Harta Transilvaniei, Gerardus Mercator, circa 1580 (arhiva www.cluj24.ro)

Cluj, oraşul comoară

Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici povesteşte, pentru www.cluj24.ro, cam cum era Clujul în perioada apariţiei primelor hărţi în care este prezent oraşul.

“Clujul era destul de important atunci, pentru că este secolul în care devine Oraş comoară. Adică, în sensul în care meşteşugarii, organizaţi în bresle, şi negustorii, organizaţi în ghilde, formează un fel de republică orăşenească prin Consiliul celor 100. Nobilii nu îşi aveau reşedinţa în oraş şi, dacă, eventual, aveau dorinţa să se aşeze în oraş, îşi pierdeau calitatea de nobili. Trebuiau să respecte regulile oraşului. 1530 este înainte de apariţia Principatului Transilvanei, care a fost înfiinţat în 1541”, spune istoricul clujean.

Clujul, centrul reformei religioase

În acea perioadă, Clujul devine şi centrul reformei religioase din Ardeal, şi tot atunci îi apare denumirea Claudiopolis.

“La mijlocul sec al 16-lea, Clujul devine centrul reformei religioase din Ardeal. Călugării vor fi alungaţi şi bisericile romano-catolice din oraş vor fi transformate în biserici reformate. Biserica Sf. Mihail va fi unitariană.

De atunci apare şi prima atestare umanistă, în latină, a oraşului, Claudiopolis, deoarce credeau atunci că oraşul a fost fondat de împăratul Claudius. Ceea ce nu era adevărat”, mai spune istoricul clujean.

Clujul aurarilor şi argintarilor Europei

Potrivit acestuia, Clujul era o republică orăşenească, condusă de negustorii bogaţi şi de meşteşugarii bogaţi. Ei au suportat cheltuielile construcţiei zidurilor care acoperă incinta de 45 de hectare a oraşului.

„Era denumit Oraşul comoară pentru că devine poate centrul cel mai puternic în acea perioadă din Transilvania. Clujul a fost şi atunci la concurenţă cu Braşovul şi cu Sibiul, dar le depăşeşte. I se spunea Oraşul Comoară mai ales pentru că erau foarte dezvoltate, foarte puternice breslele aurarilor şi argintarilor, care aveau comenzi în toată Europa”, explică Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

(MaAv)