Connect with us

CULTURA

America, venim! Cristofor Columb: în siajul paradoxurilor istorice

Publicat


La 3 august 1492, trei  corăbii, aflate sub comanda lui Cristofor Columb porneau spre Vest pentru a ajunge în Est. După o călătorie anevoioasă, cu multe dificultăți și surprize, la 12 octombrie 1492, marinarul Rodrigo de Triana striga: ”Pământ! Foc!”. Era începutul unei noi pagini din istoria omenirii. Era și începutul gloriei, dar și a contestării, negării și ostracizării faptei lui Columb.

 Primul paradox: între glorie și (re)contestare

De atunci, până astăzi istoria și-a urmat cursul așa cum au gândit-o și au făcut-o oamenii. Mai bine sau mai puțin bine, iar Columb a rămas în atenția contemporanilor săi și urmașilor lor prin glorificare sau contestarea.

Urgia anitcolumbiană s-a (re)delcanşat după  moarte violentă și regretabilă a lui George Floyd. Columb  era din nou ”în lanțuri”, așa cum ajunsese după cea de-a treia expediție transoceanică. Nu era ceva nou.

După 500 de ani de la descoperirea Americii, navigatorul era considerat un răufăcător care a deschis drumul spre violențe și distrugeri împotriva umanității.

În loc să se sărbătorească ”omul și fapta sa” (S. Goldenberg) Columb a fost somat să dispară din istorie. ”Ziua lui Columb” a fost înlocuită cu ”Ziua Popoarelor Băștinașe”, iar sintagma Get Lost (Again) Columbus (Dispari, din nou Columb) a fost exprimată și multiplicată prin alte proteste și acțiuni negativiste. Expoziția care trebuia să se organizeze cu ocazia cele cinci secole de la descoperirea Americii a fost deturnată, prin prezentarea de fapte colaterale anului 1492, iar mesajul era ”Orice mai puțin Columb”.       

Al doilea paradox: spre Indii, dar ușa vestică a fost deschisă de alții

Ambițiosul proiect de-a ajunge în Indii navigând spre vest a fost gândit și pregătit cu minuțiozitate. Cristofor Columb avea convingerea exclusivității inițiativei sale. Se înșelase, cel puțin parțial, pentru că așa cum s-a dovedit mai târziu, vikingii, navigatori și războinici scandinavi, au atins în jurul anului 1.000 țărmurile nordice ale continentului american, dar nu au întemeiat așezări permanente și nu au colonizat aceste teritorii.

Columb nu știa de toate acestea, dar sub influența cosmografiei și cartografiei  timpului era convins de reușita proiectului său. Nu avea să știe că pământurile spre care se îndrepta erau altele decât cele asiatice, iar aurul și mirodeniile pentru care pornise cu entuziasm în expedițiile sale erau modeste în comparație cu așteptările.

Al treilea paradox: proiectul a încolțit în mintea… italienilor

Istoria ne spune de implicarea Spaniei în descoperirea Americii, dar cel care a reușit să ajungă dincolo de ocean a fost un italian, născut la Genova în 1451. Suportul proiectului său era harta întocmită de astronomul florentin, deci tot italian, Paulo dal Pozzo Toscanelli, pentru regii… Portugaliei. Aceștia au fost mai ezitanți, mai ales că exploratorii portughezi căutau drumul spre Indii prin ocolirea Africii.

Mai târziu au  regretat deciziile lor, dar au făcut presiuni ca și cum ar fi fost parte la proiectul columbian. Dar, o copie a hărții lui Toscanelli  a ajuns și în mâinile lui Columb.

Al patrulea paradox: manipularea distanței geografice

Credința în reușita obiectivului său era puternic contestată de cartografii și navigatorii timpului. Nu se punea la îndoială numai ”fantezia” din mintea italienilor, ci și distanța uriașă dintre țărmurile europene și asiatice.

Pentru a-și face proiectul credibil, Columb a înlocuit ”mila arabă” cu cea italiană, astfel distanța spre ținta finală se reducea cu un sfert față de realitatea geografică.

Deci o manipulare a datelor și informațiilor. Se pare că inchiziția (DNA-ul timpului) nu era așa de pregătită în acest domeniu!!!

Al cincilea paradox: susținerea expediției de către regii Spaniei

Deși harta lui Toscanelli era destinată  regiilor Portugaliei, cei care au avut mai multă încredere și au susținut proiectul columbian au fost majestățile lor catolice Ferdinand  și Isabella a Spaniei.

Curtea spaniolă s-a divizat, între susținătorii și contestatarii proiectului. Cel care a venit cu o ”pilă”  în favoarea lui Columb a fost franciscanul Fray Juan Pérez. Un om al bisericii catolice, mai conservatoare și mai proinchizitoare, a reușit în calitatea de confesor al reginei să  influențeze… cursul istoriei!!!

Al șaselea paradox: izvoarele expediției sunt imperfecte

Reconstituirea istoriei marii descoperiri columbiene se bazează pe jurnalul de bord și pe unele scrisori care ni s-au păstrat de la amiral. La acestea se adaugă mărturiile ulterioare ale unor participați la expediție, scrierile europene ale timpului și gravurile realizate după descrierile din epocă.

Jurnalul de bord este principala sursă în acest sens, dar s-a spus mai puțin despre faptul că ceea ce a ajuns la noi este o copie a consemnărilor amiralului, iar ca orice copie întocmită mai târziu, a  putut să fie supusă unor modificări, adăugiri, emisiuni și/sau ”înfloriri” mai mult sau mai puțin verosimile. Mai știm că însăși Columb, pentru a domoli neliniștile oamenilor săi, neîncrezători în reușita proiectului după luni de navigație spre și prin infinitul oceanic, a făcut unele deturnări în ce privește timpul, distanța și semnele astrale față de acul busolei.

Comunicarea unor cifre reduse asigura liniștea echipajelor ”pentru a nu li se părea călătoria mai lungă”. Mai era și  acea declinație magnetică, care ducea la o altă realitate față de Steaua Polară.

Textele păstrate sunt în limba spaniolă și latina medievală. Columb știa patru limbi: italiană, portugheză, spaniolă și latină. Folosirea preponderent a limbii spaniole s-a explicat prin patronarea proiectului de către Spania, dar tocmai această exclusivitate lingvistică naște unele semne de întrebare referitoare la informațiile transmise. Unele documente, din arhiva personală a lui Columb au fost sustrase și distruse în timpul arestării sale.

Incertitudinea se păstrează și în privința izvoarele vizuale. Multe au fost ”desenate” mai târziu, nefiind mijloacele moderne de astăzi care să surprindă instant imaginile. Chiar portretul lui Columb, pe care îl găsim în numeroase lucrări despre marile descoperiri geografice este o reproduce atribuită/presupusă (deci tot cu semnul întrebării) a pictorului florentin/italian  Ridolfo Ghirlandajo. Este îndoielnic că s-ar fi întâlnit cu conaționalul său, iar anii săi de creației au fost mai târzii, după moartea amiralului. Însă pe baza acestui portret s-au realizat reprezentările ulterioare, inclusiv statuile dărâmate de contestatarii de astăzi.

Al șaptelea paradox: o descoperire nocturnă pe… bucăți!

În toate lucrările de istorie universală și despre istoria marilor descoperiri geografice, pe baza izvoarelor amintite ni se spune că pământul a fost anunțat prin strigătul marinarului Rodrigo de Triana, de serviciu pe corabia ”Pinta” la ora 2, după miezul nopții. De aici întrebarea: era o noapte cu lună și cu stele strălucitoare?

Corăbiile nu erau dotate cu reflectoare și sisteme radar ca astăzi. E posibil ca miresmele uscatului, vegetația tropicală  și anumite zgomote să fi contribuit mai mult la detectarea pământului.

În unele lucrări se spune că marinarul ar fi strigat ”Foc! Pământ!”, în altele nu. Sigur că s-a strigat ”Pământ!”. Se presupune că a fost văzută și o lumină pe țărm sau că prin cuvântul ”Foc!” se transmitea mesajul către tunarii care trebuia ca prin salve de tun să vestească marea descoperire.

Și aici sunt dileme la care nu s-a dat încă un răspuns și nu știm dacă se vor da vreodată. Este îndoielnic ca un simplu marinar să poată ordona tunarilor să-și îndeplinească misiunea. Dar mai știi? O sumă însemnată de zece mii de maravedis era promisă celui care va vedea primul pământul la orizont, dar care nu a mai fost onorată. Descoperirea era prea mare pentru a fi lăsată în seama unui simplu marinar!!! În istorie trebuia să rămână numai Columb.

Pământul, pe care în zorii zilei de 12 octombrie 1492 europeni aveau să pună piciorul nu era Asia și nici un continent, ci o bucățică din cel nou, o insulă pe care băștinașii o numeau Guanahani, iar Columb a numit-o San Salvador. În acea expediție și în cele care au urmat, amiralul a descoperit insule și insulițe, dar pe noul continent a pus piciorul mai târziu și nu in extenso!!!  Și-a dat seama că este un continent, dar  nu știm cu exactitate dacă și-a dat seama că nu este Asia!!!

Al optulea paradox: aur mai puțin și mirodenii deloc…

Columb a pornit în expedițiile sale pentru aur și mirodenii. Erau obsesiile și trebuințele oamenilor din cele mai vechi timpuri, mai puțin ale populațiilor precolumbiene.

”Aurul, spunea Columb, este excelent. Cu aur faci tot ce vrei pe lumea asta. Grație aurului poți chiar să faci sufletele să intre în Paradis”. Dar de la dorință la faptă drumul a fost greu, anevoios și cu multe primejdii, invidii și victime.

Este sigur că în urma expedițiilor columbiene mai mult s-a deschis drumul spre aurul american, decât s-a găsit atunci. De miraculoasele mirodenii nici vorbă.  Scorțișoara, piperul și alte mirodenii au ajuns în Lumea Nouă aduse de europeni, care au dezvoltat marile exploatații de mai târziu. S-au descoperit, însă, și au fost aduse în Europa: cartoful, fasolea, porumbul și tutunul, precum și o gamă nouă de plante aromate.

Al nouălea paradox: teritorii și populații cu denumiri improprii

Teritoriile descoperite de Columb au fost denumite Indiile Occidentale sau Indiile de Vest, pentru a fi deosebite de cele estice.

Deși nouă titulatură nu s-a impus fiind concurată de alta, la fel de improprie, America, băștinașii din acest spațiu au rămas definitiv în istorie cu numele generic de indieni (Indios), chiar dacă li s-au mai spus indieni precolumbieni, amerindieni, pieile roșii, nativi americani sau în funcție de aparteneța la un trib sau grupare de triburi.

Prima corabie construită, din ordinul lui Columb, în noile teritorii s-a numit India. Indiferent cum s-au numit teritoriile și populațiile din acest spațiu geografic s-a deschis o primă ciocnire a civilizațiilor transatlantice, cu consecințe dramatice demografice, economice, sociale și politice nebănuite.

Columb nu s-a gândit nici o clipă la aceasta. Nici el și nici cei care l-au sprijinit. Toți gândeau în cheia timpului lor: europeni și indigeni. Fiecare își apărau viața și civilizația de care aparțineau. Regretabil că nu au putut să gândească  în cheia viitorului. Dar cine poate să vadă peste timp?

Al zecelea paradox: scaunul papal sub semnul descoperirii columbiene

În aceiași lună august 1492, când Columb pleca spre Vest, la Roma era ales un nou papă, Alexandru al VI-lea Borgia. Era de origine catalană și era sprijinit puternic de Spania.

Se știe despre el că era preocupat mai mult de sexul frumos, decât de cele sfinte. A avut 4 copii legitimi, 7 nelegitimi și numeroase amante, unele sangvine. Deși urgiile sale, precum”turnirul curvelor” trebuiau să fie aspru condamnate de reprezentații bisericii catolice și poate chiar înlăturarea din scaunul papal, a rămas papă, până la 18 august 1503, când a murit de… malarie!!! Dar se știe mai puțin că numele lui se leagă și de descoperirea lui Columb.

După reîntoarcerea în Europa, Portugalia a început să conteste sfera de influență spaniolă. S-a ajuns la un conflict diplomatic care a fost tranșat în favoarea Spaniei, de papa Alexandru al VI-lea. Era firesc,  fiind spaniol. Așa s-a ajuns la actuala zonă de limbă și civilizație spaniolă și la cea portugheză, unde se plasează și Brazilia de astăzi. Teritoriile nord-americane au rămas sub vechea influență anglo-saxonă, care a generat organizările statale de mai târziu.

Al unsprezecelea paradox: un alt italian îi trage preșul de sub picioarele lui Columb

Rivalii lui Columb au încercat să-i diminueze încă din timpul vieții din prestigiul și realizările amiralului. Ajunge să fie arestat și ostracizat. Deși repus în drepturi, nu am mai putut să fie ceea ce a fost. Dar mulți au știut să profite de descoperirea sa.

Printre aceștia și Amerigo Vespucci de la care vine numele de America. Nu se știe dacă a fost un mare navigator sau dacă a organizat vreo expediție spre vest și chiar se pune sub semnul întrebării că ar fi întreprins toate călătoriile despre care povestește în două scrisori, din 1503 și 1504.

Sigur a fost un mare comunicator (am spune astăzi PR-ist) cu talent deosebit în descrierea teritoriilor de peste Atlantic. Traduse și tipărite în mai multe limbi europene, textele lui Amerigo Vespucci au intrat în atenția  cosmografilor și cartografilor timpului. Unul dintre aceștia, Martin Waldeseemüller, a propus, în 1507, ca noul continent să se numească America și America a rămas definitv. Columb murise cu un an înainte (20 mai 1506) și nu se mai spunea nimic despre el.

De multe ori, în istorie e mai important ce se spune și cine spune decât ceea ce se face. De reflectat și pentru zilele noastre!!!

Al doisprezecelea paradox: Columb nu poate fi șters din istorie!!!

Cu faptele lui bune și mai puțin bune, cu încercările sale de-a ”uni două lumi”, Columb rămâne definitiv în istorie.

Când a pornit spre vest, el nu știa precis unde va merge și nici unde va ajunge. A fost un temerar și un vizionar prin prisma timpului său. Nu s-a gândit, după cum nu ne gândim nici noi, ce o să se spună despre faptele noastre, peste veacuri.

Mișcările protestatare sub deviza ”Black Lives Matter” nu puteau fi anticipate, pentru simplul motiv că nu putem să știm cum vor gândi alții despre noi. Istoria este plină de neputințele, defectele și neîmplinirile ei, după cum este la fel de plină de fapte și realizări incontestabile.

Columb a avut parte de faimă și defăimare, de neliniști în timpul vieții și după aceea. Numai faptul că trupul său a fost dus și readus de mai multe ori din Europa în Lumea Nouă ne spune că nu poate fi uitat. Prin dărâmarea statuilor și strigătele anticolumbiene nu se (re)așează istoria.

Peste 70 de localități din SUA poartă numele lui Columb, capitala federație americane se află în Districtul Columbia sau, simplu, D.C.

Studiourile de film și televiziune Columbia Pictures Industries sunt arhicunoscute în întreaga lume. Un serial de succes a fost Colombo. Una dintre cele mai prestigioase universități din lume se numește: Columbia. Datorită descoperii Americii activitățile economice s-au revigorat și noi tehnici de calcul au fost concepute, precum cele ale italianului  Fra Luca Bartolomeo de Pacioli. Tratatul său de contabilitatea în partidă dublă a apărut în 1494. Oare am mai putea funcționa fără așa ceva? Și exemplele ar putea continua…

În viața noastră, a oamenilor, sunt multe fapte. Cu unele ne mândrim, cu altele nu. E bine să reflectăm și să abordăm istoria: Sine ira et studio (Tacitus), și nu emoțional. Dacă nu procedăm așa o să cădem în păcatul greșelilor noastre de peste… veacuri!!!

Oare nu trebuie să-i contestăm și pe alții? De exemplu pe Iuri Gagarin, că a fost sovietic (rus), sau pe Wernher von Braun, că a fost germanul și nazistul care a proiectat celebrele rachete V-2 care au ucis peste 7000 de oameni în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Să nu uitam că primul a deschis calea explorărilor spațiale, iar al doilea a făcut posibil programul american Apollo. Doi exploratori, care au deschis, indirect, calea comunicării și interconectării satelitare, prin care vorbim la telefoane și vedem ce se întâmplă pe Glob, inclusiv mișcările anticolombiene. Mulții din cei care au dărâmat statuile lui Columb aveau în mâini… astfel de gadgeturi!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Aeroportul Cluj va avea cele mai mari spații Schengen/ non-Schengen dintre aeroporturile regionale din România

Publicat

De

Aeroportul Cluj in Schengen

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj va avea cele mai mari spații din zonele Schengen/ non-Schengen dintre aeroporturile regionale – de aproximativ 12.000 de metri pătrați –, odată cu inaugurarea noului terminal de plecări.

Aeroportul Internațional Cluj este pe punctul să devină aeroportul regional cu cele mai mari spații Schengen și non-Schengen, odată cu deschiderea noului terminal de plecări.

Crește capacitatea de procesare a pasagerilor

Directorul Aeroportului, David Ciceo, a declarat că, în total, suprafața spațiilor va ajunge la 12.000 de metri pătrați. Noul terminal are o suprafață de 7.200 metri pătrați și va asigura creșterea numărului de pasageri procesați până la 4,5 milioane/ an.

„Noi, Aeroportul Internațional Cluj, continuăm dezvoltarea, în 4 iunie, la ora 12 va avea loc inaugurarea terminalului de plecări. Va avea aproximativ 7.200 de metri pătrați în plus.

Ce este foarte important este că prin această extindere asigurăm condiții pentru aproximativ 4,5 milioane de pasageri și un confort sporit pentru aceștia.

Ce este de asemenea important este că, dintre aeroporturile regionale, vom avea cele mai mari spații din zonele Schengen/ non-Schengen. În total vom avea aproximativ 12 mii de metri pătrați”, a declarat David Ciceo, într-o conferință de presă, vineri.

Trei noi fluxuri de control de securitate

Investiția a fost acoperită în cea mai mare parte prin fonduri propri ale Aeroportului Cluj și a inclus amenajarea a trei noi fluxuri de control de securitate, dar și extinderea platformei cu aproximativ 9.000 de metri pătrați.

„Deja de la inaugurare vor fi funcționale anumite magazine și restaurante. Acest proiect a fost de peste 360 de milioane de lei, pentru că a inclus și trei fluxuri de control securitate și echipamentele aferente, dar și extinderea platformei cu aproximativ 9 mii de metri pătrați.

O parte a fost cofinanțat, prin programul POIM – din fonduri europene, din bugetul de stat, dar contribuția cea mai mare este din fonduri proprii.

Vom avea profit și anul acesta, deși avem o încărcătură destul de mare, am reușit să luăm credite ca să susținem investițiile și dezvoltarea aeroportului”, a mai arătat directorul Aeroportului Cluj.

Amintim că vineri, 24 mai, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj, a sărbătorit pasagerul cu numărul 1 milion pe anul acesta pentru a 13-a oară în istoria sa.

Pasagerul norocos a fost întâmpinat în cadrul unui moment festiv, în prezența reprezentanților autorităților locale, a instituțiilor şi organizațiilor partenere, a reprezentanților aeroportului şi ai companiei aeriene.

Citește mai departe

CULTURA

Însingurarea oamenilor, analizată la „Berăria Culturală”. Ce-i de făcut?

Publicat

„Berăria Culturală”, fenomenul cultural-academic al Clujului – își deschide porțile Sezonului XII (2024) cu o dezbatere-eveniment despre noua epidemie a lumii contemporane: „Însingurarea oamenilor”.

Cea de-a 112 ediție a Berăriei Culturale ne adresează tuturor întrebarea fundamentală: Ce-i de făcut? Dezbaterea-eveniment se va desfășura în ziua de vineri, 5 iunie 2024, de la ora 19, la Casino-ul din Parcul Mare. Intrarea va fi liberă.

Evenimentul oferă privilegiul audierii expozeurilor unor remarcabili specialiști ai Clujului din domeniul sociologiei, psihologiei, psihiatriei și îngrijirii paliative, care acționează pe frontul luptei contra însingurării. Rostirile specialiștilor vor fi urmate de o dezbatere cu publicul.

Fondatorul „Berăriei Culturale” și organizatorul edițiilor sale, din mai 2013, jurnalistul și istoricul Ion Novăcescu i-a invitat să vorbească despre însingurare pe trei dintre cei mai avizați și experimentați specialiști în domeniu:

  • Preot doctor în teologie, Bogdan Chiorean – directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, al Mitropoliei ortodoxe a Clujului;
  • Sociologul Anișoara Pavelea – Lector univ. dr. Universitatea Babeș Bolyai
  • Dr. Cristian Erdei – Psihiatru și psihoterapeut.

Ion Novăcescu crede că „însingurarea este mult mai periculoasă, mai toxică și mai distructivă pentru omul de astăzi decât singurătatea. Pentru că singurătatea e o formă de apărare a omului, în vreme ce însingurarea e o predare a sa. Singurătatea e o alegere. Însingurarea e o boală auto-imună a sufletului. E o infecție gravă a sufletului, care e provocată de un virus al minții omului. De un gând, de fapt. De cel mai viclean și distrugător gând pe care-l poate produce creierul uman. E un „gând crocodil”. Fiindcă acționează întocmai precum o face cel mai tăcut, răbdător, tenace și criminal dintre toți prădătorii Pământului. Și o face cu aceeași puterea mortală.”

Ion Novăcescu mai spune că acest gând auto-distructiv este cel prin care omul se predă în fața trecutului său. Care-i devine prezent și „viitor cert”. Iar trecutul îl devorează precum un crocodil, eliminându-l, încet, încet, dintre cei vii și trăitori în această lume.

„Azi trăim într-o lume a oamenilor închiși”

La rândul său, preotul doctor în psihologie, Bogdan Chiorean – directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, al Mitropoliei ortodoxe a Clujului ne spune că, în „asistența pacienților terminali, cel mai tare doare lipsa omului. A omului disponibil, dornic de comuniune, compătimitor și sensibil. Azi trăim într-o lume a oamenilor închiși în confortul unui apartament izlolat fonic și social. Și e trist că pentru cei mai mulți dintre noi, iarna e frumoasă doar din spatele unui geam încălzit.”

Lectorul universitar dr. Anișoara Pavelea, care are câte un doctorat în sociologie și psihologie, atrage atenția că „însingurarea se poate croniciza in timp, ducând la efecte negative in plan mental, accentuând depresia si anxietatea in special in rândul adulților emergenti. Utilizarea excesivă a comunicării online si disponibilitatea scăzută de a socializa direct pot contribui la apariția si menținerea in timp a sentimentului de singurătate.”

Iată câteva motive care fac atât de necesară această dezbatere, precum va fi, în curând „înființarea unui Minister al Singurătății în guvernul român”, crede Novăcescu.

Iată câteva motive ca să participați la această dezbatere-eveniment, care se va desfășura în ziua de vineri, 5 iunie 2024, de la ora 19, la Casino-ul din Parcul Mare. Intrarea va fi liberă.

Citește mai departe

EDUCATIE

FOTO. Elev clujean, locul I la Concursul Național de Proiecte al Consiliilor Județene ale Elevilor

Publicat

Un elev reprezentând județul Cluj a luat locul I la Concursul Național de Proiecte al Consiliilor Județene ale Elevilor.

Elevii clujeni demonstrează din nou excelență în educație. Consiliul Județean al Elevilor (CJE) Cluj, prin Cristian Albu de la Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca a obținut locul I la Concursul Național de Proiecte.

Premiul I, obținut de un elev clujean

La competiția desfășurată la Tulcea, proiectul intitulat „Histrioniada elevilor”, prezentat impecabil de reprezentantul CJE Cluj a adus Clujului Premiul I la categoria educație pentru interculturalitate.

„Felicitări C.J.E. Cluj și felicitări speciale elevului Cristian Albu, al Liceului Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca!

Aducem Clujului, de la Tucea, Premiul I, la Concursul național de proiecte, adresat consiliilor județene ale elevilor din țară- Parteneriat în educație-prezent și perspective,  categoria educație pentru interculturalitate, CPEENI, 2024!

Proiectul „Histrioniada elevilor” a fost impecabil prezentat, prin reprezentantul C.J.E. Cluj, Cristian Albu.

Bravooo, Cristian!”, a transmis Amalia Gurzău, inspector școlar pentru relația cu presa.

Concursul național de proiecte pentru Consiliile Elevilor „Parteneriat în educație – prezent și perspective a reunit peste 100 de elevi talentați din întreaga țară, care au prezentat proiecte inovative și de impact.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Jucătorii U-BT Cluj-Napoca au prezentat trofeul de campioni în fața fanilor, la Urban Playfield

Publicat

Jucătorii de la U-BT Cluj-Napoca au prezentat trofeul de campioni în cadrul evenimentului Urban Playfield. Fanii au avut ocazia să îi întâlnească pe jucători, dar și să se fotografieze cu ei și cu trofeul.

Sâmbătă seara, jucătorii echipei de baschet U-BT Cluj-Napoca au adus trofeul de campioni ai României în fața clujenilor, în cadrul evenimentului Urban Playfield.


Baschetbaliștii au prezentat trofeul în centrul Clujului și s-au fotografiat cu fanii echipei.

U-BT a cucerit un nou titlu de campioană a României

Echipa U-BT Cluj-Napoca a câștigat un nou titlu de campioană a României la baschet masculin joi seară, după ce a învins-o pe CSM CSU Oradea, scor 97-89, pe BT Arena.

U-BT Cluj a jucat a noua sa finală, având acum cinci titluri în palmares (2017, 2021, 2022, 2023, 2024). Baschetul clujean, prin CS Universitatea Cluj, mai are la activ şapte finale şi trei titluri, obţinute în 1992, 1993 şi 1996, iar un alt titlu este din 2011, când echipa se numea U Mobitelco.

Cluj-Napoca, al doilea oraș de pe harta Urban Playfield

Urban Playfield, festivalul sporturilor luate în joacă pentru cei mici și cei mari, continuă la Cluj-Napoca, orașul în care a fost inițiat. Pentru prima oară, evenimentul are loc în centrul orașului, în cea mai nouă zonă pietonală, punct de atracție pentru comunitate și turiști, aflată pe străzile Mihail Kogălniceanu și Universității.

Clujenii sunt așteptați la mișcare și multe jocuri, sâmbătă și duminică, 25-26 mai. Accesul este, ca de obicei, gratuit.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax