Ministrul Educației, Daniel David, a vorbit despre patriotism și despre cum acesta este înțeles de către cetățenii României, în cadrul unei conferințe susținute la Cluj-Napoca.

Invitat al conferinței „Despre patriotismul la români. Ce înseamnă astăzi un bun român?”, organizată vineri, 28 martie, la Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai, Daniel David a subliniat că patriotismul nu este un concept uniform și simplu, ci unul plin de nuanțe.

Iubirea de țară se exprimă în forme diferite

Conform ministrului, patriotismul este legat de iubirea față de țară, dar această iubire se poate exprima în forme diverse. Deși există viziuni diferite despre ce înseamnă a fi un „bun patriot”, este esențial să ne concentrăm pe acele aspecte comune care ne leagă și să tolerăm diferențele care inevitabil apar într-o societate democratică, este de părere Daniel David.

„Un bun patriot înseamnă un om care își iubește țara, iar iubirea țării se exprimă în forme diferite, în structuri diferite. Mesajul meu este acesta, în final, că sunt elemente comune în diverse forme de  patriotism și trebuie să ne focalizăm pe acele elemente comune, care ne leagă. Sunt și elemente care ne diferențiază, asta nu înseamnă că cineva nu este patriot sau este mai puțin patriot, este altfel patriot și este important ca aceste diferențe să nu rupă țesutul social dintre noi și să nu afecteze, în final, țara”, a afirmat acesta.

Ministrul a atras atenția că, „oamenii sunt dezbinați de ani buni, sunt polarizați, așa cum se întâmplă și în alte țări, de aceea cred  că este important să ne reamintim că împreună suntem mai puternici, cooperarea este importantă, diferențele există și vor exista, dar nu este voie să lăsăm aceste diferențe să ne afecteze personal foarte mult și mai ales să nu afecteze țara”, a subliniat David.

Trei niveluri de patriotism

Daniel David a propus o analiză detaliată a conceptului de patriotism, împărțindu-l în trei niveluri, fiecare reprezentând o formă diferită de manifestare a iubirii față de țară.

• Patriotismul fundamental, funciar care se bazează pe două atribute fundamentale: protejarea integrității teritoriale a țării și apărarea independenței și suveranității naționale. David consideră că orice cetățean român care se consideră patriot ar trebui să fie de acord cu aceste două principii esențiale.
• Patriotismul sistemic, care derivă din instituțiile formale ale statului și din tradițiile larg răspândite în societate. Aici, patriotismul este legat de respectul și promovarea simbolurilor naționale (steag, stemă, imn național), precum și a valorilor culturale, științifice și educaționale fundamentale. În acest sens, un patriot român ar trebui să respecte și să promoveze aceste valori, indiferent de diferențele de opinie pe care le-ar putea avea asupra altor aspecte ale societății.
• Patriotismul personal, nivelul la care patriotismul devine mult mai personalizat și influențat de factorii politici și de experiențele individuale de viață. De exemplu, unii patrioți pot considera că a fi un bun român înseamnă susținerea unui regim politic sau a unei viziuni politice specifice, cum ar fi democrația liberală sau monarhia. Aceste diferențe pot duce la polarizare.

Pericolele polarizării în societatea românească

Ministrul Daniel David a abordat pericolele care amenință România în acest moment, cum ar fi slăbirea instituțiilor statului și creșterea fenomenelor de pseudo-știință și teorii conspiraționiste. Acestea din urmă sunt considerate de ministru factori care contribuie la destabilizarea unui discurs rațional și civilizat în societate.

„Problema este că au început să pătrundă pe scară foarte largă pseudo-știința și pseudo-religia. Au început să apară teorii conspiraționiste foarte puternice, rescrieri ale istoriei, reinterpretări ale religiei, astfel încât discuțiile dintre noi care mai puteau fi atenuate de o intervenție a unui om de știință, a unui lider religios, încep să nu mai poată fi atenuate de niște instituții pe care noi le-am creat să ne protejăm noi de noi. Aceste elemente sunt atât de puternice și unele teorii atât de bizare, încât antagonizează oamenii până la limita în care nu mai putem avea un discurs rațional unii cu ceilalți și fiecare începe să trăiască în bula lui, țara începând să fie o țară de bule care luptă între ele. Luptele acestea dintre noi, în condițiile în care lumea în care trăim se află într-o schimbare paradigmatică, pun la risc, efectiv, țara”, a spus David.

Cum poate fi restabilit patriotismul autentic?

Ministrul Educației a subliniat că un patriotism veritabil presupune o congruență între gânduri, sentimente și acțiuni. Din păcate, a adăugat Daniel David, mulți dintre cei care se declară patrioți nu își traduc faptele în comportamente concrete, ceea ce subminează adevărata esență a patriotismului.

„Psihologic vorbind, dragostea față de țară se manifestă prin trei componente: componenta subiectiv-emoțională, adică ce simți la nivel subiectiv, componenta cognitivă, adică ce gândești și partea comportamentală, adică ce faci. Un patriotism autentic înseamnă o congruență între cele trei niveluri: patriotismul autentic înseamnă că gândești patriotic, simți patriotic și te comporți patriotic. Pot să apară discrepanțe între ele și acela nu mai este un patriotism autentic. Îi vezi pe mulți vorbind despre patriotism, dar nu vezi congruență între ce spun, ce fac și ce gândesc”, a explicat el.

Iubirea față de țară nu înseamnă ură față de ceilalți

În această direcție, ministrul a încurajat un patriotism bazat pe o abordare echilibrată și rațională, care să fie separat de extremele naționalismului sau xenofobiei, care, din păcate, sunt din ce în ce mai prezente în discursul public din multe colțuri ale lumii.

„Patriotismul trebuie să fie separat de xenofobie. Xenofobia înseamnă că ai tendința să îi evaluezi pe străini într-o manieră negativă și să îi privești cu frică și ură. De asemenea, patriotismul trebuie separat de șovinism. Șovinism înseamnă că ai tendința să te evaluezi pe tine ca fiind superior altora și pe alții să îi evaluezi ca fiind inferiori ție. Aceasta este o abordare rațională, o abordare realistă dacă vrei să te definești ca un patriot în sensul de un om care își iubește țara. Un om care își iubește țara o iubește așa cum e, și cu aspecte pozitive, și cu aspecte negative. Dacă le ascundem, dacă le minimizăm, dacă le distorsionăm, facem mai mult rău țării decât bine și pentru mine acela nu este patriotism”, a mai spus el.

Democrația și regulile sale

Daniel David subliniază faptul că în democrație nu putem face sau spune orice, indiferent de context, ci ea presupune respectarea unor norme care protejează demnitatea și ordinea publică.

„În democrație se spune că poți să faci orice, să spui orice. Nu este adevărat. Democrația chiar asta înseamnă, că am stabilit niște reguli între noi, care ne transformă dintr-un grup de Homo Sapiens într-o societate civilizată. Poți să spui ce vrei, dar dacă prin ce spui, îmi afectezi demnitatea, spui o minciună, ai un comportament agresiv, violent, tu ai dreptul să faci asta, dar sunt reguli care își vor aduce sancțiuni. Acele reguli sunt explicite, le știm cu toții și le-am asumat între noi ca societate și asta înseamnă un stat de drept”, mai arată Daniel David.

Cum să influențezi schimbarea fără a cădea în anarhie

Într-o societate democratică, atunci când te simți nedreptățit de autoritățile instituționale, dreptul de a protesta sau de a critica este esențial. Daniel David sugerează că într-o astfel de situație trebuie să apelezi la instrumentele oferite de statul de drept. Potrivit acestuia, este vital ca cetățenii să participe activ la viața politică și instituțională pentru a cere o mai bună reprezentare, mai degrabă decât să adopte atitudini anarhice, care ar duce la instabilitate.

„Într-o astfel de țară, în care nu te simți reprezentat de către autorități, instituții, conducători, trebuie să faci ceea ce îți permite statul de drept: să protestezi, să participi la alegeri, să faci critici, să ceri ca instituțiile să funcționeze mai bine. A avea o atitudine anarhică, de a lovi îi instituții, să le înlocuim… cu ce? Să ne întoarcem la ce, la forța celui care strigă cel mai tare? La părți agresive? La ororile unui lider pe care îl facem șef peste noi ca să spună ce să facem, cum să facem și când să facem? Este clar că avem un segment în societate care este foarte supărat pe componenta de sistem. Ce trebuie să cerem este ca instituțiile să reprezinte mai bine oamenii și să funcționeze pentru oameni, să funcționeze mai bine”, a explicat el.

Patriotismul economic și riscurile sale

Patriotismul economic este un subiect de mare actualitate. Daniel David afirmă că sprijinirea economiei naționale este importantă, dar ar trebui să fie realizată cu flexibilitate și echilibru, arătând că un patriotism economic excesiv ar putea duce la izolare economică.

„Și acest lucru trebuie făcut cu flexibilitate. Imaginați-vă că vor începe marile piețe spre care noi exportăm să fie foarte patriotice economic și nu o să mai cumpere produsele noastre, poate nici nu mai exportă produsele lor la care țin foarte mult. Întrebarea este unde o să ajungem? Patriotismul economic poate să fie un mecanism într-o componentă de patriotism, dar nu cred că trebuie să fie dominant sau ceva ce să folosim într-o manieră irațională. Nu este un lucru bun sau rău în sine, ci devine un lucru bun sau rău, în funcție de cum îl folosești”, avertizează el.

Globalismul și patriotismul pot merge mână în mână

Daniel David consideră că patriotismul și globalismul nu sunt concepte incompatibile, ci dimpotrivă, se pot complementa. În opinia sa, a avea o viziune globală înseamnă a sprijini circulația liberă a ideilor și persoanelor, iar acest lucru poate aduce beneficii României pe plan internațional.

„Eu sunt un globalist, dar un globalist căruia îi place să ducă cultura românească acolo unde este el în lume. A fi un bun român înseamnă a vorbi despre valori românești, despre tradițiile noastre, despre realizările noastre nu doar în România, ci a le duce în cele mai înalte instituții ale lumii. În acest sens, cele patriotismul și globalismul sunt compatibile. A avea o viziune globală pentru mine înseamnă a avea o circulație liberă a persoanelor și a ideilor, în acest sens, nu cred că globalismul este incompatibil cu patriotismul, dimpotrivă”, a spus David.

„Să nu ajungem în situația în care ura și frica dintre noi să ne distrugă țara”

Daniel David trage un semnal de alarmă cu privire la diviziunea tot mai mare din societatea românească, cauzată de ură și frică.

„Să nu ajungem în situația în care ura și frica dintre noi să ne distrugă țara. Aici suntem, ura e atât de mare, frica e atât de mare, încât oamenii ajung în situația de „care pe care”, având satisfacția că l-a învins pe unul în condițiile în care țara are de suferit în elementele esențiale”, a mai arătat ministrul.

Provocările României în 2025

Printre cele mai mari pericole care amenință România în 2025 se află slăbirea instituțiilor statului, care sunt deja vulnerabile la nivel economic și social, este de părere Daniel David. Potrivit acestuia, România se află pe o cale economică periculoasă, în care deficitul bugetar și lipsa resurselor financiare pun țara în fața unui risc major.

„Faptul că instituțiile pe care le avem sunt slăbite va duce la probleme economico-financiare foarte mari, pe care le-ați văzut de la început de an. Eu le-am simțit direct ca ministru al Educației și Cercetării, când m-am trezit, din primele zile, cu ordonanța-trenuleț, cu bugetul blocat, dar din interior, am și înțeles de ce.Când ai un deficit atât de mare, care nu îți permite să mai faci împrumuturi, nu îți permite să mai atragi resurse financiare, țara este la risc. Nu suntem la momentul crizei ca cea din 2008, dar dacă nu avem grijă, suntem pe traiectoria respectivă”, a explicat acesta.

Schimbările globale și impactul lor asupra României

Despre cum se reașează lumea, Daniel David nu are o predicție clară, dar remarcă faptul că „se prăbușesc vechile alianțe” și că există o creștere a pretențiilor teritoriale și de influență, într-un context de instabilitate internațională. Cu toate acestea, el vede în Uniunea Europeană un factor stabilizator important pentru România.

„Nu pot spune cum se reașează lumea, pentru că nimeni nu știe, dar observați că se prăbușesc vechile alianțe? Că se schimbă vechile înțelegeri? Dreptul internațional este pus sub semnul întrebării, fiecare începe să aibă pretenții teritoriale de la celălalt, cu o lejeritate de parcă ar spune «își iau ciocolata». Nu știm înspre ce mergem. Faptul că suntem membri în Uniunea Europeană este un lucru foarte bun, fiindcă ne dă o oarecare stabilitate, statul de drept în Uniunea Europeană funcționează”, a afirmat ministrul.

Neîncrederea dăunează grav României

În încheiere, Daniel David atrage atenția asupra unui alt factor care îngreunează progresul național: neîncrederea. Conform acestuia, această neîncredere face imposibilă cooperarea eficientă între cetățeni și instituții, blocând dezvoltarea unei societăți puternice.

„Nu îmi place neîncrederea extraordinară pe care o avem unii în ceilalți. Neîncrederea asta nu ne ajută să cooperăm, nu cooperăm, nu construim instituții puternice, nu construim instituții puternice, suntem mereu la limita destructurării instituțiilor și nu ne folosim potențialul de inteligență și creativitate pe care îl avem”, concluzionează el.