EXCLUSIV. Un pianist maghiar din Cluj luptă pentru includerea romanţei româneşti în Patrimoniul UNESCO

Apasă o clapă albă, apoi alta, alta, altele, din când în când câte o clapă neagră, într-o succesiune rapidă, că abia i se mai văd degetele, iar din combinarea albelor cu negrele izvorăşte şi pluteşte peste pianul lui Kolcsar Peter o melodie plăcută, frumoasă, cunoscută, „Dragă toamnă”, muzica Vasile Veselovschi, versuri Mihai Maximilian, una dintre romanţele care îi plac, “una dintre cele mai frumoase”: “Ai bătut, ți-am deschis, dragă toamnă,/ Nu mai sta pe la uși, pe la geam./ Însă fii cum te știu, fii o doamnă,/ Măcar tu să nu mă-ntrebi câți ani am”.

O misiune culturală: romanţa românească spre UNESCO

Pianist cunoscut şi profesor de pian, Kolcsár Péter este îndrăgostit de romanţa românească, pe care o definește drept „poezie pusă pe muzică”, iar una din dorințele sale recente este de a contribui activ la includerea acestui gen în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, convins că romanţa merită o astfel de recunoaștere.

„Lucrez cu opereta din 2006, iar în comunitatea maghiară tradiția este solid păstrată, transmisă din generaţie în generaţie. Eu însumi am crescut cu acest repertoriu și i-am rămas fidel, probabil pentru că mă identificam cu copilăria mea. M-a interesat să descopăr ce gen muzical se transmite către copii şi nepoţi în comunitatea română. Aici am identificat doina şi romanţa, dar am constatat că ele nu mai sunt cântate în familie. De aici a început cercetarea”, explică pianistul pentru Cluj 24.

Pentru doină există deja recunoaștere oficială – atât naţională, cât şi internaţională, aceasta fiind inclusă deja în patrimoniul UNESCO. În schimb, romanţa românească, deși valoroasă și unică, încă aşteaptă validarea globală.

Specificul romanţei româneşti

Kolcsár Péter a studiat în profunzime istoria și particularităţile romanţei. Originară din spaţiul spaniol, romanţa s-a răspândit în întreaga lume, iar fiecare cultură i-a imprimat trăsături proprii. Forma românească, spune el, este distinctă prin fuziunea a trei componente esenţiale: poezia românească, influenţele doinei și muzica lăutărească.

Combinarea acestor elemente conferă romanţei româneşti o identitate aparte.

Asociația Cetatea Romanţei, familia Teodor Vasiliu şi Alina Mavrodin Vasiliu, cei care oferă direcția artistică a Festivalului „Crizantema de Aur” – cel mai longeviv festival de gen din România (58 de ediţii la Târgovişte) – în 2023 a depus o documentaţie la Ministerul Culturii pentru demararea procedurilor UNESCO.

Din dorința de a sprijini acest demers s-a născut proiectul cultural „Romanţa ne uneşte”, gândit să aducă genul în atenţia publicului şi a instituţiilor în orașe importante și centre culturale cum sunt Cluj-Napoca și Târgu Mureș.

Proiecte culturale pentru revitalizarea romanţei

Deşi este etnic maghiar şi nu este iniţiatorul demersului UNESCO, Kolcsár Péter este pe deplin dedicat cauzei. A înțeles că romanţa nu poate supravieţui fără transmitere între generaţii, aşa că a pornit proiecte educative şi intergeneraţionale.

A conceput un program cu copii din mediul rural – Școala Gimnazială Luna şi Luncani – alături de maestrul acordeonist Dănuţ Zahan, prezentând apoi romanţele la Şcoala „Teodor Murăşanu” din Turda. A susţinut recitaluri în cămine de vârstnici şi în centre pentru copii orfani, sub motto-ul „Romanţa uneşte generaţiile”.

Rezultatul a fost cu impact major: “în momentul când am unit generațiile într-o încăpere, ne-am dat seama de puterea acestui gen muzical care a emoționat atât tinerii interpreți cât și ascultătorii vârstnici până la lacrimi. A fost momentul când s-a adeverit că romanța într-adevăr unește.” – mărturisește Péter Kolcsár.

Proiectele au fost deja desfăşurate la Cluj-Napoca şi Târgu Mureş, iar pianistul intenţionează să le extindă în anii următori.

Afinitatea dintre romanţa românească şi muzica maghiară

„Stilistic, romanţa este foarte apropiată de muzica noastră. Este un gen centrat pe emoţie şi oferă mari libertăţi interpretative. Cântând operetă şi hallgató, m-am regăsit firesc în romanţa românească. Muzicile se intercalează, nu pot fi strict delimitate. În plus, am simţit nevoia de a contribui cu ceva util societăţii. Romanţa m-a emoţionat până la lacrimi”, mărturiseşte artistul.

Profilul pianistului Kolcsár Péter

Absolvent al Liceului de Muzică „Sigismund Toduță” şi al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, Kolcsár Péter şi-a îmbogăţit formarea prin cursuri de măiestrie cu Adriana Bera, Némethy Attila, Walter Kraft şi Cordelia Höeffer. A obţinut numeroase distincţii la competiţii precum „Remember Enescu”, Concursul Festivalului Mozart, Festivalul Muzicii Maghiare sau Concursul Internaţional Carl Filtsch.

A colaborat cu Opera Maghiară din Cluj şi Opera Națională Română din Cluj, devenind unul dintre cei mai solicitaţi pianiști acompaniatori la marile concursuri de canto din ţară: „Sabin Drăgoi”, „Hariclea Darclée”, Concursul Naţional al Liedului Românesc, „Virginia Zeani” şi cursurile de măiestrie ale Marianei Nicolesco.

În prezent este profesor de pian precum şi pianistul și co-fondatorul formaţiei Operettissimo.