Ceapă în hârb și învârtituri. Mâncăruri în Postul Crăciunului în bucătăria țărănească din Cluj

Felul în care mâncau și încă mănâncă oamenii în Postul Crăciunului este foarte important în satele din Transilvania. Iar aceste mâncăruri sunt preparate „cu ce se găsește prin gospodărie”.

Dacă aveți poftă puteți face și voi tocănițe sau plăcinte de post.

În bucătăria țărănească, unitățile de măsură erau clare: o lingură, o cană și făină cât cuprinde. Fata trebuia să învețe cum se pregătește mâncarea de la mamă și de la bunică. După ce se mărita, dacă nu știa rânduiala bucătăriei, era aspru criticată de soacră și soț, arată cercetătorii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.

Mâncăruri de post în bucătăria țărănească din Cluj

Nu era timp pentru experimente și, de cele mai multe ori, meniul era adaptat la ce se găsea prin gospodărie.

Pe Valea Arieșului, în perioadele de post, printre mâncăruri se regăsea „ceapa în hârb” sau tocăniță de ceapă.
„Cărcăleam ceapa și întindeam în ea mămăliga”, spune Ana Popa din Podeni.

Citește și: Când începe Postul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri. Postul Nașterii Domnului durează 40 de zile

De asemenea, din toamnă, se făcea silvoița. „Fierbeam prunele în căldare de aramă cam două zile, până se îngroșa, vreme în care tăt amestecam”.

În satul clujean Orman, femeile pregătesc și astăzi niște plăcinte de post, care se coc pe lespede, numite „învârtituri”.

„Să frământă din fărină albă de grâu, să pune un pic de broză ca să crească, să dospească, să adaugă sare șî apă. Aluatu’ să frământă vârtos, ca să le poți întinde pa masă cu sucitoarea”, spune și Aurora Cosma, președintele Asociației folclorice „Tradiții Ormănene”.

După ce aluatul a fost frământat, se pregătesc plăcintele.

„Să ie aluat așă, cât un pumn, să întinde subțâre, pă masă, după care să unje cu on pic de oloi, să răsucește aluatu’, apoi să întinde din nou cu sucitoarea, după care să coace pă lespede. Lespedea vine unsă, se pune învârtitura la copt și să stropește cu un pic de oloi, ca atuncea, când o întorci pă ceie parte, să aibă față, să fie rujată. Să desprinde tătă bine în foiță, după ce îi gata de copt. Îi o bunătate!”.

Foto: Invârtiturile de la Orman. Facebook Tradiții Clujene