Ce trebuie să facem după muşcătura de căpuşă. Protocolul elaborat de Ministerul Sănătăţii. Bolile grave la care suntem expuşi

A început sezonul muşcăturilor de căpuşă, insectă care poate să transmită boli foarte grave la om, precum babeşioza, boala Lyme, febra butonoasă şi encefalita de capuşă.

Protocolul elaborat de Ministerul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii a elaborat un protocol de acţiune în cazul muşcăturilor de căpuşă.

„Îndepărtarea/ extragerea completă şi cât mai curând după muşcătură a căpuşei, la nevoie chirurgical. Curăţarea zonei cu apă şi săpun din abundenţă şi aplicarea de betadină soluţie, până la vindecarea leziunii”, este prima şi cea mai importantă măsură recomandată de Ministerul Sănătăţii.

Apoi, există şi profilaxie cu antibiotice, conform imaginii, precum şi o serie de recomandări pentru a evita muşcăturile căpuşei.

Bolile care pot fi transmise de căpuşă

Babesioza. Are simptome asemanătoare răcelii, cu febră, dureri musculare, senzaţie de oboseală. Se tratează cu antibiotice şi nu există vaccin împotriva bolii.

Boala Lyme. Cele mai importante simptome sunt febra, durerile de cap, erupţie la nivelul pielii (se răspândeşte în decurs de câteva zile). Se tratează tot cu antibiotice şi nici în cazul acesteia nu există vaccin.

Encefalita de căpuşă (TBE). Simptomele importante sunt febra, durerile de cap, ameţelile, dureri ale articulaţiilor, dar şi simptome neurologice. Este cea mai importantă arboviroză în Europa, afectând Suedia, Polonia, Centrul Europei (Cehia, Slovacia, Austria, Elveţia, Slovenia, Bavaria, Ungaria) şi ţările fostei Uniuni Sovietice.

Febra hemoragică de Crimeea – Congo. Se manifestă prin febră mare, ameţeală, sensibilitate la intensitatea luminii, dureri abdominale, stări de greaţă.