Clujul, „capitala” concursurilor de soluții din România: a organizat o treime din concursurile din țară, în ultimul deceniu

Cluj-Napoca este un „deschizător de drumuri” când vine vorba de concursuri de arhitectură organizate pentru găsirea celor mai bune soluții de amenajare și modernizare ale spațiului urban, cu un portofoliu impresionant de 15 proiecte în ultimii 10 ani.

Cluj-Napoca a devenit, în ultimul deceniu, un centru de referință pentru concursurile de arhitectură și urbanism din România, datorită eforturilor depuse de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OART), în parteneriat cu Primăria, Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliului Județean Cluj.

Evenimente care celebrează concursurile de soluții de la Cluj

Performanța deosebită a administrației locale și județene este marcată la Cluj printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan proiectele premiate din cadrul competițiilor organizate între 2016 și 2023.

Cu această ocazie, clujenii pot vizita, pe strada Mihail Kogălniceanu, o expoziție reprezentând patru concursuri de soluții implementate și duse la bun sfârșit în municipiu. Este vorba despre amenajarea malurilor Someșului, a Turnului Pompierilor, a Parcului Feroviarilor și, nu în ultimul rând, a străzii care găzduiește expoziția, Mihail Kogălniceanu.

Clujul a finalizat 15 concursuri internaționale de soluții din 2016 până acum, reprezentând mai mult de o treime din toate concursurile internaționale de arhitectură organizate la nivel național.

Concursurile de arhitectură: o moștenire și un viitor pentru Cluj

Președintele OAR Transilvania, Daniela Maier, a subliniat importanța acestor concursuri, atât pentru dezvoltarea orașului, cât și pentru practica arhitecturală locală.

„Sunt bucuroasă că sunt, în calitate de gazdă, la o discuție despre concursurile de arhitectură implementate, finalizate în Cluj-Napoca. Este un punct în spatele căruia se ascund ani de muncă diplomatică a colegilor noștri care au început implementarea concursurilor, continuând de fapt un exercițiu de achiziție publică, care a existat în Cluj-Napoca încă de la începutul secolului trecut.

Au urmat apoi ani de găsit soluții din partea administrației, de găsire a formei celei mai bune de a implementa acest mod de achiziție publică într-un context legislativ nepregătit pentru toate modalitățile în care se poate face o contractare pentru proiecte de calitate. A urmat apoi munca colegilor noștri care au fost implicați în elaborarea de teme, în organizarea de concursuri la nivel național sau local în implementarea acestui mod de achiziție.

Este important că s-a întâmplat în parteneriat cu administrația locală și județeană la Cluj-Napoca pentru un număr atât de mare de concursuri. Apoi a urmat munca colegilor noștri care au fost în jurii și a celor care au participat la concursuri, care și-au asumat luni de zile de muncă, împreună cu echipe, care au riscat să investească atât de mult timp pentru a expune proiecte de calitate la o jurizare internațională pentru toate concursurile. Le mulțumesc tuturor!”, a declarat Daniela Maier, în cadrul unei conferințe de presă cu câştigătorii concursurilor de soluţii enumerate anterior.

Calitatea proiectelor și impactul concursurilor de soluții

Arhitectul Ștefan Bâlici, președintele OAR, a punctat importanța concursurilor de soluții în asigurarea calității investițiilor publice. El a arătat că la Cluj-Napoca au fost organizate o treime din concursurile de arhitectură de la nivel național, în ultimul deceniu.

„Activitatea Ordinului Arhitecților a fost foarte mult axată în ultimii 20 de ani pe tema aceasta a calității investițiilor publice, asigurată prin concursurile de soluții, concursuri internaționale de cele mai multe ori, în funcție de anvergura proiectelor. Din păcate, în România, foarte puţine dintre investiţiile publice sunt realizate printr-o procedură de concurs de soluţii. Ne interesează calitatea intervenţiilor, să fie cea mai bună posibilă.

Dacă ne comparăm cu alte state europene, avem foarte mult de recuperat. Ne interezează concursurile şi pentru dezvoltarea capacităţii de proiectare în ţară. Concursul nu e doar o formă de selecţie, e o formă de pregătire a echipelor de proiectare. Ne dorim să avem cât mai multe concursuri în ţară. Datorită celor care au câştigat concursurile de soluţii, la  Cluj avem lucrări şi investiţii de calitate. Acest lucru s-a văzut în ultima perioadă şi prin receptarea pe care au avut-o din partea publicului”, a afirmat Ștefan Bâlici.

„Aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine”

Ovidiu Cîmpean, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat impactul pe care concursurile internaționale de soluții îl au asupra dezvoltării urbane la Cluj-Napoca, oferind o perspectivă de ansamblu asupra proiectelor majore care schimbă fața orașului.

„La Cluj am demarat şi am finalizat 15 concursuri internaţionale de soluţii din 2016 până în prezent. Această practică a început să fie preluată de către alte oraşe, după modelul Clujului. În 2016, când aveam primele concursuri la malurile Someşului sau la Turnul Pompierilor, erau oameni care spuneau că nu vor fi implementate niciodată. Este o abordare strategică pe care un oraş o are în momentul în care alege calitatea de proiectare. Cred că aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine. Sunt proiecte care propun soluţii noi. La Cluj avem o societate civilă activă care dezbate fiecare detaliu din proiecte”, a declarat secretarul de stat, fost director de dezvoltare în Primăria Cluj-Napoca.

Amenajarea malurilor Someşului, un exemplu de bune practici

Ovidiu Cîmpean a vorbit și despre platforma națională M100, prin care România își propune să finanțeze tranziția verde și neutralitatea climatică.

„Am iniţiat la nivel naţional platforma M100 prin care încercăm să finanţăm tranziţia verde şi neutralitatea climatică în oraşele din România. Dorim să finanţăm cu 1 miliard de euro proiecte. Introducem şi acolo concursuri internaţionale de soluţii. Am prezentat proiectele şi la nivel european, am stat la masă cu cele mai importante oraşe de la nivel european, Barcelona, Copenhaga, Paris, Gent. Cluj-Napoca a prezentat Someşul pentru bune practici. Proiectul a fost extrem de apreciat la nivel european. România a ajuns la un nivel de dezvoltare în care îşi permite să gândească proiecte strategice pe termen lung”, a mai declarat Cîmpean.

Patru concursuri de soluții implementate și finalizate

Cele patru mari proiecte de reamenajare realizate prin concurs de arhitectură de municipiul Cluj-Napoca, prezentate în expoziție pe strada Mihail Kogălniceanu, sunt:

• Amenajarea malurilor Someșului: proiectul internațional „Rethinking Someș”, realizat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra (PRÁCTICA), a revitalizat cursul râului Someș, transformându-l într-o zonă de recreere integrată în viața orașului. Lucrările au fost finalizate în noiembrie 2023.
• Turnul Pompierilor: proiectul a fost câștigat de arhitectul Vlad Sebastian Rusu prin concursul de soluții pentru restaurarea monumentului istoric, fiind inaugurat în 2023, după mai multe obstacole, inclusiv rezilierea contractului cu primul executant al proiectului.
• Strada Mihail Kogălniceanu – Proiectul realizat de Mossfern Arhitectură a inclus reamenajarea străzilor din zona istorică a Clujului, printre care Mihail Kogălniceanu și străzile adiacente Universității, lucrările fiind finalizate în 2024.
• Parcul Feroviarilor – Un alt proiect important, câștigat de ASIZA Birou de Arhitectură, a vizat revitalizarea parcului de 5,3 hectare, prin implementarea unor soluții inovatoare, bazate pe un cadru natural divers.

Printre concursurile de arhitectură realizate de administrația locală se mai numără amenajarea Parcului Est, a Parcului Bună Ziua sau a Cetățuii, Spitalul Pediatric Monobloc și Centrul Integrat de Transplant, masterplanul Sopor sau extinderea Liceului Lucian Blaga.