Avram Iancu, “Crăişorul munţilor”. El trebuia să aibă la Cluj o altă statuie în locul celei actuale. Dar tot în piaţa care îi poartă numele. Statuia urma să-l prezinte călare. Însă acest lucru se întâmpla în urmă cu 100 de ani…

Statuie ridicată din donaţii

În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu” (în imagini, arhiva www.cluj24.ro), autorul, Alexandru Ciura, explica necesitatea ridicării unei statui a “Crăişorului munţilor”. Acest lucru se întâmpla la începutul anilor 1920. Iar inaugurarea era programată în 1924. La 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu.

“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru naţional: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani dela naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura, în cartea sa.

De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”. Şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, pretură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.

Primul proiect al statuii a picat examenul

Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.

“Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei, în spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional. În acest scop, s-a constituit un comitet executiv. Şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922, iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet, dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.

Ca paranteză, actuala statuie a lui Avram Iancu a luat „din prima” examenul, deşi a fost vehement criticată din punct de vedere artistic.

Statuie doborâtă de criză

Vladimir Alexandru Bogosavlievici mai spune că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926. Dar, din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l prezinte călare pe Avram Iancu.

“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în construcţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă la acea vreme. S-a aprobat contractul, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, explică Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Potrivit istoricului clujean, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel -arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară, foarte frumoasă.

Actuala statuie, din 1993

Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de sculptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului de atunci, Gheorghe Funar. Dar, potrivit specialiştilor, aspectul monumentului lasă mult de dorit din punct de vedere artistic.

Din mijlocul unei fântâni arteziene, se înalță soclul statuii, alcătuit din blocuri de piatră care simbolizează stâncile Munților Apuseni, locul de baștină al lui Avram Iancu. În vârful compoziției, imortalizat în bronz, Avram Iancu, cu spatele la Catedrala Ortodoxă, privește spre Opera Română, ale cărei trepte de acces sunt flancate de statuile poeților Lucian Blaga şi Mihai Eminescu. Lângă baza soclului, trei tulnicărese, cheamă moții la luptă, alături de Avram Iancu.

Avram Iancu (1824-10 septembrie 1872) a fost avocat, revolutionar în 1848, conducătorul Ţării Moţilor în 1849. A condus armata românilor  transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare, conduse de Kossuth Lajos.

Alexandru Ciura (15 noiembrie 1876-26 martie 1936) a fost preot, scriitor, primul director al Liceului “George Bariţiu” din Cluj (1919-1936).

(M. Avram)

vezi şi:

ADMINISTRAȚIE

Teatrul şi Opera din Cluj, imediat după construire. O clădire de 114 ani

Teatrul şi Opera din Cluj, imediat după construire. O clădire de 114 ani

FOTO. Cum era Clujul acum 100 de ani. Oameni în peşteri, bordeie şi colibe

FOTO. Cum era Clujul acum 100 de ani. Oameni în peşteri, bordeie şi colibe

Primele fotografii cu Clujul! Biserica Sf. Mihail, înconjurată de clădiri

FOTO. Primele fotografii cu Clujul! Biserica Sf. Mihail, înconjurată de clădiri