Connect with us

ECONOMIE

Centura Metropolitană poate costa mai puțin cu 20 mil. euro dacă se mută Poligonul Militar din Florești. Armata e de acord

Publicat


Centura Metropolitană ar putea costa cu 20 milioane de euro mai puțin dacă traseul drumului ar trece prin actualul poligon militar din Florești. Armata este de acord cu propunerea deputatului Viorel Băltărețu, cu condiția să primească în schimb alt teren pentru exercițiile de tragere.

Deocamdată au fost propuse 8 variante de traseu pentru Centură, în urma discuțiilor cu specialiștii și a negocierilor purtate între primării, și este preferată soluția cu numărul 8. Varianta propusă de parlamentarul clujean al USR PLUS este una nouă, care nu a fost socotită din cauza culoarului de siguranță impus de existența poligonului militar.

”Cred că, în cadrul unei viziuni pe termen mediu, relocarea poligonului era oricum inevitabilă. În 5-10 ani, acesta va fi prea aproape de zona locuită, iar activitatea de aici va pune în pericol calitatea vieții cetățenilor ce locuiesc în zonă.

Am avut discuții de principiu cu reprezentanți ai autorităților responsabile – Primăria Florești, Comandamentul Armatei a 4-a, Guvern, Agenția de Protecție a Mediului. Aceștia au fost de acord, în principiu, cu soluția. Acum, avem nevoie de o colaborare între aceste instituții, pentru a evita blocajele.

De asemenea, din discuțiile avute cu reprezentanții Tetarom și Invest România, am aflat că există cereri concrete pentru peste 200 ha în parcurile industriale din Cluj, spații care în acest moment nu sunt disponibile. Pierdem astfel oportunități pentru crearea unor noi locuri de muncă în județul nostru”, declară deputatul Viorel Băltărețu.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a declarat pentru Cluj24 că la ora actuală nu poate fi eliminată din discuții nicio propunere de variantă a Centurii, până la finalizarea studiului de fezabilitate de către specialiști.

Cu toate acestea, o relocare a poligonului militar ar putea duce la întârzieri în realizarea proiectului.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Transelectrica raporteazã în T1 un profit net de 82 de milioane de lei și o triplare a investițiilor

Publicat

De

CNTEE Transelectrica a înregistrat în primele trei luni ale acestui an un profit net de 82 de milioane, în contextul unui profit bugetat de 70 de milioane de lei pentru întreg anul 2021, anunță compania.

Creșterea profitabilitãții în primul trimestru al anului 2021 a fost obținutã, în principal, prin reducerea tuturor costurilor operaționale, precum și prin gestionarea eficientã a resurselor disponibile în conturile companiei.

În perioada analizatã, compania deruleazã proiecte de investiții majore, aflate în diverse stadii de execuție, unele dintre ele urmând a fi recepționate ca mijloace fixe în urmãtoarea perioadã. În primul trimestru al anului 2021, Transelectrica a realizat 27% din întreg planul anual de investiții asumat de managementul companiei pentru întreg anul, respectiv 88,4% din valoarea bugetatã pentru primele trei luni. Pentru anul 2021, compania și-a propus un plan anual de investiții consistent în valoare de peste 307 milioane de lei.

Analiza financiarã aratã cã gradul de realizare a investițiilor în trimestrul I al anului 2021, fațã de trimestrul I al anului 2020, este de 158,6%.

Veniturile totale operaționale realizate în primele trei luni ale anului 2021 au înregistrat o creștere de 20% comparativ cu aceeași perioadã a anului anterior, respectiv 726 de milioane lei, fațã de 603 milioane de lei în primul trimestru al anului 2020. Majorarea veniturilor a fost determinatã, în principal, de creșterea cantitãții de energie electricã livratã consumatorilor, de majorarea tarifului mediu de transport și de creșterea veniturilor realizate pe piața de echilibrare. Comparativ cu aceeași perioadã a anului anterior, cantitatea totalã de energie electricã transportatã în trimestrul I 2021 a crescut cu aproximativ 4%, respectiv 14,93 TWh în T1 2021, fațã de 14,41 TWh în T1 2020.

Pe zona principalã a activitãților de bazã (transport și dispecerizare SEN), s-a înregistrat o creștere de 5% a veniturilor, determinatã în principal de creșterea cu 15% a veniturilor din transport și a altor venituri pe piața de energie. Pe zona principalã a activităților cu profit zero, s-a înregistrat o creștere în procent de 38%, determinatã în principal de creșterea veniturilor pe piața de echilibrare.

Menținerea Ratingului Ba1 (Corporate Family Rating) cu perspectiva pozitivã acordat de agenția Moody’s Investors Service aratã cã Transelectrica are un profil financiar solid cu nivel redus de îndatorare și valori financiare puternice, stabile și predictibile.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

Dragoș Damian (Terapia) către guvernanții care își fac azi imagine la Cluj: Țara fără o industrie farmaceutică e o țară slabă

Publicat

De

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, ministrul de Interne, Lucian Bode, ministrul Agriculturii, Ioan Oros și preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, se află vineri la Cluj, unde vor participa la mai multe acțiuni de promovare a fondurilor europene și a vaccinării.

Ioana Mihăilă, de exemplu, va fi prezentă la deschiderea maratonului de vaccinare împotriva COVID-19, de la Sala Polivalentă.

Cu acest prilej, Dragoș Damian, CEO-ul fabricii Terapia din Cluj, le transmite acestora că degeaba își fac imagine aici dacă România încă nu are o puternică industrie farmaceutică și rămâne în continuare o țară slabă din acest punct de vedere.

”Aș dori să le transmit două mesaje. Unu: țara care nu are o industrie farmaceutică este o țară slabă, deci avem nevoie de o industrie farmaceutică și chimică mult mai puternică. Al doilea mesaj e să ia 20 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și să facă o fabrică de vaccinuri a statului român.

Decât să stăm pe loc, să importăm, mai bine să fabricăm chiar și sub licența celor care au vaccinuri aici. S-a închis Institutul Cantacuzino, haideți să facem un nou institut Cantacuzino”, a declarat Dragoș Damian, pentru Cluj24.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Florin Cîțu: România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma de 29,2 miliarde de euro

Publicat

De

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată de Comisia Europeană, respectiv 29,2 miliarde de euro, a anunțat premierul Florin Cîţu, după vizita pe care a făcut-o la Bruxelles.

Prim-ministrul a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență – PNNR – şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte cel mai bun plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare.

„Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că suntem pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus.

Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu după şedinţa Executivului.

„Avem nevoie de un plan care să susțină reformele”

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

„De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. Câteva dintre obiective, unele dintre ele mai uşor de atins, creştere economică peste media UE, reducem deficitele bugetare şi aici am avut discuţii şi cu domnul vicepreşedinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară, reducerea deficitului.

Am primit susţinere din partea domnului vicepreşedinte şi vom vedea când va fi publicată analiza pe deficit excesiv. În acelaşi timp, important este ca această componentă PNRR să fi inclusă în strategia noastră şi să nu afecteze deficitul bugetar”, a declarat Florin Cîţu.

„Avem capacitatea să folosim toți banii”

Şeful Executivului a mai spus că o altă componentă importantă a PNRR este partea de împrumuturi, pe care România şi-o va asuma.

„Alt element important pe care l-am discutat – are o componentă de împrumuturi acest PNRR, o componentă importantă de împrumuturi, componentă pe care foarte multe ţări nu şi-au asumat-o în întregime, şi-au asumat doar părţi din ea.

Şi rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea să folosim toţi banii, toţi cei 29,2 miliarde, şi că putem să folosim aceşti bani fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României.

Deci, rămânem pe aceeaşi traiectorie fiscală, cu acest prag de 29,2 miliarde. Răspunsul este clar, ferm: România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro la Bruxelles „, a completat Florin Cîţu.

Reformele propuse, bine primite la Bruxelles

El a menţionat şi câteva dintre reformele asumate de Guvern.

„Câteva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal-bugetară, prin programul de convergenţă şi prin PNRR: una o ştiţi foarte bine – reforma pensiilor, care va fi adoptată în perioada următoare şi care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România.

Este reforma fiscală despre care am tot vorbit, care să asigure creşterea veniturilor bugetare, şi să facem o optimizare a cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici am spus din nou obiectivul meu clar de a nu introduce şi a nu creşte taxe.

Obiectivul este acela de a avea o legătură directă între performanţă şi venit şi să eliminăm partea subiectivă, reforma administraţiei publice (…), dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare şi, bineînţeles, reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe.

Toate acestea au fost prezentate şi au fost primite bine, pentru că pentru prima oară România prezintă un plan credibil, un plan care poate să fie aplicat”, a declarat Cîţu.

Proiectele trebuie să fie avizate pozitiv

Premierul a subliniat că principala provocare pentru miniştri în următoarele două săptămâni este aceea de a veni cu proiecte tehnice detaliate, care să fie „avizate pozitiv” de Comisia Europeană.

„În acest moment discuţiile au fost pe reforme, suma mare, 29,2 miliarde, şi cum împărţim împrumuturile în perioada 2022-2026 şi pe priorităţile pe care le avem în România – infrastructură, gaze, spitale şi aşa mai departe.

După aceea, miniştrii, în următoarele 2 săptămâni, trebuie să vină cu susţinerea tehnică a proiectelor”, a mai declarat Cîţu.

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primii bani din fondul UE de redresare de 800 miliarde euro ar putea veni în iulie

Publicat

Primele plăţi din fondul de redresare al UE ar putea veni în iulie dacă totul va merge conform planului, au anunţat oficiali de top ai Comisiei Europene, potrivit EUObserver.

În prezent, 14 dintre cele 27 de state membre şi-au depus planurile privind modul în care vor folosi fondurile, iar vicepreşedintele comi­siei Valdis Dombrovskis a de­clarat că majoritatea planurilor sunt aproape de finalizare, esti­mându-se că vor fi depuse până la începutul lunii iunie.

Comisia are la dispoziţie două luni pentru a evalua planurile res­pective şi a le transpune în reco­man­dări către consiliul statelor membre, care are o lună la dispoziţie pentru a le aproba.

„Primele plăţi pot ajunge la statele membre în vară”

Dombrovskis a declarat că primele propuneri ale comisiei ar putea fi prezentate consiliului în cea de-a doua jumătate a lunii iunie.

„Dacă totul va merge conform planului, primele plăţi pot ajunge la statele membre în vară, probabil în iunie“, potrivit acestuia.

Ratificarea deciziilor privind resursele proprii nu s-a încheiat încă în opt state membre, iar Dombrovskis a făcut apel la acestea ca procesul să fie finalizat înainte de 1 iunie.

Toate cele 27 de guverne pot obţine 13% din cota lor din bani în acest an ca prefinanţare, înainte ca pro­iectele finanţate de program să ajun­gă la termenele şi ţintele con­venite.

„2020 a consemnat cel mai scăzut nivel al falimentelor din ultimii ani”

Dombrovskis nu a comentat cu privire la planuri individuale, arătând însă că ţintele verzi şi digitale vor fi atinse. Planurile naţionale trebuie să includă minimum 37% din cheltuieli pe măsuri legate de climat şi cel puţin 20% pentru digitalizare.

Comisarul pentru economie Paolo Gentiloni a remarcat că rămâne de văzut dacă statele membre îşi vor respecta planurile de reformă şi investiţii.

Fondul de redresare a fost aprobat de liderii UE cu aproape un an în urmă. Gentiloni a vorbit despre „o reacţie fiscală extraordinară din partea statelor membre“, adăugând că drept rezultat 2020 a consemnat cel mai scăzut nivel al falimentelor din ultimii ani.

Cei doi comisari nu au exclus ca fondul să devină un model pentru viitoare instrumente de finanţare.

Pentru finanţarea fondului, UE analizează introducerea de noi taxe pe economia digitală, emisiile de CO2, sau pe importurile de bunuri fabricare cu tehnologii poluante.

Impulsul pe care fondul de redresare îl va da economiei afectate de pandemie a Europei în următorii cinci ani va ajuta regiunea să revină aproape de nivelurile de creştere de dinaintea crizei, potrivit analiştilor.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate