Scrisoare Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Isus Cristos a episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Claudiu

Iubiți credincioși, Am străbătut timpul Postului Mare pregătindu-ne prin rugăciune și cerând harul pocăinței, pentru ca la Slujba Învierii să cântăm împreună: „Cristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”. Aceste cuvinte sunt mai mult decât un cântec tradițional, deoarece exprimă esența credinței noastre creștine șimomentul culminant al lucrării mântuitoare a lui Dumnezeu.

Domnul ne vorbeșteîn acest mare praznic despre biruința Luminii asupra întunericului, readucândsperanțaîn sufletele noastre șiîntr-o lume care pare să se afle pe marginea prăpastiei.O lume înnegurată de violență, războaie și incertitudini, o lumeîmpresurată de puterea celui răuîn așamăsurăîncâtsperanța pare să se afle la fel ca în vasul Pandorei,năpădită, acoperită de toate relele posibile. Într-o astfel de lume, Dumnezeu ne vorbește precum lui Iosua la intrarea în pământulfăgăduit: „Fii tare și curajos, să nu te temi, nici să te înspăimânți, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine pretutindenea, oriunde vei merge” (Ios. 1,9).

Iosua e doar o prefigurare a lui Cristos, iar victoriile luio imagine a biruințeiMântuitorului asupra împărățieimorții. Cu cât mai mult, deci, trebuie să se îmbărbăteze inimile noastre, ale celor răscumpărați din robia păcatului, cândînsuși Fiul lui Dumnezeu, după Înviere, ne spune: „Nu vătemeți!” (In. 28,10). Cine ne va despărți deci de iubirea Lui, ne întreabă pe fiecare dintre noi Sfântul Apostol Pavel? „Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? […] nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înălțimea, nici adâncul și nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Cristos Isus, Domnul nostru” (Rom. 8,35-39).

Întăriți de o astfel de nădejde, să ridicăm frunțile noastre și,invitați de cuvinteleFericituluiCardinal Iuliu Hossu, săpășim pe calea vieții cu încredereîn iubirea neclintită a Mântuitoruluicare ne conduce prin valea întunecată a acestei lumi: „Să deschidem larg sufletele noastre și așa să-L întâmpinăm pe Cristos, ca să intre în aceste suflete atât de încercate în această vale a plângerilor, cu darul Său, cu dragostea sufletului Său dumnezeiesc, și să le odihnească în pacea dragostei Sale”.

Viața Fericitului Iuliu Hossu evidențiază cu prisosință că speranța este darul lui Dumnezeu, dar și responsabilitatea noastră, a creștinilor. Noi suntem beneficiarii speranței și, în același timp, păzitorii ei. Speranța nu se confundă așadar cu pasivitatea sau cu resemnarea în fața greutăților, ci, dimpotrivă, ea pretinde implicare și curaj, uneori chiar martiriu, prefigurându-se într-o cale a biruinței prin suferință. În felul acesta, speranța devine o „ancoră a sufletului, neclintită și tare” (Evr. 6,19), care conferă stabilitate vieții de credință, încurajează fidelitatea față de Dumnezeu în furtuna încercărilor și impulsionează angajamentul nostru în schimbarea în bine a propriei vieți, a Bisericii și a societății.

Să nu uităm că Sfântul Părinte Papa Francisc ne îndeamnă să trăim Anul Jubiliar 2025 ca pe un pelerinaj al speranței, ca pe un drum al nostru împreună cu Cristos. M-aș bucura ca întreaga familie a Eparhiei de Cluj-Gherla să facă acest pelerinaj, care este în primul rând spiritual și comunitar. Să trecem împreună prin Poarta sfântă a Bazilicii Sfântului Petru și a Bisericilor jubiliare de pe teritoriul Eparhiei noastre, conștientizând că această trecere este simbolul convertirii și al unirii cu Cristos. El este poarta mântuirii! Tocmai de aceea, Sărbătoarea Sfintelor Paști este în mod eminent prilej de solemnă celebrare a trecerii lui Isus de la moarte la viață, și de trecere a noastră de la viața păcatelor la viața harului, așa cum proclamăm cu emoție în Canonul din noaptea Sfintelor Paști: „Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm! Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Cristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruință”.

Iubiți frați și surori în Cristos,

Adevărata luptă se duce nu pe câmpul de bătălie, ci în sufletele noastre. Acolo Isus trebuie să fie învingătorși, pentru aceasta, este nevoie să-i deschidem Mântuitorului, așa cum ne invităFericitul Iuliu Hossu, poarta sufletului nostru. Cântarea de biruință„Cristos a înviat” se înalță cu adevărat puternică doar dacă de pe buzele noastre ea coboarăîn inimi șilumineazăîntreaganoastrăviață. Numai așa putem deveni purtători ai speranței în lume, pentru cei descurajați, marginalizați și aflați în suferință, prin rugăciune, compasiune și iertare.

Nimeni nu poate da ceea ce nu are. Săcăutămașadarprezența lui Isus în fiecare clipă din viațăși,când o găsim, să o păzim ca pe cel mai prețios odor al sufletului nostru. Îmbogățiți fiind cubogăția Cerului, vom putea vorbi șiîmpărtăși lumina care alungăîntunericulși sarea care dă gust și sens vieții, iar dacă cineva ne va cere socoteală despre misiunea noastră, vom putea spune și noi împreună cu toți ucenicii Celui Înviat: „Am văzut pe Domnul! (In. 20,25)”.Aceastăprezență a Mântuitorului,păstrată cu sfințenieîn suflet,a fosttăriaCardinalului Iuliu Hossu,atâtîn tronul episcopal,câtșiîn temnița din Sighet.

Să cerem ajutorul Preacuratei Fecioare Maria, Maicasperanței, pentru ca și noi să ne învrednicim săgăsim bucuria și pacea nu doar în momentele noastre bune, ci șiîn mijlocul încercărilor. Fericitul Iuliu Hossu sămijlocească pentru ca anul acesta,în care îl sărbătorim pe întreg teritoriul României și în care toțicreștinii prăznuimîmpreunăÎnvierea Domnului, să fie și sărămână un semn profetic de comuniuneînspreîmplinirearugăciuniiMântuitorului: „toți să fie una” (In. 17,22)! Atunci, doar atunci, strigătul de biruință„Cristos a înviat” va face să cadă zidurile dezbinării, precum zidurile Ierihonului de altădată.

Vă doresc tuturor Sărbători pline de lumină, sănătate și pace sufletească! Cristos a înviat!

Cu arhierească binecuvântare,

† Claudiu

Episcop de Cluj-Gherla