Pe 12 aprilie 1633, Inchiziţia începea celebrul proces al lui Galileo Galilei. Savantul susţinea heliocentrismul. Cum că Soarele este centrul sistemului solar. Dar Inchiziţia Bisericii Catolice susţinea geocentrismul. Cum că Pământul este centrul. Teoria şi studiile lui Galilei au fost bazate pe o lucrare a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti), din 1543. Două dintre exemplarele cărţii (în imagine) se află la Biblioteca Academiei din Cluj. Iar un alt exemplar al cărţii a fost vândut în anii trecuţi cu 2,5 milioane de dolari.

Citește și VIDEO FOTO. Manuscrise MEDIEVALE restaurate la Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca

Eppur si muove. Procesul Inchiziţiei

Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă. O mare majoritate a filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică, cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrimul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filozofi și clerici. Doi dintre aceștia din urmă denunțându-l Inchiziţiei la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii”, în februarie 1616. Iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa, ceea ce a promis să facă.

După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii”, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.

Lui Galilei i se atribuie celebra replică rostită în fața Inchiziției, „Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă/învârte).

Iertarea cerută de Papa Ioan Paul al II-lea

Întâmplător sau nu, tot pe 12 aprilie, dar în anul 2000, într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenţei sale. Într-o ceremonie organizată special pentru evenimentul respectiv, şase cardinali au enumerat, pe rând, păcatele de care se face vinovată Biserica. Pentru fiecare dintre ele Suveranul Pontif a cerut iertare lui Dumnezeu.

Primul, cardinalul german Joseph Ratzinger (viitor papă), l-a invitat pe Papă şi pe cei zece mii de prelaţi şi pelerini adunaţi în catedrala Sfântul Petru să mărturisească „greşelile comise în serviciul adevărului”. A amintit în acest sens de „metodele neevanghelice” la care au recurs creştinii, în special în timpul Cruciadelor şi în epoca Inchiziţiei.

Galilei şi Copernic

*Galileo Galilei (15 februarie 1564, 8 ianuarie 1642), fizician, matematician, astronom şi filosog italian. A jucat un rol foarte important în revoluţia ştiinţifică. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.

*Nicolaus Copernic (19 februarie 1473, 24 mai 1543), astronom, cosmolog, matematician, economist, preot catolic. În 1515 începe să lucreze la opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești”), în imagine, pe care o termină în 1530, dar care va fi publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.

Averea de la Cluj

La Cluj se află două dintre cele mai valoroase cărţi din lume. Ele sunt la filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române. De fapt, e vorba de două exemplare ale aceleiaşi cărţi a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti).

Un exemplar din această carte s-a vândut la o licitaţie organizată în SUA, în urmă cu câţiva ani, cu 2,5 milioane de dolari. Biblioteca Academiei Cluj are două astfel de exemplare şi este singura bibliotecă din lume din acest punct de vedere.

Unul dintre exemplare a fost descoperit în arhiva bibliotecii în 2009, iar celălalt în 2012.

Cărţile au fost tipărite în 1543.

Reprezentanţii bibliotecii clujene spun că exemplarele pe care le deţin pot să fie şi mai valoroase decât exemplarul vândut în SUA, pentru că cele de la Cluj au mai multe însemnări, poate ale unor persoane importante.

De asemenea, reprezentanţii Bibliotecii Academiei Cluj spun că e foarte posibil ca biblioteca să deţină exemplare şi mai valoroase, cum ar fi cazul cărţii Octoihul lui Macarie, tipărită în 1510, probabil unicat în lume. Această carte este, cronologic, a doua tipărită pe teritoriul ţării noastre.

În prezent, se estimează că Biblioteca Academiei din Cluj deţine cărţi şi manuscrise în valoare de câteva miliarde de euro.

(MaAv)

*imagini din arhiva Cluj24