Boboteaza, tradiții, superstiții și credințe populare. Vezi aici ce este interzis să faci în Ajunul Bobotezei

Conform Calendarului Ortodox al anului 2021, în data de 6 ianuarie este sărbătorită Boboteaza sau Botezul Domnului. Aceasta marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul, celebrat pe data de 7 ianuarie.

Tradiții și superstiții

În această zi, adică Ajunul Bobotezei se spune că se prind toate farmecele, iar în tradiția românească există o serie de tradiții și superstiții. Astfel, se spune că în această noapte fetele necăsătorite își pot visa ursitul. Procedeul constă în punerea de busuioc sfințit sub pernă, deoarece se consideră că planta ar avea puteri magice.

O altă superstiție afirmă că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

Bătrânii mai spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul. Există și o superstiție care spune că poți afla care îți e durata vietii. În trecut, inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Nu se împrumută nimic în ajun de Bobotează

Certurile în casă și împrumuturile de orice fel nu se fac în zi de Bobotează. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

Slujba de Bobotează

Slujba din dimineața zilei de 6 ianuarie se numește „Sfinţirea cea mare a apei” și se săvârşeşte de două ori pe an: mai întâi, în ajunul Bobotezei, iar mai apoi, pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează. Mai apoi, credincioșii primesc agheasmă, adică apă sfințită.

Ce poți face cu agheasma?

Cu agheasma mare se pot stropi şi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Bobotează sau periodic). De asemenea, cu pocăinţa şi cu binecuvântarea duhovnicului, agheasma mare se poate lua şi în cazuri de boli grele. Fiind încărcată cu darurile dumnezeieşti ale Duhului Sfânt, agheasma mare a săvârşit adesea minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele şi izbăvind din primejdii pe cei credincioşi.

Cum se mai numește sărbătoarea Bobotezei?

Boboteaza reprezintă, de fapt, sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei, mai este cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.

De obicei, în această perioadă în țara noastră este foarte frig, de unde și expresia “gerul Bobotezei”.

Ce se mănâncă de Bobotează?

Pe masa din 6 ianuarie se așează 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Pe lângă busuioc, ce practici sunt de găsire a ursitului?

Pentru a găsi adevărata dragoste, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum:

– numărau parii de la gard,

– ghiceau în oglindă şi chiar în apă

– scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii

– scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu înteţesc focul, ci înteţesc inima lui”.

Karla Fanea