„Mineralia” revine la Cluj. Fascinația chihlimbarului, vedeta Salonului de Toamnă de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Un nou motiv de bucurie pentru pasionații de pietre prețioase, bijuterii și științele Pământului: ediția de toamnă a expoziției Mineralia are loc în aceste zile la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Evenimentul, organizat în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, poate fi vizitat până duminică, 5 octombrie, în Galeria Cellarium a muzeului, situată pe strada Memorandumului nr. 21.

Ediția de toamnă, o celebrare a chihlimbarului, „piatra de mare”

Tema centrală a ediției din acest an este chihlimbarul (sau ambra) – un material organic fascinant, dar strâns legat de lumea mineralelor. Considerat una dintre cele mai vechi și misterioase „pietre de podoabă”, chihlimbarul este, de fapt, rășina fosilizată a unor conifere care au crescut pe Pământ cu zeci de milioane de ani în urmă.

În timp, sub acțiunea căldurii și presiunii geologice, această rășină s-a transformat într-un material spectaculos, apreciat pentru transparența sa caldă și varietatea de culori – de la galben-auriu și portocaliu-roșiatic până la tonuri de maro închis sau alb lăptos.

Piatra care plutește și strălucește în istorie

Chihlimbarul a fascinat omenirea din cele mai vechi timpuri. Datorită faptului că poate pluti pe apă sărată, civilizațiile antice l-au numit „piatra de mare”. Vikingii îl foloseau ca monedă de schimb, prețuit la valoarea aurului, în timp ce grecii antici au descoperit proprietatea sa unică de a genera electricitate statică prin frecare – de unde și denumirea „electron”.

Romanii îi atribuiau puteri vindecătoare și proprietăți magice, folosindu-l în tratamente și ritualuri. Pentru a-l transporta din nordul Europei spre sud, a fost creată celebra rută comercială cunoscută sub numele de „Drumul Chihlimbarului”, care lega Roma de coasta Mării Baltice.

De la mistere medievale la capodopere imperiale

În Evul Mediu, chihlimbarul era atât de valoros încât, pe teritoriul Ordinului Teutonic, comerțul cu el era strict reglementat, iar deținerea ilegală se pedepsea aspru. Punctul culminant al admirației pentru această „piatră vie” a fost atins în secolul al XVIII-lea, când, la ordinul Țarului Rusiei, meșteri polonezi din Gdansk au realizat legendara „Sală de chihlimbar” din Palatul de la Sankt Petersburg – o capodoperă unică a artei decorative europene.

Rumanitul de la Colți, comoara ascunsă a României

Puțini știu că România are propria ei varietate de chihlimbar. În județul Buzău, în satul Colți, se găsește un tip rar, cu nuanțe roșiatice închise, numit Rumanit. Zona este astăzi un punct de atracție pentru geologi, colecționari și curioși deopotrivă, fiind una dintre puținele regiuni din lume unde se mai extrage chihlimbar natural.

Pe lângă chihlimbar, vizitatorii ediției de toamnă „Mineralia” pot admira și achiziționa minerale, cristale, pietre semiprețioase, fosile și bijuterii artizanale realizate din materiale naturale.