CLUJENI, tată şi fiu, în ELITA geometriei LUMII. Bolyai Farkas, 246 de ani de la naştere. Gaborii şi casa naşterii fiului Janos

Doi clujeni şi-au pus o amprentă importantă pe descoperirile matematice ale lumii. Sunt tată şi fiu. Bolyai Farkas şi Bolyai Janos. De la naşterea primului se împlinesc azi 246 de ani. Dar şi celălalt, Janos, a avut aniversarea şi comemorarea de curând. Casa în care s-a născut Janos este în zona centrală din Cluj-Napoca, la intersecţia dintre Eroilor şi Bolyai.

Casa cu două intrări

Farkas Bolyai (st) şi casa din Cluj în care s-a născut fiul său Janos, dr (sursa foto wikipedia, montaj Cluj24)

“Janos s-a născut în casa de pe strada actuală Bolyai. Are intrare de pe strada Eroilor, dar avea o intrare mică şi de pe strada Bolyai. S-a născut în casa bunicilor materni. La început de secol XX, în acea casă a locuit un profesor universitar, Gabor Valiy, a fost proprietatea lui. Pe casă sunt două plăcuţe. Cea dinspre strada Eroilor a fost amplasată de Universitatea din Cluj în 1902. Iar cea dinspre strada Bolyai este realizată din marmură alba, cu inscripţie bilingvă, de către Academie Română, în 1952”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Bolyai tatăl

Farkas Bolyai (9 februarie 1775, 20 noiembrie 1856), matematician, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei. A fost tatăl matematicianului Janos Bolyai În 1790 a intrat la Colegiul Calvin din Cluj. În 1796 pleacă în Germania şi studiază la universităţile din Jena şi Gottingen. Acolo se împrieteneşte cu matematicianul german Carl Friedrich Gauss. Revine în Cluj în 1799, se căsătoreşte şi în 1802 I se naşte primul fiu, Janos. A fost atras de problemele fundamentale ale geometriei, în special cea euclidiană. Dar şi de analiza matematică, domeniu în care descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criterii ale convergenţei seriilor, însă descoperirea sa rămâne pe numele matematicianului elveţian.

Cea mai importantă scriere a sa este “Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae, elementaris ac sublimionis methodo intuitiva evidentiat – Que huic propria, introducendi (Încercare de introducere a tineretului studios în elemente de matematică pură, elementară și superioară, printr-o metodă intuitivă).

Bolyai fiul

Janos Bolyai (15 decembrie 1802, 27 ianuarie 1860), matematician, a scris lucrări fundamentale în geometria neeuclidiană. În 1821, Janos Bolyai a creat geometria neeuclidiană, simultan, dar independent de Lobacevski şi Gauss. Se spune că Gauss, deși s-a ocupat cu aceste probleme, niciodată nu a ajuns la adâncimea ideilor lui Bolyai și Lobacevski, și nu a publicat, dar nici măcar nu a scris nimic în acest sens.

Bolyai a demonstrat că celebra axiomă a paralelelor este independentă de celelalte axiome ale geometriei și a dedus că geometria lui Euclid nu este unica posibilă. Că, în consecinţă, se poate dezvolta o nouă geometrie mai generală pe care a denumit-o știința absolută a spațiului. Rezultatul cercetărilor sale le-a publicat, ca o anexă, intitulată Appendix, la tratatul tatălui său, Tentamen juventutem studiosam… Această operă, ca și concepția sa, reprezintă un moment crucial în dezvoltarea geometriei moderne.

Se şi speculează faptul că Gauss i-ar fi furat ideile din domeniul geometriei hiperbolice. Lucru, se pare, neconfirmat. Cel puţin deocamdată.

Bolyai Janos şi pălăriile gaborilor

Într-un documentar de pe Da Vinci Learning despre istoria matematicii şi a celor mai importanţi matematicieni sunt prezentate şi descoperirile clujeanului Bolyai Janos. Dacă în cazul tuturor celorlalţi matematicieni din documentar erau prezentate, când se vorbea despre ei, imagini frumoase din oraşele lor, în cazul lui Bolyai a fost prezentată doar o foarte scrută intervenţie a unui muzeograf. În rest, doar imagini cu turme de oi, cu drumuri de câmp printre nişte ogoare acoperite parţial cu zăpadă şi cu o ceată de gabori cu pălăriile lor cu boruri largi şi cu femei cu fuste colorate… Din Clujul cu casa naşterii sale n-au fost disponibile imagini…

(MaAv)