CULTURA
America, venim! Cristofor Columb: în siajul paradoxurilor istorice

La 3 august 1492, trei corăbii, aflate sub comanda lui Cristofor Columb porneau spre Vest pentru a ajunge în Est. După o călătorie anevoioasă, cu multe dificultăți și surprize, la 12 octombrie 1492, marinarul Rodrigo de Triana striga: ”Pământ! Foc!”. Era începutul unei noi pagini din istoria omenirii. Era și începutul gloriei, dar și a contestării, negării și ostracizării faptei lui Columb.
Primul paradox: între glorie și (re)contestare
De atunci, până astăzi istoria și-a urmat cursul așa cum au gândit-o și au făcut-o oamenii. Mai bine sau mai puțin bine, iar Columb a rămas în atenția contemporanilor săi și urmașilor lor prin glorificare sau contestarea.
Urgia anitcolumbiană s-a (re)delcanşat după moarte violentă și regretabilă a lui George Floyd. Columb era din nou ”în lanțuri”, așa cum ajunsese după cea de-a treia expediție transoceanică. Nu era ceva nou.
După 500 de ani de la descoperirea Americii, navigatorul era considerat un răufăcător care a deschis drumul spre violențe și distrugeri împotriva umanității.
În loc să se sărbătorească ”omul și fapta sa” (S. Goldenberg) Columb a fost somat să dispară din istorie. ”Ziua lui Columb” a fost înlocuită cu ”Ziua Popoarelor Băștinașe”, iar sintagma Get Lost (Again) Columbus (Dispari, din nou Columb) a fost exprimată și multiplicată prin alte proteste și acțiuni negativiste. Expoziția care trebuia să se organizeze cu ocazia cele cinci secole de la descoperirea Americii a fost deturnată, prin prezentarea de fapte colaterale anului 1492, iar mesajul era ”Orice mai puțin Columb”.
Al doilea paradox: spre Indii, dar ușa vestică a fost deschisă de alții
Ambițiosul proiect de-a ajunge în Indii navigând spre vest a fost gândit și pregătit cu minuțiozitate. Cristofor Columb avea convingerea exclusivității inițiativei sale. Se înșelase, cel puțin parțial, pentru că așa cum s-a dovedit mai târziu, vikingii, navigatori și războinici scandinavi, au atins în jurul anului 1.000 țărmurile nordice ale continentului american, dar nu au întemeiat așezări permanente și nu au colonizat aceste teritorii.
Columb nu știa de toate acestea, dar sub influența cosmografiei și cartografiei timpului era convins de reușita proiectului său. Nu avea să știe că pământurile spre care se îndrepta erau altele decât cele asiatice, iar aurul și mirodeniile pentru care pornise cu entuziasm în expedițiile sale erau modeste în comparație cu așteptările.
Al treilea paradox: proiectul a încolțit în mintea… italienilor
Istoria ne spune de implicarea Spaniei în descoperirea Americii, dar cel care a reușit să ajungă dincolo de ocean a fost un italian, născut la Genova în 1451. Suportul proiectului său era harta întocmită de astronomul florentin, deci tot italian, Paulo dal Pozzo Toscanelli, pentru regii… Portugaliei. Aceștia au fost mai ezitanți, mai ales că exploratorii portughezi căutau drumul spre Indii prin ocolirea Africii.
Mai târziu au regretat deciziile lor, dar au făcut presiuni ca și cum ar fi fost parte la proiectul columbian. Dar, o copie a hărții lui Toscanelli a ajuns și în mâinile lui Columb.
Al patrulea paradox: manipularea distanței geografice
Credința în reușita obiectivului său era puternic contestată de cartografii și navigatorii timpului. Nu se punea la îndoială numai ”fantezia” din mintea italienilor, ci și distanța uriașă dintre țărmurile europene și asiatice.
Pentru a-și face proiectul credibil, Columb a înlocuit ”mila arabă” cu cea italiană, astfel distanța spre ținta finală se reducea cu un sfert față de realitatea geografică.
Deci o manipulare a datelor și informațiilor. Se pare că inchiziția (DNA-ul timpului) nu era așa de pregătită în acest domeniu!!!
Al cincilea paradox: susținerea expediției de către regii Spaniei
Deși harta lui Toscanelli era destinată regiilor Portugaliei, cei care au avut mai multă încredere și au susținut proiectul columbian au fost majestățile lor catolice Ferdinand și Isabella a Spaniei.
Curtea spaniolă s-a divizat, între susținătorii și contestatarii proiectului. Cel care a venit cu o ”pilă” în favoarea lui Columb a fost franciscanul Fray Juan Pérez. Un om al bisericii catolice, mai conservatoare și mai proinchizitoare, a reușit în calitatea de confesor al reginei să influențeze… cursul istoriei!!!
Al șaselea paradox: izvoarele expediției sunt imperfecte
Reconstituirea istoriei marii descoperiri columbiene se bazează pe jurnalul de bord și pe unele scrisori care ni s-au păstrat de la amiral. La acestea se adaugă mărturiile ulterioare ale unor participați la expediție, scrierile europene ale timpului și gravurile realizate după descrierile din epocă.
Jurnalul de bord este principala sursă în acest sens, dar s-a spus mai puțin despre faptul că ceea ce a ajuns la noi este o copie a consemnărilor amiralului, iar ca orice copie întocmită mai târziu, a putut să fie supusă unor modificări, adăugiri, emisiuni și/sau ”înfloriri” mai mult sau mai puțin verosimile. Mai știm că însăși Columb, pentru a domoli neliniștile oamenilor săi, neîncrezători în reușita proiectului după luni de navigație spre și prin infinitul oceanic, a făcut unele deturnări în ce privește timpul, distanța și semnele astrale față de acul busolei.
Comunicarea unor cifre reduse asigura liniștea echipajelor ”pentru a nu li se părea călătoria mai lungă”. Mai era și acea declinație magnetică, care ducea la o altă realitate față de Steaua Polară.
Textele păstrate sunt în limba spaniolă și latina medievală. Columb știa patru limbi: italiană, portugheză, spaniolă și latină. Folosirea preponderent a limbii spaniole s-a explicat prin patronarea proiectului de către Spania, dar tocmai această exclusivitate lingvistică naște unele semne de întrebare referitoare la informațiile transmise. Unele documente, din arhiva personală a lui Columb au fost sustrase și distruse în timpul arestării sale.
Incertitudinea se păstrează și în privința izvoarele vizuale. Multe au fost ”desenate” mai târziu, nefiind mijloacele moderne de astăzi care să surprindă instant imaginile. Chiar portretul lui Columb, pe care îl găsim în numeroase lucrări despre marile descoperiri geografice este o reproduce atribuită/presupusă (deci tot cu semnul întrebării) a pictorului florentin/italian Ridolfo Ghirlandajo. Este îndoielnic că s-ar fi întâlnit cu conaționalul său, iar anii săi de creației au fost mai târzii, după moartea amiralului. Însă pe baza acestui portret s-au realizat reprezentările ulterioare, inclusiv statuile dărâmate de contestatarii de astăzi.
Al șaptelea paradox: o descoperire nocturnă pe… bucăți!
În toate lucrările de istorie universală și despre istoria marilor descoperiri geografice, pe baza izvoarelor amintite ni se spune că pământul a fost anunțat prin strigătul marinarului Rodrigo de Triana, de serviciu pe corabia ”Pinta” la ora 2, după miezul nopții. De aici întrebarea: era o noapte cu lună și cu stele strălucitoare?
Corăbiile nu erau dotate cu reflectoare și sisteme radar ca astăzi. E posibil ca miresmele uscatului, vegetația tropicală și anumite zgomote să fi contribuit mai mult la detectarea pământului.
În unele lucrări se spune că marinarul ar fi strigat ”Foc! Pământ!”, în altele nu. Sigur că s-a strigat ”Pământ!”. Se presupune că a fost văzută și o lumină pe țărm sau că prin cuvântul ”Foc!” se transmitea mesajul către tunarii care trebuia ca prin salve de tun să vestească marea descoperire.
Și aici sunt dileme la care nu s-a dat încă un răspuns și nu știm dacă se vor da vreodată. Este îndoielnic ca un simplu marinar să poată ordona tunarilor să-și îndeplinească misiunea. Dar mai știi? O sumă însemnată de zece mii de maravedis era promisă celui care va vedea primul pământul la orizont, dar care nu a mai fost onorată. Descoperirea era prea mare pentru a fi lăsată în seama unui simplu marinar!!! În istorie trebuia să rămână numai Columb.
Pământul, pe care în zorii zilei de 12 octombrie 1492 europeni aveau să pună piciorul nu era Asia și nici un continent, ci o bucățică din cel nou, o insulă pe care băștinașii o numeau Guanahani, iar Columb a numit-o San Salvador. În acea expediție și în cele care au urmat, amiralul a descoperit insule și insulițe, dar pe noul continent a pus piciorul mai târziu și nu in extenso!!! Și-a dat seama că este un continent, dar nu știm cu exactitate dacă și-a dat seama că nu este Asia!!!
Al optulea paradox: aur mai puțin și mirodenii deloc…
Columb a pornit în expedițiile sale pentru aur și mirodenii. Erau obsesiile și trebuințele oamenilor din cele mai vechi timpuri, mai puțin ale populațiilor precolumbiene.
”Aurul, spunea Columb, este excelent. Cu aur faci tot ce vrei pe lumea asta. Grație aurului poți chiar să faci sufletele să intre în Paradis”. Dar de la dorință la faptă drumul a fost greu, anevoios și cu multe primejdii, invidii și victime.
Este sigur că în urma expedițiilor columbiene mai mult s-a deschis drumul spre aurul american, decât s-a găsit atunci. De miraculoasele mirodenii nici vorbă. Scorțișoara, piperul și alte mirodenii au ajuns în Lumea Nouă aduse de europeni, care au dezvoltat marile exploatații de mai târziu. S-au descoperit, însă, și au fost aduse în Europa: cartoful, fasolea, porumbul și tutunul, precum și o gamă nouă de plante aromate.
Al nouălea paradox: teritorii și populații cu denumiri improprii
Teritoriile descoperite de Columb au fost denumite Indiile Occidentale sau Indiile de Vest, pentru a fi deosebite de cele estice.
Deși nouă titulatură nu s-a impus fiind concurată de alta, la fel de improprie, America, băștinașii din acest spațiu au rămas definitiv în istorie cu numele generic de indieni (Indios), chiar dacă li s-au mai spus indieni precolumbieni, amerindieni, pieile roșii, nativi americani sau în funcție de aparteneța la un trib sau grupare de triburi.
Prima corabie construită, din ordinul lui Columb, în noile teritorii s-a numit India. Indiferent cum s-au numit teritoriile și populațiile din acest spațiu geografic s-a deschis o primă ciocnire a civilizațiilor transatlantice, cu consecințe dramatice demografice, economice, sociale și politice nebănuite.
Columb nu s-a gândit nici o clipă la aceasta. Nici el și nici cei care l-au sprijinit. Toți gândeau în cheia timpului lor: europeni și indigeni. Fiecare își apărau viața și civilizația de care aparțineau. Regretabil că nu au putut să gândească în cheia viitorului. Dar cine poate să vadă peste timp?
Al zecelea paradox: scaunul papal sub semnul descoperirii columbiene
În aceiași lună august 1492, când Columb pleca spre Vest, la Roma era ales un nou papă, Alexandru al VI-lea Borgia. Era de origine catalană și era sprijinit puternic de Spania.
Se știe despre el că era preocupat mai mult de sexul frumos, decât de cele sfinte. A avut 4 copii legitimi, 7 nelegitimi și numeroase amante, unele sangvine. Deși urgiile sale, precum”turnirul curvelor” trebuiau să fie aspru condamnate de reprezentații bisericii catolice și poate chiar înlăturarea din scaunul papal, a rămas papă, până la 18 august 1503, când a murit de… malarie!!! Dar se știe mai puțin că numele lui se leagă și de descoperirea lui Columb.
După reîntoarcerea în Europa, Portugalia a început să conteste sfera de influență spaniolă. S-a ajuns la un conflict diplomatic care a fost tranșat în favoarea Spaniei, de papa Alexandru al VI-lea. Era firesc, fiind spaniol. Așa s-a ajuns la actuala zonă de limbă și civilizație spaniolă și la cea portugheză, unde se plasează și Brazilia de astăzi. Teritoriile nord-americane au rămas sub vechea influență anglo-saxonă, care a generat organizările statale de mai târziu.
Al unsprezecelea paradox: un alt italian îi trage preșul de sub picioarele lui Columb
Rivalii lui Columb au încercat să-i diminueze încă din timpul vieții din prestigiul și realizările amiralului. Ajunge să fie arestat și ostracizat. Deși repus în drepturi, nu am mai putut să fie ceea ce a fost. Dar mulți au știut să profite de descoperirea sa.
Printre aceștia și Amerigo Vespucci de la care vine numele de America. Nu se știe dacă a fost un mare navigator sau dacă a organizat vreo expediție spre vest și chiar se pune sub semnul întrebării că ar fi întreprins toate călătoriile despre care povestește în două scrisori, din 1503 și 1504.
Sigur a fost un mare comunicator (am spune astăzi PR-ist) cu talent deosebit în descrierea teritoriilor de peste Atlantic. Traduse și tipărite în mai multe limbi europene, textele lui Amerigo Vespucci au intrat în atenția cosmografilor și cartografilor timpului. Unul dintre aceștia, Martin Waldeseemüller, a propus, în 1507, ca noul continent să se numească America și America a rămas definitv. Columb murise cu un an înainte (20 mai 1506) și nu se mai spunea nimic despre el.
De multe ori, în istorie e mai important ce se spune și cine spune decât ceea ce se face. De reflectat și pentru zilele noastre!!!
Al doisprezecelea paradox: Columb nu poate fi șters din istorie!!!
Cu faptele lui bune și mai puțin bune, cu încercările sale de-a ”uni două lumi”, Columb rămâne definitiv în istorie.
Când a pornit spre vest, el nu știa precis unde va merge și nici unde va ajunge. A fost un temerar și un vizionar prin prisma timpului său. Nu s-a gândit, după cum nu ne gândim nici noi, ce o să se spună despre faptele noastre, peste veacuri.
Mișcările protestatare sub deviza ”Black Lives Matter” nu puteau fi anticipate, pentru simplul motiv că nu putem să știm cum vor gândi alții despre noi. Istoria este plină de neputințele, defectele și neîmplinirile ei, după cum este la fel de plină de fapte și realizări incontestabile.
Columb a avut parte de faimă și defăimare, de neliniști în timpul vieții și după aceea. Numai faptul că trupul său a fost dus și readus de mai multe ori din Europa în Lumea Nouă ne spune că nu poate fi uitat. Prin dărâmarea statuilor și strigătele anticolumbiene nu se (re)așează istoria.
Peste 70 de localități din SUA poartă numele lui Columb, capitala federație americane se află în Districtul Columbia sau, simplu, D.C.
Studiourile de film și televiziune Columbia Pictures Industries sunt arhicunoscute în întreaga lume. Un serial de succes a fost Colombo. Una dintre cele mai prestigioase universități din lume se numește: Columbia. Datorită descoperii Americii activitățile economice s-au revigorat și noi tehnici de calcul au fost concepute, precum cele ale italianului Fra Luca Bartolomeo de Pacioli. Tratatul său de contabilitatea în partidă dublă a apărut în 1494. Oare am mai putea funcționa fără așa ceva? Și exemplele ar putea continua…
În viața noastră, a oamenilor, sunt multe fapte. Cu unele ne mândrim, cu altele nu. E bine să reflectăm și să abordăm istoria: Sine ira et studio (Tacitus), și nu emoțional. Dacă nu procedăm așa o să cădem în păcatul greșelilor noastre de peste… veacuri!!!
Oare nu trebuie să-i contestăm și pe alții? De exemplu pe Iuri Gagarin, că a fost sovietic (rus), sau pe Wernher von Braun, că a fost germanul și nazistul care a proiectat celebrele rachete V-2 care au ucis peste 7000 de oameni în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Să nu uitam că primul a deschis calea explorărilor spațiale, iar al doilea a făcut posibil programul american Apollo. Doi exploratori, care au deschis, indirect, calea comunicării și interconectării satelitare, prin care vorbim la telefoane și vedem ce se întâmplă pe Glob, inclusiv mișcările anticolombiene. Mulții din cei care au dărâmat statuile lui Columb aveau în mâini… astfel de gadgeturi!!!
Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EDUCATIE
Daniel David s-a întâlnit cu reprezentanții Academiei Române: Istoria românilor va fi disciplină distinctă în trunchiul comun

Daniel David, ministrul Educației a anunțat că Istoria românilor sau a României va fi o disciplină distinctă.
Anunțul vine după mai multe rânduri de dezbateri privind proiectele-cadru pentru liceu, dar și după ce, joi, ministrul a avut o întâlnire cu reprezentanți ai Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.
Daniel David: Istoria românilor va fi disciplină distinctă în trunchiul comun
“Mă bucur că perioada de dezbatere a proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal începe să prefigureze modernizări de esență în educație, în general, și în istorie, în particular. Așa cum am spus la momentul lansării planurilor-cadru, alături de știință, religie și pregătire pentru viață, un element esențial este cel legat de cultura națională.
După clarificarea păstrării limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiștii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României» (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare la nivel liceal, așa cum mi-am exprimat interesul încă de la începutul dezbaterilor publice”, a declarat Daniel David.
Ministrul Educației a precizat că modelul actual de predare a istoriei în liceu trebuie îmbunătățit și regândit, dar și că Istoria românilor sau a României va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu.
Colaborare cu academia și universitățile la programă
Reprezentanții Academiei Române și cei ai universităților au prezentat un Memoriu, iar după discuții Daniel David a precizat că s-au convenit următoarele:
- vom lucra colaborativ la programă pentru a avea un conținut mai aerisit și mai atractiv, inclusiv cu elemente distincte de consolidare, remediale și relevanță pentru viață a competențelor dobândite;
- vom colabora pentru a asigura în cadrul universităților pregătirea profesorilor în a dobândi metode moderne de educație, iar universitățile se vor implica mai direct și în formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar;
- vom discuta și alte aspecte ale Memoriului după etapa de diagnostic și evaluare a sistemului de educație și cercetare pe care am anunțat-o pentru luna mai (2025).
EVENIMENT
”Anti-Valentine’s Day” la un restaurant din Cluj-Napoca. Mâncarea, servită în ordine inversă, primul fel fiind desertul

Un restaurant cu specific italian din centrul municipiului Cluj-Napoca a organizat miercuri și joi un eveniment special ”Anti-Valentine’s Day”, conceput ca o poveste de dragoste spusă invers, iar pentru vineri, de Ziua Îndrăgostiților, și în weekend, s-a pregătit un meniu inspirat din poveștile de dragoste italiene.
Chef executive Ciprian Neamțu a explicat că miercuri și joi mâncarea este servită clienților în ordine inversă: cina începe cu desertul, însoțit de un vermut digestiv pentru stimularea apetitului, continuă cu felul principal și se încheie cu aperitivul, pe ideea că, uneori, finalurile pot fi dulci, iar începuturile, surprinzătoare.
Patronul restaurantului Perfetto Cucina Italiana, Szilagyi Kinga, a declarat pentru Cluj24 că a decis un eveniment ”Anti-Valentine’s Day” deoarece îi plac contrastele, iar localul este deschis pentru provocări.
”M-am întrebat ce se întâmplă cu cei care nu sunt îndrăgostiți? Ar trebui să aibă și ei un loc unde să petreacă, unde să iasă. Miercuri seara a fost plin restaurantul, chiar am rămas plăcut surprinși. Au fost și străini care s-au bucurat de acest concept și sperăm ca și joi seara să fie cât mai mulți oameni”, a spus Szilagyi.
Valentine’s Day cu meniu din povești de dragoste italiene
Restaurantul va pregăti cum se cuvine Ziua Îndrăgostiților, care va fi sărbătorită trei zile – vineri, sâmbătă și duminică, iar meniul special este unul aparte, cu preparate inspirate din cele mai cunoscute poveștile de dragoste italiene.
”Ne-am inspirat din Romeo și Julieta, și am pregătit un piept de rață ușor afumat, cu sos de vin Amareno care se bea mult în zona Verona, apoi din opera Traviatta de Verdi, iar desertul din Dante și Beatrice. Există o paralelă între fiecare preparat. Oferim și un cocktail, asortat cu meniul”, a explicat chef executiv Neamțu.
Bruxelles Expres
VIDEO. Rareș Bogdan: Oamenii din regiunile UE vecine cu Rusia, Belarus și Ucraina au desenate ținte pe piept

Europarlamentarul clujean Rareș Bogdan a susținut un discurs în Parlamentul European în care a arătat că Rusia este interesată să destabilizeze regiunea cuprinsă între Marea Baltică și gurile Dunării.
Rareș Bogdan spune că Europa trebuie să investească în siguranța acestor regiuni, inclusiv în educația oamenilor.
Rareș Bogdan: Să nu ne amăgim cu ideea că rușii au obosit
“Oamenii din regiunile UE vecine cu Rusia, Belarus și Ucraina au desenate ținte pe piept. Și asta deoarece interesul tuturor dictatorilor cu tendințe expansioniste este să tulbure mințile cetățenilor din imediata vecinătate. Dacă nu investești, te trezești cu dușmanul în casă, cum s-a întâmplat de multe ori în istorie. Platon a inventat conceptul de Khora. La tema pe care o dezbatem, ar însemna un spațiu multicultural cu bună vecinătate, un bazar de idei care, folosit cu bună credință, produce valoare. Fără bună-credințe, produce corupție.
Kremlinul este interesat exact să destabilizeze aceste regiuni, de la Marea Baltică până la gurile Dunării. Și odată ce apare un focar de dezinformare și manipulare, acesta se rostogolește ca un bulgăre de zăpadă. Ce avem noi de făcut este să investim în siguranța acestor regiuni, deoarece cetățenii care se tem de ce le aduce ziua de mâine pot fi mai ușor manipulați. Nu doar poliția de frontieră aduce siguranță, ci și investițiile masive în educație.
Dar mai ales, politici inteligente care să creeze un coridor strategic imposibil de penetrat. O axă digitalizată de informații, investiții în campanii coerente de informare și mass-media. Să nu ne amăgim cu ideea că rușii au obosit! Așa obosiți de multe războaie, au terorizat aproape jumătate din Europa. Să nu permitem ca istoria să se repete!
Mario Draghi spune ca 800 de miliarde trebuie investiți anual pentru ca Europa sa rămână competitivă. Mai bine de o treime din acești bani trebuie să ajungă în țările din flancul estic al Europei, tocmai ca acestea să devină motivante pentru cetățenii lor ca mod de viața și viitor, România, Polonia, Georgia, Moldova, Bulgaria, Letonia, Estonia, Lituania, Slovacia, Ungaria”, a spus Rareș Bogdan în discursul său.

Clujul are una dintre cele mai scumpe piețe imobiliare din țară. Metrul pătrat a ajuns să depășească 3.000 de euro. O garsonieră se vinde cu 80-100.000 de euro, casele și vilele bătând la preț construcții similare din marile orașe europene. Până unde se poate merge? Sky is the limit, par a spune brokerii imobiliari.
Una dintre recentele oferte imobiliare este un conac încărcat de istorie. Prețul? O nimica toată: 1,8 milioane de dolari.
FOTO. Ce se mai VINDE prin Cluj? CONAC istoric, la „doar” 1,8 milioane de dolari
„De vânzare conac istoric în Cluj, locație centrală, 12 camere, potențial ridicat.
Vă oferim spre vânzare un conac deosebit, situat în centrul orașului Cluj, cu o istorie impresionantă. Clădirea, construită în anul 1912 și vândută pentru prima dată în 1936, a avut doar doi proprietari până în prezent. Este o oportunitate unică, având un caracter istoric remarcabil și un potențial extraordinar pentru diverse destinații.
Detalii imobil:
Suprafață generoasă cu 12 camere, dintre care 9 dormitoare, ideale pentru orice tip de amenajare. 3 bucătării, 6 băi, 2 terase și 2 balcoane, oferind confort și versatilitate. Clădirea se întinde pe demisol, parter, etaj și pod – un spațiu suplimentar ce poate fi ușor transformat în camere de locuit. Teren în față și în spate, completând astfel avantajele proprietății.
Structură și materialele de construcție:
Clădirea este realizată din cărămidă de înaltă calitate și beneficiază de o structură solidă, cu sine de tren, ce conferă stabilitate și rezistență. Aceste materiale, împreună cu designul original al clădirii, păstrează farmecul arhitectural al vremurilor trecute.
Potențialul imobilului:
Această clădire poate fi transformată într-un restaurant, clinică, hotel, birouri sau chiar locuință privată, fiind perfectă pentru multiple destinații comerciale sau rezidențiale. Locația centrală oferă acces facil la toate punctele de interes ale orașului și este ideală pentru orice tip de activitate.
Caracteristici suplimentare:
Proprietatea este complet legală, toate actele fiind în regulă, iar tranzacția poate fi perfectată imediat. Este o clădire cu o structură solidă, ce a păstrat farmecul și eleganța vremurilor trecute. Nu ratați ocazia de a achiziționa o proprietate unică în Cluj, cu potențial enorm și o istorie fascinantă”, sună anunțul agenției.