Connect with us

Clujul de altădată

CAROL al II-lea şi MIHAI în vizită nepregătită în ARDEAL, la CLUJ. 68 de ani de la moartea lui Carol al II-lea

Publicat


Unul dintre cei patru regi ai României, Carol al II-lea, a murit într-o zi ca aceasta, în urmă cu 68 de ani. 4 aprilie 1953. El a fost într-o vizită în Cluj şi în Ardeal. Era însoţit de viitorul rege Mihai.

 

Încurajare pentru ostaşi

O vizită importantă la Cluj, mai degrabă simbolică, a făcut regele Carol al II-lea, în 1939. El a fost însoţit de viitorul Rege Mihai. Şi au făcut o vizită în Ardeal, chiar în Ziua de Crăciun a anului 1939, pentru a-i încuraja pe ostaşii care vegheau la hotarele ţării. Atunci, regele a fost la graniţa apuseană a ţării. La Oradea şi la Cluj. Iar vizita este povestită în revista „Viaţa Ilustrată” din ianuarie 1940 de episcopul de atunci al Clujului, Nicolae Colan.

“Şi-a luat deci pe scumpul Său Vlăstar, pe Măria Sa Mihaiu, Marele Voevod de Alba-Iulia şi, ca şi când ar face lucrurl cel mai firesc din lume, fără vestiri şi pregătiri mai înainte puse la cale, a purces la drum –în seara de Crăciun- pentru a se opri în zorii marelui praznic la granite apuseană a ţării. (…) Dupăce Maestatea Sa a primit, la Oradea şi la Cluj, cuvenitele omagii de credinţă de la mai marii bisericeşti, ostăşeşti şi cetăţeneşti, s-a întors dintru ale Sale întru ale Sale, în cetatea de Scaun a Bucureştilor”, scrie, în “Viaţa Ilustrată”, episcopal Nicolae Colan.

*Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893, 4 aprilie 1953). A fost regele României în perioada 8 iunie 1930-6 septembrie 1940). A fost primul născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

*în imagini, o ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION (arhiva Cluj24), cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea. Şi revista „Viaţa Ilustrată”, ianuarie 1940 (arhiva Cluj24).

(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Clujul de altădată

CARTE de 2,5 MILIOANE de dolari la Cluj. INCHIZIŢIA a început PROCESUL lui GALILEI de la ea. 388 de ani

Publicat

Pe 12 aprilie 1633, Inchiziţia începea celebrul proces al lui Galileo Galilei. Savantul susţinea heliocentrismul. Cum că Soarele este centrul sistemului solar. Dar Inchiziţia Bisericii Catolice susţinea geocentrismul. Cum că Pământul este centrul. Teoria şi studiile lui Galilei au fost bazate pe o lucrare a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti), din 1543. Două dintre exemplarele cărţii (în imagine) se află la Biblioteca Academiei din Cluj. Iar un alt exemplar al cărţii a fost vândut în anii trecuţi cu 2,5 milioane de dolari.

Eppur si muove. Procesul Inchiziţiei

Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă. O mare majoritate a filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică, cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrimul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filozofi și clerici. Doi dintre aceștia din urmă denunțându-l Inchiziţiei la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii”, în februarie 1616. Iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa, ceea ce a promis să facă.

După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii”, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.

Lui Galilei i se atribuie celebra replică rostită în fața Inchiziției, „Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă/învârte).

Iertarea cerută de Papa Ioan Paul al II-lea

Întâmplător sau nu, tot pe 12 aprilie, dar în anul 2000, într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenţei sale. Într-o ceremonie organizată special pentru evenimentul respectiv, şase cardinali au enumerat, pe rând, păcatele de care se face vinovată Biserica. Pentru fiecare dintre ele Suveranul Pontif a cerut iertare lui Dumnezeu.

Primul, cardinalul german Joseph Ratzinger (viitor papă), l-a invitat pe Papă şi pe cei zece mii de prelaţi şi pelerini adunaţi în catedrala Sfântul Petru să mărturisească „greşelile comise în serviciul adevărului”. A amintit în acest sens de „metodele neevanghelice” la care au recurs creştinii, în special în timpul Cruciadelor şi în epoca Inchiziţiei.

Galilei şi Copernic

*Galileo Galilei (15 februarie 1564, 8 ianuarie 1642), fizician, matematician, astronom şi filosog italian. A jucat un rol foarte important în revoluţia ştiinţifică. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.

*Nicolaus Copernic (19 februarie 1473, 24 mai 1543), astronom, cosmolog, matematician, economist, preot catolic. În 1515 începe să lucreze la opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești”), în imagine, pe care o termină în 1530, dar care va fi publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.

Averea de la Cluj

La Cluj se află două dintre cele mai valoroase cărţi din lume. Ele sunt la filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române. De fapt, e vorba de două exemplare ale aceleiaşi cărţi a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti).

Un exemplar din această carte s-a vândut la o licitaţie organizată în SUA, în urmă cu câţiva ani, cu 2,5 milioane de dolari. Biblioteca Academiei Cluj are două astfel de exemplare şi este singura bibliotecă din lume din acest punct de vedere.

Unul dintre exemplare a fost descoperit în arhiva bibliotecii în 2009, iar celălalt în 2012.

Cărţile au fost tipărite în 1543.

Reprezentanţii bibliotecii clujene spun că exemplarele pe care le deţin pot să fie şi mai valoroase decât exemplarul vândut în SUA, pentru că cele de la Cluj au mai multe însemnări, poate ale unor persoane importante.

De asemenea, reprezentanţii Bibliotecii Academiei Cluj spun că e foarte posibil ca biblioteca să deţină exemplare şi mai valoroase, cum ar fi cazul cărţii Octoihul lui Macarie, tipărită în 1510, probabil unicat în lume. Această carte este, cronologic, a doua tipărită pe teritoriul ţării noastre.

În prezent, se estimează că Biblioteca Academiei din Cluj deţine cărţi şi manuscrise în valoare de câteva miliarde de euro.

(MaAv)

*imagini din arhiva Cluj24

Citește mai departe

Clujul de altădată

DRAMA primului şef al JANDARMERIEI Române. FEMEIA care din EROU l-a făcut TRĂDĂTOR. S-a SINUCIS

Publicat

De ziua ei, azi, La mulţi ani Jandarmeriei Române! Şi câteva documente (arhiva Cluj24) ale primului ei comandant de după Unire, Ludovic Mircescu. Dar şi o drama plină de învăţăminte.

Frumoasa Gerda i-a furat documente ultrasecrete şi l-a dus la sinucidere

Generalul Ludovic Mircescu (22 noiembrie 1872 – 17 noiembrie 1929) a fost un erou naţional. Dar şi un trădător din neglijenţă. A fost ministru al Apărării Naţionale (1926-1927), comandantul Jandarmeriei Române, primul, (1918-1919), erou în Primul război mondial, decorat pentru faptele sale de vitejie de la Oituz, din 1917.


În 1926, pe când era îndrăgostit de tânăra şi frumoasa Gerda, cu care era în concediu la Vatra Dornei, a luat cu el Planul de mobilizare al armatei, strict secret. Şi, în timp ce el era ieşit pentru puţină vreme din cameră, femeia, care îi jurase iubire veşnică, a plecat cu tot cu documentul ultra secret. Gerda a trecut frontiera cu documentul respectiv. Iar ulterior s-a dovedit că era manevrată de servicii secrete străine. Aflat încă în exil, viitorul rege Carol al II-lea i-a cerut să se sinucidă. Lucru pe care generalul Mircescu l-a dus la îndeplinire.

Tatăl celui după care s-a făcut filmul “Discursul regelui”. Îndrăgostit de Regina Maria

*În imagini (arhiva Cluj24), o distincţie acordată lui Ludovic Mircescu de către regele Marii Britanii, George al V-lea. Un alt document cu ridicarea sa în grad de către regale Carol I. Dar şi certificatul său de absolvire a Şcolii de Cavalerie.

*George al V-lea (3 iunie 1865, 20 ianuarie 1936), primul monarh britanic al Casei de Windsor, primul împărat al Indiei și primul rege al Statelor Libere Irlandeze. A domnit din 6 mai 1910 până la moartea sa.

În timpul serviciului în Marina Militară, prințul George s-a îndrăgostit de fiica unchiului său prințul Alfred, Duce de Edinburgh, verișoara sa, Maria de Edinburgh. Când George a cerut-o în căsătorie, Maria a refuzat, din mai multe motive, iar ulterior ea a devenit regină a României.

Printre altele, Regele George al V-lea a fost tatăl Regelui George al VI-lea, cel după care s-a făcut filmul Discursul regelui.
(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

GLASURI ardelene care au VRĂJIT lumea. PRIVIGHETORILE clujene Lya Hubic şi Ana Rozsa Vasiliu

Publicat

Încă suntem în luna martie, dedicată femeii. Iar două dintre femeile celebre care au făcut cinste Clujului, Transilvaniei şi României sunt solistele de operă Lya Hubic şi Ana Rozsa Vasiliu.

Peste 2.000 de spectacole în lume

Lya Hubic (9 ianuarie 1911, 16 februarie 2006), interpretă de operă și operetă română.

„A fost soprană, solistă a Operei Române din Cluj. A făcut Academia de muzică şi artă dramatică la Cluj. Era supranumită privighetoarea Transilvaniei şi a debutat în rolul Musetta, de Puccini. Se zice că a avut peste 2.000 de spectacole şi a fost invitată pe marile scene ale Europei.

Un lucru foarte important e că a renunţat la marile scene ale lumii, să fie angajată de ele, pentru a rămâne acasă la Cluj şi a contribuit cu talentul său la prestigiul Operei Române. În semn de apreciere, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a instituit în onoarea sa Trofeul Lya Hubic, care este decernat unor personalităţi de marcă ale scenei lirice”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

A urmat cursurile liceale la Liceul de Fete de la Beiuș și la Liceul din Satu Mare, apoi, între 1931-1936, cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj la canto și pedagogie.

A fost angajată la Opera Naţională Română din Cluj, unde a debutat pe 3 octombrie 1936 în rolul Musetta din Boema lui Giacomo Puccini. A cântat, printre alţii, alături de Ana Rozsa Vasiliu.

Printre altele, a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural şi cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler. În 2003 a fost instituit, în onoarea sa, Trofeul „Lya Hubic”, care este  decernat unor personalități în domeniul artei lirice.

De la Cluj, la Scala din Milano

O altă mare voce a Clujului şi a lumii a fost Ana Rozsa Vasiliu.

„S-a născut la Buziaş în 1899 şi a murit la Cluj în 1987. Era mezosoprană şi apoi soprană. Era foarte frumoasă. A debutat la Opera Română din Cluj, în 1921. În 1931 debutează la Scala Milano, unde activează până în 1932.

A fost una dintre femeile cuceritoare ale Clujului interbelic. S-a căsătorit cu celebrul medic Titus Vasiliu. A trăit la Cluj până la sfârşitul vieţii”, spune, pentru Cluj24, istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Ana Rozsa Vasiliu (10 februarie 1899, 9 aprilie 1987) a absolvit „Școala Superioară de Fete din Timișoara“ şi Milwaukee Conservatory (USA). În 1931 a debutat La Scala Theater Milan, cu „Freja“.

(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Omul care A FĂCUT Clujul FRUMOS. Marele arhitect al ARDEALULUI. A dat VIENA pe Cluj. 100 de ani de la MOARTEA lui Pakey Lajos

Publicat

E aproape anonim. Dar a făcut din Cluj un oraş frumos. Cel puţin zona centrală. Nu numai că a proiectat o serie de obiective clujene, dar a condus arhitectura oraşului vreme bună. Din 1880 până către sfârşitul vieţii. Vreo 40 de ani. Şi a contribuit semnificativ la aspectul multor obiective din Transilvania. De la moartea lui se împlinesc 100 de ani. Dar, deşi Pakey Lajos a fost unul dintre cei mai importanţi arhitecţi şef ai Clujului, se ştiu foarte puţine lucruri despre el. Abia de puţin timp, un chiştoc de stradă din Bună Ziua, Cluj, îi poartă numele. Iar pe casa în care a locuit şi pe care a proiectat-o nu e niciun semn despre el…

Casa Pakey Lajos din Cluj-Napoca

Clujul, în schimbul Vienei

Încă de tânăr a fost foarte bine cotat. A fost unul dintre preferaţii lui Theophil Hansen. A participat şi proiectarea şi finalizarea clădirii Parlamentului din Viena. Putea să facă o carieră internaţională. Dar până la urmă a ales Clujul.

„N-ar fi vrut să se întoarcă de la Viena. Însă era singur la părinţi şi, ca să poată să aibă grijă de ei, a trebuit să se întoarcă la Cluj. Era unul dintre elevii ai lui Theophil Hansen. Şi lucra în echipa lui la Viena. El a proiectat nu numai la Cluj, ci şi în alte părţi din Transilvania. A fost prolific la acest capitol. A proiectat în zona centrală a Clujului clădiri semnificative. A făcut planul de arhitectură pentru Hotel New York, de exemplu. Dar nu poţi să vorbeşti de activitatea lui şi să faci abstracţie de Loja Unio, fiindcă multe dintre idei se cristalizează acolo”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Varga Attila, care se ocupă de viaţa marelui arhitect clujean.

Attila Varga aminteşte şi de clădirile Universităţii Tehnice de pe Bariţiu, Muzeul de Industrie, Vila Pakey, pe care arhitectul clujean le-a proiectat.

Mason cu perspectivă

Pakey Lajos (1 martie 1853, Cluj – 22 martie 1921, Cluj) a fost unul dintre cei mai importanţi arhitecţi şef ai Clujului. A proiectat clădiri importante ale oraşului. Şi lui i se datorează în bună măsură faţa pe care o are acum Clujul.

„Trebuie să mărturisim faptul că preocuparea intensă pe care o avem faţă de personalitatea şi, totodată, contribuţia arhitecturală remarcabilă în beneficiul acestei urbe din partea celui care a fost Pakey Lajos, membru marcant al Lojii „Unio” din Cluj, şi, totodată, unul din cei mai competenţi arhitecţi ai acestui oraş din a doua jumătate a veacului al XIX-lea nu este întâmplătoare. A fost un om de geniu. Care şi-a lăsat amprenta asupra arhitecturii Clujului modern”, mai spune istoricul clujean.

Schimbarea la faţă a Clujului

Pakey Lajos a contribuit fundamental la schimbarea Clujului natal, în care s-a întors după ce a studiat arhitectura la Budapesta, Munchen şi Viena. Era foarte apreciat la Viena. Şi probabil că ar fi devenit unul dintre arhitecţii renumiţi ai Europei.


Întors la Cluj preia funcţia de aritect şef al oraşului. Şi era la acea vreme singurul arhitect cu studii în domeniu. În vremea sa, oraşul îşi schimbă aspectul. Şi în Piaţa Unirii de astăzi începea mare demolare a zidului şi a tarabelor din jurul Bisericii Sfântul Mihail. Pakey a supravegheat personal demolările. Şi a recuperat o mulţime de pietre valoroase din perioada antică sau medievală. O parte dintre ele chiar le include în construcţia casei sale de pe actuala stradă Republicii.

Câteva opere

Printre clădirile pe care le-a proiectat se numără hotelul Continental, clădirea Politehnicii de pe Bariţiu, clădirea Chios şi Cazinoul, fântâna arteziană din parc, clădirea Liceului Brassai.

Macheta statuii lui Matia Corvin, premiată la Paris (arhiva Cluj24)

De asemenea, a proiectat soclul Grupului statuar Matei Corvin, pentru care a fost distins cu Ordinul Franz Josef în grad de cavaler. Se spune că ar fi împrumutat chiar chipul său unuia dintre străjerii regelui. Tot el a proiectat atelierul construit la Budapesta unde a fost realizată statuia lui Matei Corvin şi Pakey Lajos a proiectat şi casa autorului statuii, Fadrusz Janos. A mai proiectat o serie de biserici unitariene, spitalele din Huedin şi Mociu.

Un stil arhitectural ardelean

Pakey Lajos a avut o cultură vastă. A călătorit mult. Şi chiar cânta la pian şi violoncel. Puţin ştiu că a fost şi francmason.

„Pakey Lajos a fost francmason. Renumitul arhitect a fost iniţiat în cadrul Lojii „Unio” din Cluj în ziua de 24 aprilie 1887, pentru ca, după numai şase zile, să primească deja şi gradul de Maestru. Această ascensiune rapidă a sa în cadrul masoneriei ardelene nu trebuie să surprindă pe nimeni. După cum s-a mai pomenit şi cu alte ocazii, cunoscutul atelier a reunit în structurile sale elita acestui oraş, iar Pakey Lajos a fost, cu siguranţă, una din figurile sale cele mai reprezentative.

A călătorit mult, străbătând Europa de la un capăt la celălalt. S-a pregătit alături de nume de marcă ale arhitecturii continentale, convins fiind de faptul că armonia, ordinea şi frumuseţea trebuie să se regăsească în fiecare aspect al muncii pe care o depune zilnic cu pasiune şi entuziasm. Poate fi considerat un veritabil vizionar al vocaţiei sale tocmai pentru că a fost printre puţinii care, în plin dualism austro-ungar, a pledat cu convingere pentru un stil arhitectural autonom, tipic ardelean, care să reflecte, din plin, farmecul şi tradiţia locală. A constatat cu regret că, din păcate, contemporanii săi nu beneficiau de o educaţie pe măsură pentru a înţelege importanţa acestui aspect.

Nu o dată s-a exprimat în mod deschis, subliniind că planurile pentru construcţiile mari din această urbe erau pregătite şi finanţate la centru, motiv pentru care şi caracteristicile lor aduceau mult din specificul clădirilor pestane. Şi atunci de ce un stil independent care să conţină generos motivele artistice tradiţionale?”, povesteşte Varga Attila.

Ţara celor 100 de orgi şi oraşul comoară

„Dincolo de erudiţia sa incontestabilă, Pakey Lajos a fost un romantic şi un visător incurabil, parcă veşnic îndrăgostit de splendoarea locurilor unde el a crescut şi s-a format ca om. Viaţa, la un moment dat, l-a pus să aleagă între capitala Imperiului Dunărean şi oraşul de pe Someş.

A revenit pe meleaguri natale, cu inima deschisă, convins fiind de aceea că Lumina sa interioară e suficientă pentru ca şi aici să contribuie la edificarea unor minunăţii arhitecturale după modelul marii metropole vieneze. El a dorit să zidească în „Ţara celor 1000 de Orgi” o altă metropolă regală în miniatură. Dar, dincolo de toate, visul său a fost ca frumuseţea oamenilor şi minunăţiile locurilor să nu se piardă niciodată, iar cei care vin după el să se poată bucura de tot ceea ce a constituit cândva magia inegalabilă a „Oraşului Comoară””, mai spune istoricul Varga Attila.

Proiectele sale împânzesc Transilvania şi Europa

Pakey Lajos (1 martie 1853, Cluj – 22 martie 1921, Cluj), arhitect şef al Clujului. Și-a început studiile la Liceul Unitarian din Cluj, apoi la Budapesta şi Munchen. A practicat arhitectura la Viena.

Printre operele sale: bisericile unitariene din Belin, Delenii, Firtănuş, Odorheiu Secuiesc, biserica catolică Târnăveni. Apoi, Liceul Unitarian din Cluj, Liceul Unitarian din Odorheiu Secuiesc, Muzeul Industriei din Cluj, Academia de Comerț din Cluj, Hotelul New York (azi Continental), Chios și Casino din parcul mare clujean, spitalele din Huedin şi Mociu.

Iar: casa lui Janos Fadrusz din Budapesta, castelul contelui István Teleki din Dumbrăvioara, castelul lui Tivadar Béldy din Budila, castelul lui István Ugron din Zau de Câmpie, castelele Teleki din Chinari. De asemenea, a restaurat Casa Matia Corvin din Cluj.

A făcut soclul statuii lui Matia Corvin din Cluj, soclul statuii Reginei Elisabeta din Cluj, soclul statuii Maria Terezia din Bratislava, soclul statuii Wesselényi din Jibou.Tot el a proiectat, printre altele, mai multe plăci funerare, dar şi placa memorială cu 100 de ani ai teatrului maghiar din Cluj (Palatul Rhedey) şi gardul de fier al Bisericii Sfântul Mihail din Cluj.

Casa Pakey Lajos din Cluj

În imagini, unde a locuit Pakey Lajos, conține elemente arhitecturale din piatră cioplita din sec. XVI, cu valoare istorica deosebita.

Ancadramentele de ușă sau fereastra provin din casele construite în centrul istoric al Clujului în sec XVI. Casa Wolphard-Kakas, Henczel, Hensler sau Casa Bogner au fost demolate sau modificate odată cu marea transformarea urbana a Clujului de la sfârșitul sec. XIX, mai multe ancadramente din piatră cioplită fiind salvate de către arhitectul Pakey Lajos, din care câteva au fost puse în casa sa (amănunte în imagini).
(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate