Connect with us

Aberații de România

Boc, când MUMĂ, când CIUMĂ. Ţine cu BUCUREŞTENII. Audienţă în 60 de secunde sau în nici 30 de zile. Bucureştean vs clujean

Publicat


Unii clujeni sunt nemulţumiţi de primarul Emil Boc. Clujeni! În timp ce alţii, bucureşteni, dar oameni de afaceri, sunt încântaţi. Aşa e, nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea…

 

Încălcarea legii

„În timp ce unii postaci de meserie se laudau ca au obținut audienta direct la Boc în 60 de secunde, cetățenii de rand, plătitori de taxe și impozite în urbea de 5 stele , nu reușesc sa se programeze în audienta nici măcar la viceprimar,deși a trecut termenul legal de 30 de zile, după ce,în prealabil au fost în audienta la comisia de specialitate!”, scrie un clujean, Raul Dan, pe grupul Clujul Civic.

În antiteză, el prezintă cazul unui bucureştean, om de afaceri, foarte încântat de primarul Emil Boc pentru că a reuşit să obţină audienţa în 60 de secunde. No, aşe viteză în Ardeal, mai rar…


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Aberații de România

BĂTAIE de joc. DSP Cluj ÎNCALCĂ legea. BANI din buzunarele ELEVILOR pentru testele COVID-19

Publicat

Elevi clujeni trebuie să scoată din buzunarele lor -ale părinţilor, de fapt- bani pentru a se testa în privinţa COVID-19, dacă vor să meargă la cursuri fizic. Deşi există prevederi legale, potrivit cărora şcolile, prin direcţiile de sănătate publică sau prin medicii proprii, TREBUIE să facă testarea elevilor, gratuit, prevederea legală nu este respectată.

VEZI ŞI:

Părinții clujeni, BULVERSAȚI. Li se transmite că la 1 octombrie se ÎNCHID școlile. Prefect: Sub NICIO formă. Doar la 6 la mie

Legea e una, respectarea e altă poveste

 

 

 

ghibu 2

Prevederile legale

Un exemplu este Liceul „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca, liceu care are numeroase cazuri de elevi cu COVID-19. Dar respectiva unitate şcolară a primit din partea DSP Cluj doar 100 de teste, de zeci sau sute de ori mai puţine decât ar fi necesar. În această situaţie, dacă elevii vor să meargă la cursuri fizic, trebuie să se testeze pe banii lor. Fiindcă şcoala nu are suficiente teste.

„Dragi părinți, dat fiind faptul ca una se vorbește „pe sticla” și alta se întâmplă în realitate, ca să păstrăm aceeași nota, copiii nu pot fi testați la școală. De ce? Deoarece, evident că nu sunt teste. DSP-ul a trimis sub 100 de teste, solicitările și nevoile fiind mult mai mari.

Ca urmare, copiii pot fi testați în orice unitate abilitată (medici de familie, farmacii). În urma testării trebuie să primiți un document scris din care reiese că este negativ copilul.

Copiii vaccinați, fără simptome nu trebuie sa se testeze. Îmi pare rău, dar probabil știți deja că legea e una și respectarea ei e o altă poveste”, anunţă un diriginte de la Liceul Onisifor Ghibu.

Unde-i lege, nu-i tocmeală

Aşa ar trebui să fie. Dar la noi, legile sunt făcute ca să nu fie respectate. Potrivit normelor legale, elevii din clasele unde există cazuri de COVID-19 se pot întoarce la cursuri în şcoală din a 8-a zi după ce a fost confirmat vreun caz de COVID-19. Se pot întoarce cu condiţia să fie testaţi de medicul şcolii sau de echipe mobile ale DSP.

Dar medicul şcolii nu are teste, şi nici DSP nu vine. În acest caz, elevii trebuie să se testeze în unităţi autorizate, pe banii lor, şi să vină la şcoală cu dovada scrisă. Altfel, n-au ce căuta la cursuri.

Prefectul: În curând…

Prefectul Clujului, Tasnadi Szilard, spunea iniţial că nu cunoaşte asemenea cazuri de şcoli în judeţ.

„Nu cunosc asemenea situații. DSP asigură testele și nu știu ca o școală să fi avut nevoie de teste și să nu fi avut. Aștept numele școlii și verific”, spunea prefectul.

Ulterior, prefectul a completat: „Domnul Moisescu (directorul DSP Cluj-nr) spune că toate testele au fost distribuite din stoc la școli, în momentul de față fiind solicitate alte loturi de teste de la Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii face achiziția și trimite în teritoriu la DSP-uri. Probabil la începutul săptămânii viitoare vor fi testele la Cluj”.

Rămâne cum am stabilit…

(MaAv)

Citește mai departe

Aberații de România

Primăria Cluj-Napoca, acuzată că a lăsat două firme fără numerele poștale. Proprietarul nu a mai primit facturile la utilități

Publicat

De

Primăria Cluj-Napoca este acuzată de un clujean că a schimbat  numerele poștale ale celor două firme ale sale de pe Calea Baciului fără să îl anunțe, astfel că nu a mai primit facturile de utilități și a înregistrat datorii de zeci de mii de lei.

Vasile Nicula, administrator al SC Transporturi Grele și Agabaritice SRL și SC Șoimul Transimpex SRL, avea sediile firmelor pe Calea Baciului nr. 81-83 de aproape 30 de ani.

Acesta s-a trezit în urmă cu trei ani că nu mai primește corespondența și nici facturile la utilități în poștă, astfel că a înregistrat datorii de zeci de mii de lei.

A întrebat în stânga și-n dreapta și a tras concluzia că cineva de la Primăria Cluj-Napoca a scos numerele poștale de la stradă aferente sediului firmei sale și le-a alocat altei firme din apropiere, și anume SC Cina Carmanegerie.

”Eu am trecut pe certificatul de înmatriculare al firmelor de la Registrul Comerțului adresa Calea Baciului nr. 81-83 din anul 1992, adică suntem vechi pe piață. De atunci aveam adresa aici, nu se poate spune că suntem la adresa asta de câteva zile. Am ajuns acum să îmi schimbe Primăria numerele de la stradă fără să mă anunțe. Am făcut demersuri la Primărie să îmi rezolve situația dar deocamdată nu s-a rezolvat nimic. Vreau să aflu cine a fost angajatul primăriei care a luat numerele mele poștale și le-a dat vecinului”, a spus Nicula.

Rezolvare cu celeritate, în sensul că nici vorbă

Acesta a primit în luna iunie de la Direcția de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca un răspuns la o solicitare de a fi primit în audiență în care se arată că ”s-au făcut demersurile în vederea atribuirii unui număr poștal distinct de al parcelei dumneavoastră parcelei învecinate cu a dvs în vederea eliminării dublurii numărului poștal la care faceți referire”.

”Situația se va reglementa cu celeritate de îndată ce proprietarul imobilului învecinat va depune cerere către Primăria Cluj-Napoca în acest sens. Se vor atribui cu titlu gratuit plăcuțe cu numărul poștal atât dvs cât și vecinului dvs pentru a le poziționa la loc vizibil cât mai aproape de circulația publică pentru facila orientare a factorului poștal și a altor societăți prestatoare de servicii”, se arată în document.

Dar, de două luni, nu s-a întâmplat nimic…

Primăria a cerut extrase CF

Primăria Cluj-Napocamai arată că, din evidentele Direcției de Urbanism, societatea Cina Carmangerie figureaza în municipiul Cluj – Napoca pe Calea Baciului la numărul poștal (administrativ) 81 – 83.

”In ceea ce priveste imobilul apartinand lui Vasile Nicula nu detinem date suficiente pentru a confirma sau infirma daca imobilul apelantului se situeaza la aceeasi adresa postala (administrativa) precum cea mentionata anterior”, arată Primăria care i-a cerut lui Nicula, încă din 2019, să transmită in completare un Extras de Carte Funciara al imobilului, lucru pe care acesta susține că l-a făcut.

De asemenea, funcționarii Primăriei clujene au precizat că potrivit hartilor topografice redactate in anii 1970, detinute de catre serviciul Urbanism numarul postal (administrativ) 81 – 83 din Calea Baciului a fost atribuit initial unei incinte de productie acoperind o suprafata vasta.

”Urmare a operatiunilor cadastastrale ce au ca obiect dezmembrarea se preia acelasi numar postal (administrativ) de catre toate imobilele noi creeate rezultate in urma operatiunilor cadastrale receptionate de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Aceasta poate fi una din cauzele dublarii numarului postal la care faceti referire prin prezenta.

Aceasta situatie se reglementeaza ulterior receptionarii documentatiilor de OCPI prin depunerea unei/unor cereri catre Primaria Municipiului Cluj – Napoca, de catre proprietarul de drept sau a personaelor imputernicite/interesate, pentru eliberarea unui Certificat de Nomenclatura Stradala si Adresa Postala pentru imobilele nou creeate si inscrierea in Cartea Funciare a certificatelor eliberate de catre Serviciul Urbanism din cadrul Primariei in baza cererii formulate”, au menționat reprezentanții Primăriei.

De asemenea, aceștia au explicat că Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei Cluj – Napoca nu atribuie din oficiu numere postale imobilelor de pe raza municipiului.

 

 

Citește mai departe

Aberații de România

OPULENȚĂ PE BANI PUBLICI. În plină pandemie, rectorul unei universități și-a cumpărat mobilier de lux de aproape 300.000 de euro

Publicat

* Birouri de 2.000 de euro, uși de 1.000 de euro, stative de 500 de euro, piele Burgundy, nuc Tanganika, mobilier tip British
* O măsuță de imprimantă e 5.500 de lei
* O bibliotecă de perete e 4.000 de euro
* Toate achizițiile au fost făcute din fondurile Universității de Agronomie (care acum se numește Universitatea de Științele Vieții) din Iași, anul trecut, în plină pandemie, când România avea deficit de 7%
* 300.000 de euro dintr-un foc pentru că rectorul universității, Gerard Jităreanu, a vrut să-și schimbe mobilierul la începutul celui de-al treilea mandat de rector.

Citești mai multe despre acest subiect dacă accesezi acest link.

 

Citește mai departe

Aberații de România

Primăria SMART se LĂFĂIE în BANII clujenilor. ORAŞUL Primăria Cluj-Napoca. Bibarţ de la Arad poate ce nu e în stare BOC

Publicat

Într-un oraş de 5 stele, informatizat, european, smart – cum se laudă conducătorii administraţiei din Cluj-Napoca -, primăria a devenit un adevărat oraş în oraş din punct de vedere al numărului de angajaţi. Primăria Cluj-Napoca are, după declaraţia de anul trecut a lui Emil Boc, 3.172 de angajaţi!

Oraşul Băile Tuşnad, de exemplu, are doar 1.600 de locuitori, jumătate cât primăria clujeană. Ca să dăm exemplu şi din Cluj, oraşul Huedin are 9.300 de locuitori. Mai puţin de 3 primării clujene. În administraţiile lui Emil Boc, numărul angajaţilor primăriei s-a dublat, în loc să se reducă. Deşi suntem aşa de informaizaţi, smart şi europeni… O structură hiperbirocratizată, o cazemată greu accesibilă şi mulţi, prea mulţi frecători de mentă, care se lăfăie pe salarii grozave, plătite din contribuţiile clujenilor. Potrivit unor calcule, peste 10% din bugetul local, adică zeci de milioane de euro, merg pe … salariile angajaților.

În timp ce administraţia condusă de Emil Boc se tot umflă, într-un alt oraş mare, Arad, primarul Călin Bibarţ a anunţat o reducere a organigramei cu o treime!

Lauda de sine

Într-o declaraţie de exact acum un an, iulie 2020, Emil Boc se bătea cu cărămida de piept, în contextul pandemiei COVID-19.

”Avem 3.172 de angajaţi şi opt cazuri confirmate de COVID. Vă asigur că prima atitudine a fost cea de responsabilitate şi de calm. Nu are nicio vină persoana care are acest virus. Trebuie doar să acţionăm responsabil, conform prevederile legii: se face ancheta epidemiologică, se stabilesc contacţii direcţi, se izolează la domiciliu cei care au simptome. Se face testarea, după care Primăria apelează la dezinfectare, concedii sau munca la domiciliu şi de a respecta masca, distanţarea şi spălatul mâinilor”.

Aceasta este declaraţia lui Emil Boc. 3.172 de angajaţi.

De fapt, după ultima organigramă aprobată, din 2021, strict Primăria Cluj-Napoca are ”doar” 1.099 de angajaţi. Dar la aceştia se adaugă vreo 350 de angajaţi ai Poliţiei locale. Şi ar fi 1.400 de angajaţi. Dar se mai adaugă RADP, RATUC, Regia de Termoficare, Sala Polivalentă şi Cluj Inovation Park. Probabil că, adunaţi toţi, fac o armată de 3.172 de angajaţi. Nu putem să-l contrazicem chiar pe primar.

Aradul poate, Clujul-nu

Primarul municipiului Arad, Călin Bibarţ, a anunţat zilele trecute că primăria pe care o conduce îşi va reduce organigrama cu 360 de posturi până la toamnă. De la 1.150 de posturi, la 790. Posturile de conducere de la Arad vor fi reduse de la 75 la 59. În acest fel, Bibarţ estimează o economie anuală de 10 milioane de lei! Oare ce economie ar putea să facă Emil Boc la Primăria Cluj-Napoca?

Pentru o comparaţie sumară, menţionăm că municipiul Arad, la 170.000 de locuitori (mai mult de jumătatea Clujului), va avea o primărie cu vreo 700 de angajaţi. Cluj-Napoca, cu 324.000 de locuitori, are o primărie cu 3.200 de angajaţi (de 4-5 ori mai mulţi decât Aradul).

Dar Clujul e şi oraş smart, informatizat. Faceţi, clujeni, comparaţia matematică. Şi economică.

Stufoşenia Primăriei Cluj-Napoca

Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca, un fel de guvernare locală din umbră, format din peste 52 de asociaţii civice, a făcut şi el o analiză a „Fenomenului birocratic în Primăria Cluj-Napoca”, în iunie 2020.

Dacă ar fi citit analiza, primarul Emil Boc s-ar fi luat de păr.

„Pentru a avea inca din inceput o imagine a stufoseniei de angajati cu care opereaza primaria noastra, am descarcat de pe site-ul institutiei ultima ORGANIGRAMA facuta publica.

Din continutul ei ar fi de inteles ca la cei 1095 de angajati proprii ar trebui sa adaugam Politia locala cu 321 persoane, astfel ca am ajunge la un total de 1416 persoane. Nu avem insa acces la aceasta clarificare si nu este singura primarie din cele analizate care nu doreste sa elucideze aspectul numeric al angajatilor”, se arată în analiza CCL.

Cluju-i fruncea la risipit bani

În aceeaşi analiză se fac comparaţii şi cu alte oraşe din ţară. Unele, la fel de mari cât Clujul.

„Am analizat date publice curente, luate de pe site-urile catorva primarii cu populatie cuprinsa intre 125.000 si 310.000 locuitori (date statistice dupa recensamantul ultim, din 2011).

Comparativ cu alte orase,municipiul Cluj-Napoca sta in felul urmator:

Municipiul Numarul angajatilor primariei Numarul de

locuitori/2011

Ponderea angajatilor primariei/Total populatie
municipiul Constanta 747 254.693 0,29 %
municipiul Iasi 837 263.410 0,32%
municipiul Timisoara 644 304.467 0,21%
municipiul Craiova 614 243.765 0,25%
municipiul Tg.Mures 873 127.849 0,68%
municipiul Brasov 335 227.961 0.15%
municipiul Oradea 581 183.123 0,32%
municipiul Cluj-Napoca 1.095 309.136 0,35%

Iata si parte dintr-o analiza recenta, pe acelasi subiect, din ziarul Justitiarul, cu numarul din 17 noiembrie 2019, unde apare, in plus numarul politistilor locali si banii cheltuiti din buget:

“Dacă numărul angajaților din primărie și al polițiștilor locali poate fi aflat din organigramă (sau din alte surse oficiale), numărul total al sinecurilor e imposibil de aflat. Din fericire, putem afla bugetul local anual plății angajaților din primării.

Așadar, situația cu angajații din primăriile din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Oradea, Târgu-Mureș e următoarea:

Cluj-Napoca

Primar: Emil Boc (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 326 milioane de euro

Număr angajați primărie: 1095

Polițiști locali: aproximativ 320

Bugetul alocat salariilor: 35.8 milioane de euro

Timișoara

Primar: Nicolae Robu (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 316 milioane de euro

Număr angajați primărie: 539

Polițiști locali: aproximativ 370

Bugetul alocat salariilor: 18.8 milioane de euro

Iași

Primar: Mihai Chirica (independent)

Bugetul orașului (pe an): 204 milioane de euro

Număr angajați primărie: 784

Polițiști locali: 361

Bugetul alocat salariilor: 30 milioane de euro

Constanța

Primar: Decebal Făgădău (independent)

Bugetul orașului (pe an): 168 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 778

Polițiști locali: 219

Bugetul alocat salariilor: 23 milioane de euro

Oradea

Primar: Ilie Bolojan (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 311 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 569

Polițiști locali: 71

Bugetul alocat salariilor: 10 milioane de euro

Târgu Mureș

Primar: Dorin Florea (ALDE)

Bugetul orașului (pe an): 71 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 873

Polițiști locali: 139

Bugetul alocat salariilor: 16 milioane de euro”, se mai arată în analiza CCL.

Foarte mulţi şefi şi şefuţi în primăria clujeană, salarii pe măsură

Raportul CCL trece în revistă şi o serie de salarii din primăria clujeană. Precizăm că e vorba de nivelul de acum 2-3 ani.

„Revenind la Cluj-Napoca, poate sunteți curioși să aflați ce fac mai exact cei aproape 1100 de angajați.

Concret, avem cam 100 de șefi, șefuleți. Restul sunt „executanți”. Dacă aveți răbdare, dați click și delectați-vă. Cu salarii de 22.000 lei (Emil Boc), sau 4000 de euro pensia eroului local Marcel Bonțidean, sau 4000 lei media pentru un polițist local, cine n-ar dori să lucreze în acest Paradis?“, menţionează raportul.

Concluzii grave

Analiza CCL scoate în evidenţă faptul că, deşi au tot fost angajaţi oameni şi organigrama a tot crescut, calitatea serviciilor primăriei către clujeni nu s-a prea îmbunătăţit.

„Toate elementele de analiza, culese din cele doua surse de date de referent ne spun acelasi lucru:

Cu exceptia municipiului Tg.Mures, unde exista o particularitate de mediu dar si o exagerare fara margini pe subiectul analizat, Cluj-Napoca ocupa un neonorant loc secund. Orice apel public adresat Consiliului Local Cluj-Napoca pentru a supune analizei responsabile acest subiect a fost tratat cu neglijenta. Asa cum am subliniat adeseori in ultimii 3-4 ani cu exceptia momentului votului periodic pentru validarea initiativei Primarului, de aprobare a Organigramei primariei, nu am vazut dorinta pentru analiza pertinenta a activitatii pe fiecare departament. Este adevarat ca s-au inregistrat voturi impotriva ori abtineri la vot, insa acest fapt nu a fost luat in judecata ulterioara.

Am avut parte si de iesiri publice frecvente ale dlui. Primar, prin care ne anunta reusite in informatizarea proceselor de lucru din primarie cat si in relatia cu cetatenii,insa timpul a dovedit ca nevoia de angajari de personal a fost mereu mai mare iar servirea cetatenilor nu s-a imbunatatit substantial.

Este de notorietate

Practic, faptul ca un numar marit de functionari la o populatie relativ stabila, produce birocratie, scade calitatea serviciilor si sporeste nemultumirea cetatenilor. Cel mai elocvent exemplu vine din recenta perioada cu pandemia COVI 19, cand numarul injumatatit de personal din primarie a reusit sa serveasca mai bine cetatenii iar informatizarea a fost suportul care a evoluat rapid si multumitor in relatia cu cetatenii.

Argumente cum ca exista normative la nivel european care ingaduie angajarea unui numar mare de personal in primarii, nu pot fi luate in considerare, atat timp cat ne referim la orase cu putere financiara diferita, la comunitati cu educatie si comportamente diverse, la primari mai mult sau mai putin gospodari, la structuri etnice, religioase,de varsta,de traditii necomparabile.

Municipiul Cluj-Napoca,a devenit un pol de dezvoltare in zona Transilvaniei iar veniturile bugetului local au crescut pe masura, insa pe astfel de evolutii economice prioritatea directionarii surplusului banesc este limpede, spre investitii si nicidecum spre angajari pentru birocratizare.

Asa cum am concluzionat dupa dezbaterile CCL din ultimele doua luni, PANDEMIA a adus cerinta acuta de schimbare in administratia locala. Vremea impartitului de bani in perioade de criza cere abordari profund schimbate. Prioritatile sunt altele iar alegerile locale vor pune in evidenta nevoia de schimbare de strategie”, mai relevă analiza.

(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate