VIDEO. Cetatea lui Matei Corvin, cofetărie de 185 de ani, pălincă și muzeu interactiv. Ce să faci la Gyula când nu ești la băi

Cunoscut pentru complexul cu ape termale, orașul Gyula din Ungaria, aflat la doar 3-4 ore distanță cu mașina de Cluj-Napoca, reușește să ofere vizitatorilor și o experiență culturală și gastronomică inedită.

Orașul de lângă granița cu România nu are mai mult de 30.000 de locuitori. Dar oamenii locului, maghiari, germani și români, mizează pe istorie, gastronomie, arhitectura bine păstrată și pe cele mai noi tehnologii pentru a-i atrage pe turiști.

Cetatea Gyula, fortăreața de cărămidă care a înfruntat istoria

Centrul orașului Gyula este mic, dar aerisit, cu multe cafenele, restaurante și patiserii. Mâncărurile tradiționale și pălinca sunt nelipsite. Dar epicentrul orașului este Cetatea Gyula, care a fost proprietatea regelui Ungariei și Croației, Matei Corvin, născut la Cluj-Napoca. Matei Corvin nu a locuit aici niciodată, dar i-a dat cetatea fiului său nelegitim, János Corvin.

Unul dintre cele mai impresionante castele medievale de frontieră ale Regatului Ungariei, Cetatea Gyula rămâne un monument unic prin arhitectură, rezistență și poveștile care i-au modelat destinul.

Ridicată integral din cărămidă, o raritate în Evul Mediu, cetatea a devenit, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, una dintre cele trei fortărețe-cheie ale apărării țării, alături de Eger și Szigetvár. Astăzi, copiii din Gyula sunt „stăpânii” locului, cunosc toate cotloanele, învață istorie și chiar să mânuiască sabia.

Moșia Gyula a intrat în istorie în 1403, când regele Sigismund i-a acordat-o lui János Maróti, ban de Macsó. După dispariția familiei Maróti, teritoriul a intrat în posesia lui Matei Corvin, care i l-a lăsat fiului său, János Corvin.

Cea mai dramatică pagină a cetății s-a scris în 1566, când a rezistat 63 de zile în fața unei armate otomane de 30.000 de soldați. Doar 2.000 de apărători, conduși de căpitanul László Kerecsényi, au făcut față unei forțe copleșitoare, într-o bătălie de uzură în care proviziile și boala au devenit la fel de periculoase ca armele. Cetatea nu a fost cucerită. Oamenii s-au predat atunci când dizenteria a decimat garnizoana.

Sub otomani și renașterea după secole

Timp de 129 de ani, Cetatea Gyula a fost administrată de Imperiul Otoman. A revenit apoi familiei Harruckern, care a transformat-o din fort militar în centru economic. Aici au funcționat o distilerie, o fabrică de bere și locuințe pentru servitori. Asediul kurucilor din 1705 a pus capăt definitiv rolului militar al cetății. În 1849, Gyula a fost din nou punct strategic. Generalii János Damjanich și György Lahner, capturați, au fost încarcerați aici pentru scurt timp.

Reconstrucția cetății a început în anii ’50, iar din 1962 aceasta găzduiește un muzeu, completat din 1964 cu un teatru. În forma actuală, renovată complet, cetatea este deschisă publicului din 2005, prin 24 de săli expoziționale care spun povestea unei frontiere istorice, iar unele piese de mobilier sunt originale.

O cetate vie, cu fierari, olari și pâine coaptă pe vatră

Cetatea Gyula nu este un simplu muzeu, ci o experiență vie. În timpul marilor evenimente, cuptorul este aprins, se coace pâine după rețete tradiționale, fierarii își pornesc foalele, iar roata olarului se pune în mișcare. Atmosfera medievală este completată de ghizi în costume de epocă, care preiau vizitatorii în tururi tematice.

Capela și sala cavalerilor sunt printre cele mai căutate spații pentru nunți și recepții, iar fosta pivniță a devenit un modern spațiu pentru expoziții temporare și concerte de cameră. În 2012, castelul și memorialul dedicat ofițerilor maghiari executați la Arad au fost incluse pe lista monumentelor istorice ale Ungariei.

Mai mult, sâmbăta pot fi admirați la intrarea în cetate șoimi care sunt încă folosiți la vânătoare. Pentru cei mai curajoși, există posibilitatea să experimenteze zborul acestora pe mănușa specială.

Castelul Almásy, un muzeu interactiv extrem de atrăgător

La o distanță scurtă de cetate se află castelul Almásy, acum muzeu, un loc în care istoria aristocratică se întâlnește cu poveștile fascinante ale vieții de odinioară. Clădirea, renovată complet în ultimii ani, găzduiește astăzi un muzeu interactiv unic în Ungaria.

Vizitatorii pot explora culisele vieții nobililor, dar și ale servitorilor, de la bucătăria funcțională cu instalații originale, la camerele servitorilor, atelierul de croitorie, sala de bal și sistemele ingenioase de încălzire și ventilație ascunse în pereți.

Castelul a ajuns în posesia familiei Almásy prin căsătoria contelui Kálmán Almásy cu contesa Stefánia Mária Wenckheim. Ultimul moștenitor al familiei Almásy, Alajos, s-a sinucis în anul 1945, iar fratele său mai mic, Kálmán, nu s-a mai întors din Anglia la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. După război, castelul a fost naționalizat, aici funcționând școli profesionale și ulterior casă de copii.

Băile termale din grădina castelului au fost amenajate în jurul anului 1960. După anul 1990, castelul a fost golit treptat. Aici au fost găzduiți de trei ori regi: în 1807 Franz I și fiica sa, Maria Ludovika (viitoarea soție a împăratului Napoleon), în anul 1857 împăratul Franz Josef și soția sa, Elisabeta, iar apoi în anul 1876 tot el a poposit în castelul din Gyula cu ocazia unor exerciții militare.

Acesta este primul castel din Ungaria unde, în anul 1746, s-a prezentat o piesă de teatru. Mai mult, renumitul pictor Mihály Munkácsy a învățat să picteze în castelul de la Gyula, de la maestrul Elek Szamossy.

Casa Ladics, plină de mobilier și obiecte păstrate de generații

De altfel, la Gyula, spun localnicii, este singurul loc din Ungaria și nu numai unde poți să vezi cum au trăit aristocrații. Acest lucru poate fi observat și la Casa Ladics, un alt punct de atracție din Gyula. Casa cu parter a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, în stil baroc.

Avocatul dr. György Ladics, care dă numele casei, s-a mutat aici împreună cu soția sa când erau tineri căsătoriți, iar descendenții săi au locuit aici până când aceasta a fost transformată în muzeu.

Timp de cinci generații, familia a păstrat mobilierul, obiectele, îmbrăcămintea și amintirile vieții lor spirituale. După ce administrația orașului a achiziționat clădirea și colecția, în interiorul casei a fost înființat un muzeu.

Cofetăria artizanală care funcționează de aproape două secole

Aproape lipită de Casa Ladics se află o altă destinație de neratat din Gyula: „Cofetăria de 100 de ani” (Százéves Cukrászda), care are, de fapt, 185 de ani. Clădirea este o mică bijuterie arhitecturală, unde din 1840 funcționează cofetăria.

Acum, afacerea este condusă de patiserul László Balogh, multipremiat pentru produsele lui originale, printre care se numără și ciocolata cu pălincă de smochine. Printre trofeele câștigate de maestru se numără și Turta Țării.

Aceasta este a doua cea mai veche cofetărie din Ungaria, iar în clădirea în stil imperial puteți descoperi pereți acoperiți de picturi elaborate, originale, cu mobilier biedermeier nealterat și o ofertă tradițională de prăjituri, parfeuri, bomboane de ciocolată și înghețată.

În fostul atelier a fost amenajat și un muzeu în miniatură, unde sunt expuse obiecte folosite în această meserie.

Roata panoramică gigantică din Gyula, o afacere de familie

O altă atracție în Gyula este roata panoramică. Numită „Roata Gigantică”, este o afacere de familie, cum sunt multe la Gyula.

Fondatorii acestei afaceri și-au realizat visul în urmă cu câțiva ani, când au proiectat și construit prima lor roată gigantică. Obiectivul lor a fost să creeze o structură fiabilă și spectaculoasă, dezvoltată în Ungaria, care să se distingă printre atracțiile turistice interne.

Roata gigantică pe care au construit-o la Gyula are 50 de metri înălțime, 30 de gondole și cântărește 170 de tone, fiind necesare 15 camioane pentru transportul ei. Acum, familia operează trei roți gigantice în diferite orașe din Ungaria.

Structurile oferă standarde tehnice ridicate, vederi panoramice spectaculoase și o experiență sigură, continuând să fie susținute de ingineria maghiară și dezvoltarea internă.

Pălinca și cârnații de Gyula, produse Hungarikum

Pălinca, un distilat din fructe tradițional din Europa Centrală, are o istorie veche și întortocheată. Ungaria și Austria au înregistrat termenul pálinka. De asemenea, pălincă a devenit o denumire înregistrată de România la Comisia Europeană ca Indicație Geografică Protejată în anul 2008. Și Croația și Slovenia au înregistrat băutura sub denumiri derivate, pelinkovac și pelinkovec. Indiferent de unde provine, băutura, care poate ajunge la o tărie foarte mare, are adepții ei peste tot în această zonă geografică.

Pálinka este un produs Hungarikum, un termen folosit în Ungaria pentru a desemna acele valori, produse, tradiții, chiar și personalități sau realizări considerate reprezentative și unice pentru patrimoniul cultural, științific, gastronomic sau natural al țării.

Gyulai Pálinka este un produs Gyulaikum. Prima distilerie de pálinka din Gyula a fost fondată de János György Harruckern în 1731. Baronul Harruckern Gyulai Pálinka Manufaktúra Kft. este continuatorul unei tradiții de aproape 300 de ani începute de el.

Degustarea băuturilor spirtoase este recomandată la o temperatură de 20-22 °C, astfel încât să puteți simți sufletul catifelat al fructelor în fiecare picătură.

Iar la Gyula aveți ce degusta. De la pălinca din prune bistrițe, la cea din mere, gutui, boabe de struguri, caise și chiar soc. Pe lângă pălincă, la Gyula se face acum și bere artizanală, la fel de gustoasă.

O altă specialitate tradițională sunt cârnații de Gyula (în maghiară Gyulai kolbász sau Gyulai pároskolbász). Acești cârnați afumați și uscați, de asemenea un produs Hungarikum, sunt recunoscuți la nivel mondial pentru gustul lor distinctiv și calitatea premium.

Dacă vreți să vizitați Gyula, poate sunteți interesați să dați o fugă până acolo în timpul numeroaselor festivaluri organizate în special vara, printre care cel al mierii și Festivalul Pălincii.

Este bine de știut că puteți beneficia de reduceri cu cardul Visit Gyula.