În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Ceremonia de decernare a Premiilor Oscar, ajunsă la ediția cu numărul 97, este programată pe 2 martie 2025. În cadrul evenimentului, găzduit de Dolby Theater din Hollywood, Los Angeles, Academia Americană a Artelor și Științelor Filmului va premia, în cadrul a 23 de categorii, cele mai reușite producții cinematografice ale anului 2024, conform oscars.org.

Gazda ceremoniei este, în premieră, comedianul și prezentatorul TV Conan O’Brien. Regizorul spectacolului este britanicul Hamish Hamilton. Nominalizările au fost anunțate la 23 ianuarie, la Teatrul Samuel Goldwyn din Beverly Hills, de către actrița Rachel Sennott și actorul Bowen Yang.

Oscar 2025: Cea de-a 97-a ediție are loc la noapte. Printre NOMINALIZAȚI, un român

Lungmetrajul „Emilia Pérez” concurează la cele mai multe categorii, în număr de 13, apoi „The Brutalist” și „Wicked”, fiecare cu câte 10 nominalizări.

„Emilia Pérez” este cel mai nominalizat film de limbă străină din istoria Oscarurilor, depășind recordurile reușite de „Crouching Tiger, Hidden Dragon” (2000) și „Roma” (2018), fiecare cu câte 10 nominalizări.

Actorul Timothee Chalamet, în vârstă de 29 de ani, a devenit cel mai tânăr actor nominalizat de două ori la categoria Cel mai bun actor în rol principal, performanță ce a mai fost trecută doar în dreptul lui James Dean, în anul 1957.

Regizoarea franceză Coralie Fargeat a devenit a noua femeie din istorie nominalizată la categoria Cel mai bun regizor. Pelicula „I’m Still Here” este prima de limbă portugheză nominalizată pentru Cel mai bun film.

Sebastian Stan, nominalizat pentru rolul Donald Trump din „The Apprentice”

Actorul de origine română Sebastian Stan a primit o nominalizare pentru cel mai bun actor cu rolul lui Donald Trump din filmul „The Apprentice”.

Cel mai bun film va fi desemnat dintre următoarele: „Anora”, „The Brutalist”, „A Complete Unknown”, „Conclave”, „Dune: Part Two”, „Emilia Pérez”, „I’m Still Here”, „Nickel Boys”, „The Substance” și „Wicked”.

Cel mai bun regizor va fi ales dintre următorii cinci: Sean Baker pentru „Anora”; Brady Corbet pentru „The Brutalist”; James Mangold pentru „A Complete Unknown”; Jacques Audiard pentru „Emilia Pérez” și Coralie Fargeat pentru „The Substance”.

Cei cinci actori intrați în competiția pentru Cel mai bun actor în rol principal sunt: Adrien Brody pentru rolul Laszlo Toth din „The Brutalist”; Timothee Chalamet pentru rolul Bod Dylan din „A Complete Unknown”; Colman Domingo pentru rolul John Whitfield din „Sing Sing”; Ralph Fiennes pentru rolul cardinalului Thomas Lawrence din „Conclave” și Sebastian Stan pentru rolul Donald Trump din „The Apprentice”.

Cea mai bună actriță în rol principal va fi desemnată dintre: Cynthia Eerivo pentr rolul Elphaba Thropp din „Wicked”; Karla Sofia Gascon pentru rolurile Emilia Pérez/Juan Del Monte din „Emila Pérez”; Mikey Madison pentru rolul Anora Mikheeva din „Anora”; Demi Moore pentru rolul Elisabeth Sparkle din „The Substance” și Fernanda Torres pentru rolul Eunice Paiva din „I’m Still Here”.

Discuțiile de la Casa Albă dintre președintele Donald Trump și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a generat reacții diferite în lume. Candidatul la președinția României, Crin Antonescu susține apropierea țării noastre de administrația Trump, chiar dacă vom continua să sprijinim Ucraina.

„Ochii la minge.
Când plouă cu declarații, trebuie să ne uităm la fapte.

Crin Antonescu susține apropierea României de Trump: Președintele Trump își RESPECTĂ angajamentul față de țara noastră

1. Președintele Trump nu îl lasă pe Putin să facă ce vrea. E o teză falsă. Președintele Trump își respectă angajamentul față de România, iar asta se vede în noile investiții pe care Statele Unite le vor face la scutul de la Deveselu.

2. Negocierile dintre partea americană și cea ucraineană sunt mai mult decât ceea ce se vede în câteva minute filmate ieri, iar acestea ne vizează direct prin prisma faptului că avem nevoie de pace la granițe. Acesta este interesul primordial al României.

3. E momentul perfect ca Europa să arate că este puternică. E nevoie de găsirea unor punți comune cu partea americană pentru asigurarea unei păci durabile.

Partenerul nostru, de 35 de ani, sunt Statele Unite ale Americii. Conjunctural, pe fondul războiului inițiat de Vladimir Putin, am sprijinit și vom sprijini Ucraina. Am ajutat cu tot ce am putut, am fost buni vecini, dar repet și subliniez: partenerul nostru în această discuție este administrația Trump.

Încă un an de război este prea mult pentru noi.
Pragmatismul este singura opțiune”, a scris Antonescu pe Facebook.

O bătaie între doi bărbați a avut loc în acest weekend într-un mall din Cluj-Napoca. Cei doi și-au împărțit pumni sub ochii clienților.

Poliția nu a fost sesizată de acest eveniment.

VIDEO. Bătaie într-un mall din Cluj. Doi bărbați și-au împărțit PUMNI sub ochii clienților

Update:

Polițiștii clujeni s-au sesizat din oficiu și fac cercetări în acest caz pentru tulburarea liniștii și ordine publice, urmând să fie identificați cei doi bătăuși.

Jurnalista și scriitoarea clujeană Ruxandra Hurezean a fost nominalizată la Premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei. Cartea se intitulează „Călătorie în miezul vieții. Portrete, comunități, istorii, povești dintr-o lume în mișcare” și este apărută la Editura Humanitas.

„Este o nominalizare care mă onorează. Recunosc că m-am emoționat tare. Cărțile care au câștigat an de an sunt cărți muncite, importante, care spun lumii ce i se întâmplă în mod profund, esențial. Iar în lista de nominalizări sunt astfel de cărți. Mulțumesc”, a scris autoarea pe Facebook.

Scriitoarea clujeană Ruxandra Hurezean, NOMINALIZATĂ la Premiul „Romulus Rusan” pentru CARTEA de literatură a memoriei

Premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei a fost instituit în 2022 de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino”.

Acest premiu celebrează personalitatea extraordinară a lui Romulus Rusan, scriitor, intelectual public de marcă al ultimelor decenii, ctitor de instituții fundamentale pentru destinul autentic democratic al României, luptător de cursă lungă pentru memoria profundă, în adevăr, a istoriei recente.

Juriul ia în discuție cărțile apărute în limba română în cursul anului precedent, precum și cele mai importante contribuții la construirea unui adevărat patrimoniu al memoriei.

Pentru anul 2024, juriul a nominalizat următoarele 10 cărți (în ordine alfabetică):

PETRE MIHAI BĂCANU, Bilet de ieșire. Memorii, Vremea;
MIREL BĂNICĂ, Între două lumi. Monahismul ortodox și modernitatea, Polirom;
CODRUȚ CONSTANTINESCU, Pasager prin amintiri, Polirom;
TRAIAN DOBRINESCU, Siberia de la capătul drumului, Cartea Românească;
SABINA FATI, Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România, Humanitas;
ANDREI GORZO, Ce am învățat de la Graham Green. O istorie de familie, Polirom;
STERE GULEA, Scrisoare către nepoatele mele. Însemnările unui regizor, Humanitas;
RUXANDRA HUREZEAN, Călătorie în miezul vieții. Portrete, comunități, istorii, povești dintr-o lume în mișcare, Humanitas;
DUMITRU LIȚU, Suflet interzis, Fundația Culturală Memoria;
CARMEN USCATU, Anul în care nu am murit, Humanitas.

Juriul ediției a patra a Premiului „Romulus Rusan” are următoarea componență: Mihai Zamfir (președinte), Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, George Ardeleanu, Ana Blandiana, Paul Marinescu, Cristian Pătrășconiu.

Trofeul Premiului „Romulus Rusan” este realizat de artista Maria Pop Timaru.

Lista scurtă a finaliștilor va fi anunțată în 10 martie, iar ceremonia de decernare a Premiului „Romulus Rusan” va avea loc în data de 14 martie, în sala de conferințe a reprezentanței Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din București, str. Jean-Louis Calderon nr. 66.

Câștigătorii de până acum ai Premiului „Romulus Rusan” sunt, în ordine cronologică: Dorian Galbinski, Viața trece ca un glonț (Humanitas, 2021), Ion Vianu, Investigații mateine. Amintiri (Polirom, 2022) și Dennis Deletant, În căutarea României. O aventură personală din ‘65 până azi (Humanitas, 2023).