Profesor UBB Cluj: Ajungem la 18-19 ani fără o minimă alfabetizare în comunicare și consum media

Ediţia a V-a a evenimentului ”New Media EU: Atelier de competenţe pentru jurnalişti” se desfăşoară la Cluj-Napoca între 11 și 13 decembrie 2025, reunind studenţi, cadre universitare de la UBB, jurnalişti interesaţi de noile direcţii ale comunicării digitale. Programul a inclus sesiuni dedicate alfabetizării media, noilor tendinţe în jurnalism și impactului tehnologic asupra comunicării publice.

Prof. univ. dr. Ioan Hosu, director al Departamentului de Comunicare, Relaţii Publice și Publicitate din cadrul FSPAC a UBB Cluj-Napoca a susținut prelegerea “Anatomia dezinformării: despre naraţiunile manipulării” care a abordat provocările societăţii comunicaţionale actuale, marcate de expunere intensă la conţinut digital și de vulnerabilităţi care favorizează manipularea în masă.

Profesorul Hosu a explicat că trăim într-o epocă a post-adevărului, în care noţiunea de adevăr absolut este înlocuită tot mai des cu ,,adevărurile personale”, filtrate și amplificate prin reţelele sociale.

Potrivit acestuia, fenomenul generează polarizare și apariţia ”camerelor de ecou”, spaţii digitale în care se evită dialogul contradictoriu.

Printre riscurile identificate se numără brain rot sau ,,putregaiul cognitiv”, asociat cu incapacitatea de a gestiona plictiseala, precum și oboseala informaţională, un efect al suprasaturării cu conţinut media.

Informații distractive

Un alt concept discutat a fost fenomenul info-tainment: majoritatea publicului preferă informaţii distractive, în detrimentul celor educative, pierzâdu-şi uşor interesul pentru texte complexe.
Ioan Hosu a abordat și impactul inteligenţei artificiale și al algoritmilor, precum și creșterea nivelului de analfabetism funcţional, elemente care afectează modul în care individul selectează, prelucrează și interpretează informaţia.

Comunicarea actuală este instantă, multimodală, interactivă, globalizată și, totodată, profund efemeră. În acest context apar noi lideri de opinie, în special influenceri, care modelează percepţiile publice.

Subiect relevant şi de actualitate, totuşi puţin explorat

După prezentare, profesorii Ioan Hosu și Mihnea Stoica au acordat un scurt interviu Cluj 24.

Întrebat despre relevanţa unor astfel de discuţii, prof. Hosu a subliniat necesitatea lor: ,,Sunt discuţii extrem de utile într-un context în care se discută foarte puţin despre cum utilizăm și ce utilizăm. Ajungem la 18-19 ani fără o minimă alfabetizare în comunicare și consum media. În preuniversitar aproape nu există discuţia despre noile media și practicile de consum, iar de aici apar derapaje”.

Pentru a combate analfabetismul media, se fac eforturi pentru educarea publicului, mai exact dezvoltarea unei busole media, o platformă digitală de autoevaluare a consumului de conţinut.

Prof. Stoica a explicat la rândul său că iniţiativa se află în stadiu incipient, dar scopul este clar: ,,Să îţi arate ce fel de consumator de media eşti. E important ca fiecare persoană să se poată autoevalua”
Ioan Hosu a completat: ,,E o platformă pe care utilizatorii se pot evalua în privinţa consumului media. Ca busolele politice, doar că aplicate la noile media și la practici de consum.”

Comunicarea politică în era fragmentării

În continuarea evenimentului, Mihnea Stoica a susţinut o prezentare dedicată comunicării politice în mediul digital. El a vorbit despre fragmentarea spaţiului media și despre faptul că platformele online au înlocuit presa tradiţională ca sursă principală de informare politică.
Stoica a evidenţiat rolul camerelor de rezonanţă, care consolidează convingerile preexistente și favorizează circulaţia dezinformării. Transformarea digitală și ascensiunea inteligenţei artificiale determină actorii politici să adopte strategii interactive și hiper-personalizate în relaţia cu electoratul, în timp ce încrederea în spaţiul public rămâne scăzută.
Se trage un semnal de alarmă în legătură cu fenomenul tot mai în tâlnit de ,,stealth populism”, sau populismul camuflat: partide aproape invizibile până în preajma alegerilor care reușesc totuși să mobilizeze electoratul şi să câştige teren.

Acest model necesită regândirea metodelor prin care este studiată percepţia publică, susține profesorul clujean.

Ilinca Zmău 
Foto: Cosmina Cobuz