Clujul FRUMOS. Culoarul Someşului. TUNELUL Tăietura Turcului, mutarea AEROPORTULUI, cale ferată SUBTERANĂ. Proiecte ABANDONATE

Clujul nu e un oraş urât, în general, zic mulţi care-l vizitează şi care locuiesc în el. Dar putea să fie frumos. Mult mai frumos. Şi au existat numeroase proiecte care să-i menţină sau chiar să-i sporească frumuseţea. Dar, din cauza diverselor interese, proiectele respective au fost abandonate de administraţia clujeană. Deşi, cele mai multe dintre ele au fost comandate chiar de primărie şi s-au cheltuit sume importante din banii clujenilor. Iar în locul spaţiilor largi şi verzi, în locul unui Someş amenajat pentru promenadă, a apărut buluc de clădiri peste tot. Spaţii aglomerate, strâmte, sufocante.

În locul unui Cluj frumos, avem un Cluj hidos. După episodul anterior, Cluj24 vă prezintă alte câteva proiecte abandonate.

VEZI ŞI:

Cum ARĂTA Clujul FRUMOS. Proiecte urbanistice ABANDONATE de primărie. Lacul de AGREMENT Grigorescu

Zonele de agrement

Chiar Primăria Cluj-Napoca a solicitat o serie de proiecte de amenajări, le-a plătit, iar când au fost gata de pus în practică a renunţat la ele.

„O să semnalăm că doar în 1975 se pune problema unui concept de ansamblu prin întocmirea studiului dendrologic privind „Organizarea sistemului de spații verzi al municipiului Cluj-Napoca în prezent şi în perspectivă” (inginerii Mircea Micu şi Zeno Sparchez).

În 1981, un nou studiu ,,Analiza reţelei de spații verzi a municipiului Cluj Napoca” (arh. Vasile Mitrea) se va alătura celorlalte studii preliminare necesare schiței de „sistematizare Cluj-Napoca, 2000″ (care nu s-a mai finalizat).

În 1984 Primăria va comanda (prin contractul LCP Cluj nr 4926/1984/04) un „Studiu de dotare sportivă şi de agrement Cluj-Napoca” în vederea demarării unor proiecte de execuție. Studiul în cauză va face pentru prima oară un inventar al tuturor spaţiilor verzi publice (planun topo+indici spațiali) evidențiind situația din intravilan a celor două categorii: agrement şi sport.

Se pun deci bazele unei viitoare politici în domeniu, dar trecerea de la o reţea la un sistem de spații verzi va fi abordată prin contractul nr. 5386/90 al Primăriei, respectiv „ZONELE DE AGREMENT” ce va considera că în cazul municipiului Cluj Napoca sistemul recomandat va fi cel mixt” (pete+fâşii) plecând de la condiționările morfologice, geologice, climatice, dar şi cele date de structura urbană (funcţională şi spaţială) şi cea demografico-socială.

Studiul va face o analiză foarte detaliată (pe baza unor clasificări) a categoriilor generale (cu acces nelimitat sau limitat pentru public); cu profil specializat (educație, informare, cercetare, protecţie, producție etc.); pentru educaţie fizică şi sport (de la sportul amator până la cel de performanţă): pentru agrement şi târg internaţional.

4.000 de hectare la 300.000 de locuitori

Fiecare categorie, ca situație existentă, va fi confruntată cu necesarul de echipamente şi amenajări necesare unui important centru cultural universitar.

S-a avut în vedere un intravilan aprobat de 3987 ha şi o populaţie ce depăşea 300.000 locuitori şi s-a constatat că la toate pozițiile situaţia era deficitară”, arată ahitectul clujean Vasile Mitrea.

Tunelul Tăietura Turcului, mutarea aeroportului, cale ferată subterană

În cadrul unui subcapitol se propuneau „Măsurile pentru pregătirea trecerii la un sistem de spații verzi”.

Printre altele, era vorba de „stoparea investițiilor de-a lungul culoarului Someşului şi al Canalului Morilor, spină loisir-ului urban şi factor principal de microclimat”, „favorizarea coridoarelor verzi”, „ridicarea calității S.V.A prin cantitate, dar mai ales prin funcționalitate, diversitate,mărirea potenţialului ambiental”, „inventarierea terenurilor capabile a prelua funcții în sistemul de S. V.A.”, „întocmirea unui studiu de protecție a mediului înainte de definitivarea „planului masă”/”planului coordonator” al municipiului”, „demersuri pentru realizarea crematoriului, stoparea dezvoltării Cimitirului Mănăştur, reducerea înhumărilor în Cimitirul central”.

În etapa a II-a se propunea, printre altele, „clarificarea direcției de dezvoltare a oraşului după anul 2000 şi a funcţiei localităților Gilău, Apahida”, „clarificarea direcţiei şi a necesarului de suprafață pentru dezvoltarea zonei centrale a municipiului şi a necesității unor poli de interes major (nuclee de dotări şi de ordonare a structurii urbane în devenire)”, „realizarea tunelului Tăietura Turcului pentru a se da continuitate zonei verzi Cetăţuia-Hoia”, „clarificarea situației de perspectivă a unităţilor industriale poluante”, „clarificarea dezvoltării sau mutării aeroportului”, „studierea posibilităţii introducerii în debleu (sau parțial subteran) a căii ferate”, „definitivarea sistemului de spații verzi în cadrul unui colectiv pluridisciplinar, în corelare cu studiul privind protecţia mediului şi viitorul plan coordonator al municipiului”.

Scenarii până în 2020. Semnalul tras în 1990 nu a avut efect

În acelaşi studiu s-a dat o listă a „studiilor şi proiectelor necesare până în anul 2000″ în care în afara necesității unor anticipări/scenarii până în anii 2000 şi 2020 (inclusiv în con text teritorial) se indicau şi măsuri privind reducerea poluării, amenajarea cursurilor de apă, con servarea unor amplasamente vitale, crearea condițiilor pentru realizarea ,,spinei de agrement Culoarul Someşului – Canalul Morilor” sau punerea în valoare a unor rezervații de patrimoniu.

„La faza „Concluzii”, după sublinierea necesității unei analize multidisciplinare” premergătoare perioadei de tranziție la un sistem”, se atrage atenția: „Fără o permanentă preocupare şi un efort financiar continuu (având la bază un plan concret de acţiuni pe etape) municipiul poate rămâne în anii ce vin tot mai mult sub normele naționale. Iar în această situație, orice sacrificare de spațiu verde amenajat sau terenuri ce ar putea fi amenajate le considerăm un deserviciu grav adus generațiilor ce vin” (p. 57)

Dar semnalul tras în 1990 nu a avut efect: consumarea a circa 20 ha din spațiile verzi amenajate până în 2008 va face ca indicatorul de circa 7,50 mp/locuitor să coboare spre 6. De asemenea, multe din propunerile din 1981 şi 1990 nu vor mai fi posibile după anul 2000 pierzându-se astfel șansa realizării unui sistem de spaţii verzi şi chiar relaționarea sa cu periurbanul”, explică Vasile Mitrea.
(MaAv)