Clujul FRUMOS dintre RĂZBOAIE. Oameni, LOCURI, fapte interbelice. Plimbare cu Vladimir Alexandru Bogosavlievici

La fel ca omul, poate că şi oraşele au o vârstă de aur, cum îi spune. A Clujului este, probabil, cea interbelică. Poate mai mult ca oricând, Clujul a cunoscut atunci, în urmă cu 100 de ani, o perioadă înfloritoare. O imagine a ceea ce a însemnat atunci oraşul ne prezintă cunoscutul profesor clujean, istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici, în noul său volum „Oameni, locuri şi fapte în Clujul interbelic”. Călătorie plăcută în trecut!

Vârsta de aur a Clujului

Cartea trece în revistă câteva dintre marile transformări ale Clujului interbelic. Amintim, de exemplu, de faptul că între 1922 şi 1938, în Cluj s-au construit 3.357 de clădiri. Că suprafaţa oraşului aproape s-a dublat. Că zona industrială s-a dezvoltat accelerat. În aceeaşi perioadă s-a dublat suprafaţa pavată şi s-au construit şapte!!! poduri peste Someş, cel mai important fiind Podul Decebal (acum Podul Traian).

Atunci a fost inaugurat şi aeroportul. Iar învăţământul a luat un avânt puternic, mai ales cu profesori precum Sextil Puşcariu, Onisifor Ghibu, Vasile Bogrea, Victor Babeş, Nicolae Drăgan, Alexandru Lapedatu, Iuliu Haţieganu, DD Roşca, Emil Racoviţă, Alexandru Borza, Victor Papilian, Nicolae Mărgineanu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş, Romulus Vuia. Lista oamenilor grei ai culturii române poate continua cu multe nume care au slujit la Cluj.

De menţionat că în cei 21 de ani, Clujul a avut 11 primari. Acum…

Volumul a apărut la Editura Arcadia Media.

Celebrităţile Clujului

„Amintesc de sistemul educaţional, gimnazial şi primar, mai puţin cunoscut. De viaţa academică clujeană, de viaţa cotidiană. Scriu de multe construcţii, pe lângă care lume trece probabil şi nu ştie cum să le plaseze cronologic. Amintesc de celebrităţile Clujului, de Iuliu Haţieganu, Iuliu Moldovan, Victor Papilian. Vorbesc de şcoli, de primul liceu românesc, Bariţiu, de multe lucruri foarte interesante dintr-un ghid vechi despre şcolile primare ale Clujului interbelic. În două decenii s-au făcut lucruri extraordinare, s-a construit mult în Cluj.

Au dezvoltat mult Clujul în 20 de ani. Am o rubrică şi cu primarii Clujului interbelic, 11 primari, începând cu Iuliu Pop, primul primar român al Clujului. Scriu despre Raluca Ripan, prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor”, a spus, pentru Cluj24, Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Reclame şi bordeluri

Pe lângă viaţa de faţadă a Clujului interbelic, autorul trece în revistă şi aspecte mai obscure, mai puţin cunoscute.

“Am o serie de reclame în carte cu multe firme, bombonerii, fructerii. Erau tot felul de ateliere, expoziţii, restaurante celebre. La fapte diverse amintesc că am avut o miss România, Livia Pordea, fiica unui om politic liberal, Augustin Pordea. A fost Miss România în 1930 şi s-a căsătorit cu milionarul evreu Max Auschnitt, iar Carol al II-lea le-a fost naş. Încă o picanterie. Conform statisticilor făcute de Dominic Stanca şi Aurel Voinea, în anul 1922, în Cluj erau înregistrate 200 de prostituate şi peste 80 de bordeluri. Am scris de echipa Universitatea, de echipa Mănăşturului, Victoria”, mai spune istoricul clujean.

Vladimir Alexandru Bogosavlievici, profesor la Colegiul Naţional „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, este autor şi coautor a 20 de cărţi despre istoria Clujului.

(MaAv)