Connect with us
"

ACTUALITATE

Cercetătorii UBB au studiat evoluția mobilității populației din România în perioada stării de urgență

Publicat


Cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB-FSEGA) au analizat, în cadrul proiectului de cercetare COVID-19 – Romanian Economic Impact Monitor (COVID-19 RoEIM), evoluția mobilității populației din România pe perioada stării de urgență decretată în urma pandemiei de coronavirus.

Cum funcționează, mai exact

Utilizând datele Google Mobility din perioada 16 martie – 15 mai 2020, cercetătorii au dezvoltat un indice de mobilitate națională pe baza deplasărilor tuturor persoanelor care dețin un cont de utilizator Google cu funcțiunea de istoric al locațiilor în mod activat. Proiectul de cercetare este coordonat de prof. univ. dr. Szász Levente, prodecan responsabil pentru cercetarea științifică din cadrul FSEGA.

Care sunt rezultatele preliminarii

,,Rezultatele cercetării arată că reducerea generală a mobilității a început deja cu 10 zile înaintea instaurării stării de urgență, aceasta atingând un nivel minim de -52% la sfârșitul primelor 10 zile ale acestei perioade comparativ cu valoarea medie a mobilității la nivel național din perioada 15 februarie – 1 martie 2020.

Recordul minim absolut s-a înregistrat în perioada Sărbătorilor Pascale, când mobilitatea populației din România s-a redus cu 67% față de aceeași perioadă de referință. Valoarea medie pe întreaga durată a stării de urgență la nivel național a fost de -41%.

În ceea ce privește componentele indicelui de mobilitate, cele mai importante scăderi s-au înregistrat în categoriile de comerț cu amănuntul și activități de recreere (valoare medie de -59%), respectiv cele aferente stațiilor de transport public (valoare medie de -56%).

Cele mai importante creșteri imediat după perioada de urgență s-au înregistrat în activitățile legate de parcuri și spații verzi (14 mai: -24%, 15 mai: +3%, 16 mai: +13%). În același timp, conform datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, trecerile de frontieră s-au redus în medie cu 84% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cele mai importane zone

În privința diferențelor dintre județe, cercetătorii UBB au constatat, pe perioada stării de urgență, că scăderile cele mai semnificative ale mobilității s-au înregistrat în București (valoare medie de -52%), Brașov (-47%) și Cluj (-47%), toate aceste cifre fiind sub media națională de -41%. În aceeași perioadă, scăderile medii cele mai mici s-au înregistrat în județele Giurgiu (-22%), Teleorman (-22%) și Călărași (-28%), cu cifre mult peste valoarea medie națională.

Pe parcursul perioadei stării de urgență aceste liste de „top” au arătat mici variații, în rândul județelor cu cele mai mari scăderi intrând și județul Iași, iar lista județelor cu cele mai mici scăderi fiind completat și de județul Ialomița.

Rezultatele proiectului de cercetare pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina de Facebook a proiectului (https://www.facebook.com/covid19.roeim/)“, conform Direcţiei Comunicare şi PR a UBB.

*Intertitlurile aparțin redacției

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Cluj24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Preşedintele studenţilor a murit la mare! A fost luat de curenţi. Avea 22 de ani

Publicat

Preşedintele Uniunii Studenților din România, Vlad Dediu, a încetat din viață, în ciuda eforturilor medicilor de a-i salva viața. Tânărul a ajuns în stare gravă la spital, după ce a intrat să facă o baie în mare, în zona de nord a staţiunii Mamaia, informează stiripesurse.ro.

Acesta a fost la un pas de înec, fiind recuperat în ultima clipă din valuri de oamenii care au sărit după el şi l-au scos la mal, anunță România TV.

Tragedia s-a petrecut pe o plajă exclusivistă din Mamaia. Liderul studenților, în vârstă de 22 de ani, venise să se distreze alături de prieteni.

Martorii spun că el a intrat beat în mare și a fost luat de curenți. Un alt tânăr care trecea prin zonă l-a văzut pe în apă și a sărit în ajutorul lui.

Medicii au ajuns imediat la fața locului. L-au resuscitat pe tânărul de 22 de ani și l-au transportat de urgență la spital în Constanţa, unde a ajuns în stare gravă, dar nu a mai putut fi salvat.

foto: Vlad Dediu/Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Emil Boc a cerut Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles finanțare pentru proiectele de tren metropolitan și metrou  

Publicat

Primarul Clujului, Emil Boc, a susținut, alături de mai mulți primari din orașe importante din Uniunea Europeană, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

Decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

~Pandemia va trece, sperăm cât mai repede, și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a spus Boc.

Primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou.

Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.

A.P.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Hong Kong şi Delta Fluviului Perlelor

Publicat

Ce se întâmplă în ultima vreme la Hong Kong, al treilea centru financiar al lumii după New York şi Londra şi înaintea Tokyo-ului ? În 2019, luni de zile oraşul a fost blocat, violentat grav, stresat cel puţin o dată pe săptămână în weekend, dar de destule ori şi în cursul săptămânii de aşa-zisele demonstraţii pentru democraţie, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

Sloganele propagandistice din media şi presă, care au ajuns şi în România, amintesc flagrant de cele ale Europei Libere, Vocii Americii şi BBC-ului din ultimii ani ai războiului rece cu Uniunea Sovietică şi cu ţările Pactului de la Varşovia. De această dată, propaganda occidentală vizează China.

Atacurile împotriva Chinei şi Partidului Comunist Chinez venite din SUA, Marea Britanie sau din UE nu explică aproape nimic, mai mult ascund decât clarifică. De aceea, cei mai mulţi români, ca mai toţi europenii, nu înţeleg ce se întâmplă, de fapt, la Hong Kong, care este adevărata miză şi cât de serios e meciul politic.

Lecţiile de democraţie venite din America de Nord – în vreme ce acolo are loc o revoluţie culturală complexă şi periculoasă, cu Black Lives Matter, cu statui dărâmate, nume schimbate, identităţi de gen şi sfidarea poliţiei şi a statului, şi cu un război politic intern între „stânga” şi „dreapta” –, din UE aflată în plină criză existenţială, din Marea Britanie sub şocul Brexit-ului nu le mai prea ascultă nimeni şi le crede doar cu o ureche.

„Expaţii britanici sunt în ultimul timp mai puţin numeroşi decât cei francezi”

Toată planeta e la curent : centrul nervos al lumii se mută din Occident în Asia şi Asia-Pacific. Înfruntarea dintre un imperiu dominant în declin (SUA) şi altul în ascensiune (China) e abia la început. Startul confruntării a fost dat de preşedintele american Donald Trump cu ploaia de taxe vamale crescute şi cu o propagandă virulentă (mai ales pe Twitter). Două portavioane americane au fost deplasate recent în Marea Chinei de Sud.

Să lămurim un lucru simplu. Hong Kong este un oraş, o regiune cu administrare specială, după principiul „o ţară, două sisteme”, care aparţine din 1997 Chinei, şi deci nu mai este sub tutelă britanică. De altfel, expaţii britanici sunt în ultimul timp mai puţin numeroşi decât cei francezi, de pildă. La Hong Kong (7,5 milioane de locuitori) trăiesc şi muncesc, pe lângă populaţia majoritar chineză, mai multe comunităţi de străini, europeni diverşi, australieni, indieni, japonezi, pakistanezi, filipinezi şi, bineînţeles, americani.

„Un adevărat nou Babilon”

Dar cei mai mulţi americani (şi canadieni) sunt, la origine… chinezi. Limbile care se vorbesc la Hong Kong sunt cantoneza, mandarina, engleza, desigur, dar şi franceza, hindi şi încă multe altele, chiar şi româna. Un adevărat nou Babilon.

Hong Kong-ul are al nouălea PNB per capita cel mai ridicat din lume şi tratează o treime din mişcările de capital străine către China. Hong Kong-ul şi-a păstrat, după 1997, anul întoarcerii la China, propriile instituţii şi practici acumulate sub tutela Imperiului Britanic începând cu 20 ianuarie 1841, după Răzbiul Opiumului.

În 1898, Regatul Unit a semnat cu China închirierea unor teritorii continentale („Noile Teritorii”) pentru 100 de ani. În 1997, cei 100 de ani s-au încheiat. Marea Britanie a retrocedat Chinei insulele şi toate teritoriile.

„Hong Kong e principala poartă de intrare şi de ieşire a banilor în și din China”

Deşi se face mare caz de democraţie şi de drepturi civile, de politică în general, adevărata miză a demonstraţiilor din ultimul an, de altfel, în bună măsură instrumentate din străinătate, este una economică. Pentru că Hong Kong şi Macao (retrocedat şi el de portughezi) sunt gândite de Partidul Comunist, după întoarcerea sub suzeranitatea Chinei, într-un context de dezvoltare mai larg, ca un pivot al economiei Chinei în plină creştere în toate direcţiile.

De fapt, Hong Kong e principala poartă de intrare şi de ieşire a banilor (şi a afacerilor) în şi din China. Şi el face parte, împreună cu Macao, din contextul economic al Deltei Fluviului Perlelor (rebotezat recent Zona Lărgită a Golfului – „Greater Bay Area”), o regiune de câmpie puternic „vascularizată” de două fluvii şi foarte multe râuri din sudul Chinei, cu ieşire la mare.

Hong Kong, Macao, Shenzhen (10,47 milioane de locuitori, puternic industrializat, cel mai bogat oraş din China), Guangzhou (fost Canton, cu influenţă franceză conservată, o populaţie de 15 milioane, al treilea oraş ca putere economică din China continentală, în afară de Hong Kong) şi încă vreo şapte oraşe şi aglomerări urbane se constituie în această Zonă Lărgită a Golfului.

„Astăzi, îndelungata operaţiune de integrare (a localităţilor şi spaţiului altădată dezlânat şi „adormit” – n.n.) e pe cale să se încheie şi va face din Delta Fluviului Perlelor, numită azi Zona Lărgită a Golfului, rivala unor mari spaţii urbane ca New York-ul, San Francisco şi Tokyo. Pentru a ne face o idee despre Zona Lărgită a Golfului, trebuie să spunem că are o populaţie de 71 de milioane şi cuprinde 10 oraşe-cheie.

Cele trei „mari” sunt Hong Kong, cu un PIB de 340 de miliarde de dolari, Shenzhen, cu 330 de miliarde de dolari şi Guangzhou (Canton), cu 320 de miliarde. PIB-ul întregii zone este de 1,5 trilioane de dolari.

„Zona Lărgită a Golfului este deja una dintre aglomerările urbane cele mai valoroase de pe glob”

Pentru comparaţie, New York-ul, cu o populaţie de 20 de milioane, are un PIB de 1,6 trilioane de dolari, San Francisco (populaţie de 7 milioane) are un PIB de 800 de miliarde de dolari, iar Tokyo (populaţie de 40 de milioane) are PIB-ul de 1,9 trilioane de dolari.

Zona Lărgită a Golfului este deja una dintre aglomerările urbane cele mai valoroase de pe glob şi îşi va depăşi, cu siguranţă, „verişorii”, concurenţii. În ultimul deceniu, şosele importante, căi ferate şi proiecte de poduri au fost duse la bun sfârşit. Printre ele se află podul între Hong Kong, Zhuhai şi Macao, podul între Shenzhen şi Zhongshan, linia rapidă de cale ferată dintre Hong Kong şi Guangzhou-Canton (numită XRL).

Completarea infrastructurii de transport şi comunicaţii fiind în curs, etapa finală va fi transformarea Regiunii sub Administrare Specială (Hong Kong-Macao) într-o zonă deplin unită, în care fiecare oraş va avea specializarea lui. Finanţa la Hong Kong, producţia de high-tech la Shenzhen, acolo unde e instalat Huawei, cu straniul lui campus în stil european, numit Oxhorn, divertismentul la Macao şi transporturile la Guangzhou.

Celelalte oraşe mai mici (la scară chineză – n.n.) vor creşte şi vor avea fiecare „parfumul” său” (Mustafa Zaidi, „Behind China’s takeover of Hong Kong : the Pearl River Delta Megacity”, zerohedge.com, 6 iulie 2020 – Mustafa Zaidi este specialist în investiţii şi gestiune de portofolii la Clarmond Wealth).

Atacurile lui Donald Trump şi ale Administraţiei sale (Mike Pompeo, secretarul de stat, e cel mai agresiv) la adresa Chinei şi a Administraţiei Speciale din Hong Kong nu par deloc să pună probleme serioase marelui centru financiar din Asia-Pacific sau Bursei din Hong Kong. Dimpotrivă.

China a anunţat mai multe măsuri de susţinere a Burselor interne şi a celei din Hong Kong, printre care şi plasarea pe această din urmă Bursă a Ant Group, divizia Fintech a gigantului chinez de e-commerce Alibaba, evaluată la peste 200 de miliarde de dolari, după Reuters.

„După dispariţia Uniunii Sovietice şi a blocului comunist în anii 1990, asistăm astăzi la creşterea irepresibilă a Chinei”

La a 44-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au avut loc nenumărate discuţii pe tema noii legi a securităţii naţionale impusă de China în Hong Kong. Au fost citite două declaraţii, una a Cubei, reprezentând un grup de 53 de ţări care susţin noua lege dată de China, şi alta a Marii Britanii, care a vorbit în numele a 27 de guverne critice la adresa legii.

E de presupus că România, ca şi toate ţările din Estul Europei foste comuniste şi prietene ale Chinei, a fost de partea Marii Britanii. România era, sub sovietici, măcar capabilă să se abţină (vezi situaţia de la ONU din 1963).

„Ţări din lumea întreagă au legi puternice în materie de securitate naţională. Într-adevăr, una dintre principalele datorii ale statului este totuşi aceea de a-şi proteja populaţia. […] Ce e neobişnuit în acest caz este maniera în care a fost trecută legea şi „plasticitatea” termenilor ei. Problema-cheie, evident, este modul în care va fi aplicată” (Simon Chesterman, decanul Facultăţii de Drept al Universităţii Naţionale din Singapore, citat de South China Morning Post, în articolul lui Matt Ho, „How Hong Kong National Security Law compares to legislation in other countries”, scmp.com, 7 iulie 2020).

Beijing-ul susţine că legea, care vine ca răspuns la protestele pro-democraţie, adesea violente, care au avut loc anul trecut în Hong Kong, îşi propune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţele forţelor străinătăţii (Agerpres).

După dispariţia Uniunii Sovietice şi a blocului comunist în anii 1990, asistăm astăzi la creşterea irepresibilă a Chinei, ţară cu regim comunist asociat cu capitalismul – o situaţie inedită în istoria omenirii. (Petru Romoşan)

Cine este Petru Romoșan

Poet, editor, negustor și expert de artă. S-a născut la 30 martie 1957 în comuna Orăştioara de Sus (Hunedoara). A absolvit în 1976 Liceul “George Coșbuc” din Cluj-Napoca, după trei ani la Liceul “Ady Şincai”. Activează pentru început în cenaclul literar “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Din 1972 devine membru al grupului de scriitori format în jurul revistei culturale “Tribuna” (seria Dumitru Radu Popescu). În anii ’80 se stabileşte în București și lucrează în comerțul de artă ca galerist al Fondului Plastic. Urmează Şcoala de Comerţ de artă a UAP.

Între 1988 și 1998 trăiește la Paris, unde își deschide o galerie şi activează pe piaţa de artă pariziană. Revine în țară în 1998, tot la București. Debutează publicistic în 1972 cu poezie în revista “Tribuna” (Cluj-Napoca). Debutul editorial are loc în 1977 cu volumul de versuri “Ochii lui Homer”, publicat la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Au urmat alte două volume de poezie.

A alcătuit cinci antologii de poezie românească, printre care şi cea intitulată “Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române” (Ed. Compania, 2001). Este deținătorul premiului pentru poezie acordat de revista “Tribuna” din Cluj-Napoca (1976) și al premiului pentru debut în poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România (1977).

Este administrator și editor al Editurii Compania din București, împreună cu soţia sa, Adina Kenereş, scriitoare şi editoare la rândul său.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Expoziție World Press Photo la Muzeul de Artă din Cluj

Publicat

Cea mai importantă expoziție de fotojurnalism la nivel global, “World Press Photo”, va putea fi vizitată și anul acesta în Cluj-Napoca, cu sprijinul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și a Consiliului Județean Cluj, alături de Ministerul Culturii și Ambasada Olandei în România. 

În contextul situaţiei extraordinare provocate de pandemia de COVID-19 şi a restricţiilor de circulaţie în vigoare la nivel european, ediţia 2020 a prestigiosului eveniment expoziţional “World Press Photo”nu va putea beneficia de o deschidere oficială (vernisaj).

 

Vizitare cu reguli

Expoziţia va fi, însă, accesibilă publicului spre vizitare pe întreaga durată a perioadei 17 iulie – 6 august 2020, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.

Publicul vizitator este rugat insistent să sprijine eforturile instituţiei noastre de a limita răspândirea şi contractarea virusului SARS-CoV-2, prin respectarea strictă a regulilor obligatorii de igienă personală, distanţare fizică şi acces în muzeu. Pentru mai multe detalii referitoare la măsurile de protecţie sanitară, puteţi accesa link-ul următor:

 

Expoziție itinerantă

Evenimentul din Cluj-Napoca este organizat de Fundația Eidos și face parte din expoziția anuală internațională “World Press Photo”, itinerată în întreaga lume, fiind montată în peste 100 de spații din peste 45 de țări și vizitată de peste 4,5 milioane de oameni la fiecare ediție. Expoziția va fi itinerată şi în acest an la Cluj-Napoca, Timişoara şi București cu ajutorul TNT Express România.

„Având în vedere că astăzi lumea, jurnalismul și fotografia suferă modificări seismice, WPP se străduiește să ajute atât jurnaliștii vizuali, cât și publicul lor să înțeleagă și să răspundă la aceste transformări, astfel încât aceste libertăți să poată fi asigurate, iar în lupta cu știrile false să se alăture și exemplele de excelenţă practică”, a declarat Cristian Movilă, fondator Eidos Foundation, reprezentant “World Press Photo” în România.

Din partea Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Alexandra Sârbu, istoric de artă şi muzeograf, se alătură echipei Fundaţiei Eidos, pentru a coordona această ediţie la nivel local.

World Press Photo 2020 în cifre

4.282 de fotografi din 125 de țări au înscris anul acesta la “World Press Photo” 73,996 de fotografii. Dintre aceștia, doar 44 de fotografi au ajuns în selecția finală a juriului.

A.P.

Citește mai departe