Universitatea clujeană împlineşte 440 de ani. E cea mai mare şi mai veche universitate de pe teritoriul actual al României. Pe 12 mai 1581, Ştefan Báthory a emis diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu), precorsorul actualei universităţi.

 1578, primii paşi

Începuturile vieții universitare din Cluj, 1578. Principele Transilvaniei Ştefan Báthory a solicitat acordul Papei Grigore al XIII-lea în vederea înfiinţării unui colegiu iezuit la Cluj. Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu) a fost emisă de Ştefan Báthory în 12 mai 1581, potrivit site-ului UBB.

Carte poştală din 1929 (arhiva Cluj24)

Dorinţa întemeietorului era ca acest Colegiu Major (Academie) să fie o instituţie similară universităţilor consacrate ale epocii. Adică, să aibă cursuri de gramatică, umaniste, retorică, filosofie și teologie. În acest colegiu urmau să fie studiate limbile latină, ebraică şi greacă. Iar titlurile universitare obţinute puteau fi de baccalaureus, magister şi doctor.

În anul 1583, alături de Colegiul Major Iezuit, a început să funcţioneze şi Seminarul Pontifical şi Regal (Seminarium Pontificium ac Regium) pentru preoţii catolici.

Din toamna lui 1698, activitatea didactică iezuită a fost reluată de Academia Iezuită (cunoscută în documentele epocii drept Collegium Claudiopolitanum  sau Academia Claudiopolitana sau „Universitas Catholică”), instituție considerată continuatoarea/moştenitoarea de drept a Colegiului Major Iezuit/Academiei.

Carte poştală din 1913 (arhiva Cluj24)

În anul 1753, împărăteasa Maria Terezia a reorganizat Academia/Universitas Claudiopolitana într-o universitate imperială.

În 1784/1786, ca urmare a deciziei împăratului Iosif al II-lea, Universitas Claudiopolitana a devenit Liceu Academic Regal (Lyceum Regium Academicum), cu statut semiuniversitar (ex. se făcea legătura între învățământul secundar și cel universitar, pregătirea fiind la nivel de baccalaureus/magister, dar nu doctor).

Două instituţii

După reorganizarea liceului în 1850, se separă două instituții de învățământ semiuniversitar – Institutul Medico-Chirurgical și Academia de Drept (fondată în 1863) -, care vor fi apoi înglobate în noua universitate maghiară fondată în 1872.

Carte poştală din 1959 (arhiva Cluj24)

În perioada 1872-1918 e cu predare în limba maghiară (Universitatea din Cluj, apoi din 1881 Universitatea Regală Maghiară Francisc Iosif).

Clădirea centrală a universității a fost edificată în trei etape, în perioada 1893-1902.

Carte poştală din 1957 (arhiva Cluj24)

Clădirea Bibliotecii Universitare, construită între 1906-1909, după modelul bibliotecii Universităţii din Basel (Elveția).

Complexul de clădiri al clinicilor universitare, care a însumat un total de 10 049 m2 de construcții, finalizate în anul 1903.

Carte poştală din anii 1990 (arhiva Cluj24)

Universitatea după Unirea din 1918

La sfârșitul Primului Război Mondial, după unirea Transilvaniei cu România și crearea României Mari, prin decretul nr. 4 090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit  „transformarea Universității Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”. Noua instituţie academică avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Proaspăta comunitate academică a ales şi profesorii care urmau să o conducă în primul an: Sextil Pușcariu – rector , Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu – decan la Ştiinţe, Iuliu Hațieganu – decan la Medicină şi Vasile Dimitriu – decan la Drept.

Refugiul din 1940

La 30 august 1940, partea de nord a Transilvaniei, care includea şi oraşul Cluj, a fost cedată statului maghiar, în urma Arbitrajului-dictat de la Viena. În septembrie 1940, profesorii și studenții au fost siliți să părăsească Clujul, căutându-şi un loc de refugiu în care să-şi continue activitatea didactică şi de cercetare.

După discutarea mai multor variante, s-a hotărât scindarea universităţii clujene: Facultăţile de Litere şi Filosofie, de Medicină şi de Drept s-au mutat la Sibiu, iar Facultatea de Ştiinţe s-a refugiat la Timişoara.

Cât timp Universitatea ,,Regele Ferdinand I” s-a refugiat la Sibiu și la Timișoara, în Cluj a reînceput să funcționeze Universitatea „Francisc Iosif”, cu predare în limba maghiară, revenită de la Seghedin.

Reîntoarcerea la România

În primăvara lui 1945, după restabilirea administraţiei românești asupra Transilvaniei, Universitatea ,,Regele Ferdinand I” s-a reîntors la Cluj.

Anii 1946-1947 au fost marcaţi de epurarea masivă a corpului profesoral al universităţii, motivată de raţiuni politico-ideologice.

În paralel, prin decretul regal nr. 407 din 29 mai 1945, s-a înființat oficial „Universitatea cu limba de predare maghiară” din Cluj.

În decembrie 1945, universitatea maghiară din Cluj a primit numele de ,,Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai.

Două universităţi paralele

Perioada 1948-1959 – universităţi paralele: Universitatea ,,Victor Babeş” şi Universitatea ,,Bolyai”.

Începând din luna mai 1948, Universitatea ,,Regele Ferdinand I” din Cluj şi-a schimbat oficial numele în ,,Universitatea Victor Babeş”.

UBB din 1959

Ca urmare a deciziilor conducerii de stat şi de partid a României, în perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară.

Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, va purta numele de Universitatea „Babeş-Bolyai”. Şi avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filozofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu.

(MaAv)

Elevii claselor a VI-a susţin, joi, proba la Matematică şi Ştiinţele naturii din cadrul Evaluării naţionale.

La probă sunt aşteptaţi să participe peste 181.000 de elevi înscrişi în clasa a VI-a la începutul anului şcolar.

Miercuri, ei au dat proba la Limbă şi comunicare.

* Evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a / EN IV) are următorul calendar – Limba română (18 mai), Matematică (19 mai) şi Limba maternă (20 mai).

* Probele scrise la Limba română şi Limba maternă din cadrul evaluării din clasa a II-a (EN II) sunt programate în data de 25 mai. Testele de citire la aceste discipline vor fi susţinute în data de 26 mai.

„Toate probele se susţin cu prezenţă fizică”

Proba de Matematică este programată în data de 27 mai, în timp ce proba de Limba română (scris şi citit) pentru elevii din rândul minorităţilor naţionale se va desfăşura în data de 28 mai.

Toate probele se susţin cu prezenţă fizică, indiferent de scenariile în care se află unităţile de învăţământ. Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi, potrivit Ministerului Educaţiei.

Durata alocată rezolvării acestora este de 30 de minute pentru fiecare test administrat la Evaluarea naţională la clasa a II-a, respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat la Evaluarea naţională la clasa a IV-a şi la clasa a VI-a.

Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ de către cadrele didactice din respectiva unitate în termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii ultimului test.

„Rezultatele individuale obţinute la aceste evaluări nu se afişează/nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei. Rezultatele vor fi valorificate strict la nivelul unităţii de învăţământ prin elaborarea planurilor individualizate de învăţare, acolo unde este cazul, respectiv informarea elevilor şi a părinţilor/reprezentanţilor legali asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate”, precizează Ministerul Educaţiei.

Sursa: Agerpres

La Cluj-Napoca, rata indecenței a scăzut sub 1,5 cazuri de Covid-19 la mia de locuitori. Acest lucru plasează orașul în scenariul verde, și vor fi ridicate o parte din restricții, dar începând de joi.

1,48 de cazuri la mia de locuitori se înregistrează la Cluj-Napoca, potrivit ultimelor date ale Direcției de Sănătate Publică Cluj.

O parte din restricții vor fi ridicate

Prefectului județului Cluj, Tasnádi Szilárd, a precizat pentru Cluj24.ro, că astăzi încă mai există restricții în vigoare, conform ultimei horărâri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

„Astăzi vom avea o nouă hotărâre a Comitetului Județean și o să plasăm fiecare Unitate Administrativ Teritorială în scenariul de funcționare, în funcție de incidența de astăzi. Deci va intra în vogoare de mâine (joi, 13 mai, n. red.), la Cluj-Napoca, dar și în Florești, de exemplu”, a spus prefectul.

Practic, de joi, toate activitățile la interior vor fi permise până la o capacitate de 50%.

O parte din elevii din Cluj-Napoca vor învăța tot online

Elevii care astăzi fac școală online, respectiv cei care nu sunt în claselea 0-IV și în ani terminali, vor continua să învețe în acest sistem.

„Portrivit Ordinului Ministerul Educației, actualizat, situația se va evalua în fiecare vineri. În funcție de cât e rata de infectare în fiecare zi de vineri se stabiliește scenariul pentru săptămâna următoare, cu excepția situației în care cursurile sunt suspendate, în cazul în care sunt mai mulți elevi bolnavi de Covid-19”, a mai precizat Tasnádi Szilárd.

Astfel, elevii din Cluj-Napoca vor putea merge toți la școală, fizic, în momentul în care rata incidenți va fi de sub 1 caz de Covid-19 la mia de locuitori.

Foto: Arhivă

Elevii claselor a VI-a susţin, miercuri, prima probă scrisă – cea la Limbă şi comunicare – din cadrul Evaluării naţionale.

Următoarea probă, cea la Matematică şi Ştiinţele naturii, are loc joi.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei, cele două teste vizează evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul inferior al gimnaziului (V-VI) de cei peste 181.000 de elevi înscrişi în clasa a VI-a la începutul anului şcolar.

Evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a / EN IV) are următorul calendar – Limba română (18 mai), Matematică (19 mai) şi Limba maternă (20 mai).

Probele scrise la Limba română şi Limba maternă din cadrul evaluării din clasa a II-a (EN II) sunt programate în data de 25 mai. Testele de citire la aceste discipline vor fi susţinute în data de 26 mai.

„Toate probele se susţin cu prezenţă fizică”

Proba de Matematică este programată în data de 27 mai, în timp ce proba de Limba română (scris şi citit) pentru elevii din rândul minorităţilor naţionale se va desfăşura în data de 28 mai.

„Toate probele se susţin cu prezenţă fizică, indiferent de scenariile în care se află unităţile de învăţământ. Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit.

Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi”, afirmă sursa citată.

Conform aceleiaşi surse, testele sunt elaborate de Centrul Naţional Pentru Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE), au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaţionale şi trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate.

Durata alocată rezolvării acestora este de 30 de minute pentru fiecare test administrat la Evaluarea naţională la clasa a II-a, respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat la Evaluarea naţională la clasa a IV-a şi la clasa a VI-a.

Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate, în termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii ultimului test.

„Rezultatele individuale obţinute la aceste evaluări nu se afişează/nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei. Rezultatele vor fi valorificate strict la nivelul unităţii de învăţământ prin elaborarea planurilor individualizate de învăţare, acolo unde este cazul, respectiv informarea elevilor şi a părinţilor/reprezentanţilor legali asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate”, precizează Ministerul Educaţiei.

Sursa: Agerpres