Connect with us

ECONOMIE

A SCĂZUT numărul firmelor care și-au suspendat activitatea. Clujul e pe locul trei

Publicat


Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele două luni din 2021 a scăzut cu 5,73%, faţă de aceeaşi perioadă din 2020, ajungând la 2.089, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în perioada ianuarie-februarie 2021 erau din Bucureşti, respectiv 233 (în creştere cu 27,32% faţă de perioada similară din 2020), Capitala fiind urmată de judeţele Bihor, cu 110 firme suspendate (în creştere cu 10%), Cluj – 94 firme (-11,32%) şi Timiş – 92 firme (+13.58%).

La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Tulcea – 9 (în scădere cu 66,67% faţă de ianuarie-februarie 2020), Ialomiţa – 11 (în creştere cu 37,5%) şi Botoşani – 11 (minus 62,07%).

Potrivit sursei citate, scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Alba (-68,52%), Tulcea (-66,67%) şi Botoşani (-62,07), iar cea mai mare creştere în judeţul Mehedinţi (110,53%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 606 (-14,89%), alte activităţi de servicii – 231 suspendări (-6,48%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 169 de suspendări (+2,42%).

În februarie 2021 au fost consemnate 1.026 de suspendări de firme, cele mai multe în Bucureşti (118) şi în judeţele Cluj (52), Timiş (48) şi Bihor (47).

Sursa: Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

APEL al HoReCa: Autoritățile să ia măsuri ACUM. De acestea depinde soarta a zeci de mii de clujeni

Publicat

Reprezentanții HoReCa și ai organizatorilor de evenimente au cerut autorităților să ia măsuri urgente pentru redeschiderea industriei care a fost cel mai puternic afectată de pandemie.

Reprezentanții uneia dintre cele mai importante industrii din județul Cluj s-au unit într-o asociație patronală pentru a trage un semnal de alarmă la adresa guvernanților că a venit momentul să fie luate măsuri pertinente.
Din punctul lor de vedere, multe dintre restricții și limitări sunt luate în mod subiectiv, fără bază științifică, fără rezultate la nivelul incidenței COVID-19, iar în tot acest timp afacerile mor, iar angajații trec prin adevărate drame.

Reprezenți ai hotelurilor și ai lanțurilor de cafenele și restaurante au spus luni, la Cluj, că este imperios necesar ca măsurile de sprijin pentru industrie să fie luate de urgență.

„Cerem elaborarea unui set de măsuri care să nu restricționeze HoReCa. Dacă nu suntem sprijiniți, statul pierde unul din cei mai importanți contributori la bugetele locale”, a declarat Roxana Ghiran Marc, reprezentant HoReCa.

De asemenea, ea a cerut sprijin pentru vaccinarea cu prioritate a angajaților din acest sector.

„Vrem să contribuim la buget fără să fim un factor de risc”

La rândul său, Dan Isai, care deține afaceri în domeniul alimentației a cerut ca granturile oferite de stat să vină „azi și nu mâine”. „Ceea ce cerem este să ne lase să lucrăm, altfel nu mai avem ce construi”.

”Restaurantele nu sunt țap ispășitor. Vrem să lucrăm cu medicii, suntem de acord cu deciziile care se iau, dar până acum nu s-au produs rezultate. Trebuie să fim și noi consultați pentru că putem oferi niște opinii mai fundamentate”, a declarat Dan Isai, vicepreședintele asociației.

Și Marcelus Suciu, patron al mai multor restaurante din Cluj, a subliniat că autoritățile trebuie să ia măsuri urgente.

„Avem nevoie de oameni care să intre în dialog deschis cu noi, pentru că decid soarta a zeci de mii de clujeni. Nu e un mesaj al disperării, e un mesaj al dorinței reale de a contribui la buget fără să creăm niciun factor de risc”, a spus acesta.

Marcelus Suciu a dorit să puncteze însă și dramele prin care trec angajații sectorului.

”Sunt 25.000 de clujeni implicați activ în industrie. Dacă nu se iau măsuri pertinente, imediate, riscăm să vedem în timp cabinete de avocat și de psiholog aglomerate, divorțuri. Se spune fals că avem de ales între o HoReCa funcțională și viața. Dar credem că putem avea o HoReCa responsabilă, fără să răspândim virusul. Dar între o industrie funcțională 30% și închidere este diferența între viață și moarte”.

Numărul angajaților din HoReCa s-a redus la jumătate de la începutul pandemiei

Marcelus Suciu a prezentat câteva din măsurile concrete care s-ar putea lua pentru a nu închide acest sector, ci pentru a-l transforma mai degrabă într-unul responsabil, chiar dacă funcționează la 30% capacitate.

  • Să fie decuplați de la rata de 3 la mie, pentru că nu există studii obiective care să ateste această cifră magică.
  • Restricția de închidere la ora 18:00. Se comprimă toate activitățile, se aglomerează peste tot, iar măsura nu face sens financiar și social.
  • Să existe un reprezentant al asociației în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj pentru o mai bună consultar
  • Să fie redus cu până la 50% impozitul pentru clădiri, pentru că sunt locații fără terase, unde activitatea este zero, dar tot se plătesc impozite mari.

Ștefan Gadola, patron de restaurante, consideră că asociația s-ar putea implica și pe partea de consiliere a autorităților cu privire la controalele care se fac, întrucât de multe ori e nevoie ca un angajat să stea doar de vorbă cu instituțiile publice.

Din organizație fac parte și organizatorii de evenimente precum UNTOLD, dar și hotelierii, care au anunțat că funcționează la capacitatea din anul 2004.

Conferința Organizației Patronale HORECA Cluj poate fi urmărită AICI.

Foto: cluj24.ro

 

Citește mai departe

ECONOMIE

LIVE VIDEO/ Conferință de presă. Problemele HoReCa la Cluj

Publicat

La această oră se desfășoară o conferință de presă a reprezentanților HoReCa și ai organizatorilor de evenimente culturale din Cluj.

Aceștia îți expun problemele cu care se confruntă și cer ajutor pentru a putea redeschide afacerile.

Dan Isai – Trebuie luate măsuri, altfel nu mai avem de ce să le luăm.

– Înainte de pandemie erau 190.000 de angajați direct și alți peste 100.000 în industrii conxe.

– 5 milioane de euro la toate companiile era cifra de afaceri

– Acum, numărul de angajați s-a redus aproape la jumătate

– Trebuie luate măsuri pentru angajați, pentru furnizori, pentru școlarizarea chelnerilor

– Guvernul a venit acum 8 luni de zile cu granturile, și cu părere de rău, undeva la 7-8% din grantul 2 s-a plătit către companii, ceea ce este foarte puțin.

– Ceea ce cerem este să ne lase să lucrăm, și cu granturile să vină azi și nu mâine.

– Ne trebuie predectibilitate, altfel nu avem ce construi pe termen scurt

Roxana Ghiran Marc – reprezentant HoReCa

– turismul este sectorul cel mai grav afectat de pandemie

– în 2020, numărul de sosiri din județul Cluj a scăzut cu 62% față de 2019, numărul de înnoptări a scăzut cu 65%

– acum suntem la 15,38%. Sunt cifre triste si reprezintă stadiul turismului la nivelul anului 2004

– Clujul nu este o destinație de vacanță. Nu suntem nici pe litoral, nici stațiune de schi, ci o destinație de business, de evenimente culturale și destinația perfectă pentru competiții sportive

– dacă toate aceste evenimente sunt restricționate, interzise, ne scade domeniul de activitate

– sectorul nostru a oferit peste 30.000 de locuri de muncă, dar am pierdut

– cerem elaborarea unui set de măsuri care să nu restricționeze HoReCa. Dacă nu suntem sprijiniți, statul pierde unul din cei mai importanți contributori la bugetele locale

– cerem vaccinare cu prioritate a angajaților din sectorul HoReCa

Marcelus Suciu

– să spui că avem de ales între a ține HoReCa funcțională și a limita transmiterea virusului, e fals. Eu cred că putem funcționa în limita a 30%. Nu există niciun studiu care să ateste că o HoReCa responsabilă duce la răspândirea virusului

– autoritățile trebuie să ia măsuri urgente, avem nevoie de oameni care să intre în dialog deschis cu noi, pentru că decid soarta a zeci de mii de clujeni

– nu e un mesaj al disperării, e un mesaj al dorinței reale de a contribui la buget fără să creăm niciun factor de risc.

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO/ Brânza de ȚAGA, o delicatesă ținută într-o grotă de 125 de m. Ce părere are ministrul Agriculturii

Publicat

De

Ministrul Agriculturii, clujeanul Adrian Oros, a efectuat o vizită de lucru la fabrica de brânzeturi Transilvania din comuna Ţaga, județul Cluj, în vederea identificării unor produse care pot fi încadrate și promovate pe schemele de calitate naționale și europene.
Povestea acestei brânze ne duce în vremuri îndepărtate, acum câteva sute de ani, când ciobanii nobilului Schilling au furat o parte din caşul de oaie al acestuia și l-au ascuns într-o grotă din apropiere. Nobilul a găsit brânza în grotă dupa câteva săptămâni şi a gustat-o pentru a vedea dacă mai poate fi mâncată. Acesta a fost surprins pentru că în tot acest timp brânza a fost acoperită cu mucegai, făcând-o moale la mijloc, cu un miros puternic și un gust picant și aromat, fiind mult mai gustoasă decât cea inițială. Astfel, producția ulterioară de brânză a fost mutată în grotă și aşa a început istoria acestor produse alimentare minunate”, a spus Oros.
Potrivit acestuia, specificul acestor brânzeturi este conferit de calitatea laptelui materie primă, dar și de condițiile speciale în care se face maturarea acestora.

Bacteria prezentă în grotă

Grota are astăzi o lungime de 125 metri și o lățime de cinci metri, temperatură constantă de 14ºC, umiditatea de 93% și cel mai important aici este prezentă bacteriei Brevibacterium Linens, care conferă produsului caracteristici specifice de textură, aromă și culoare.
”La începuturi, brânzeturile de Țaga au fost obținute doar din lapte de oaie. În prezent, aceasta este produsă din lapte de vacă pasteurizat, materia primă utilizată, fiind lapte de la văcuțele fermierilor care sunt membri ai Cooperativei Agricole Someș Arieș”, a mai spus ministrul.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale acordă sprijin pentru promovarea produselor înregistrate pe scheme de calitate, prin măsurile cuprinse în PNDR (Măsura 3.1 și 3.2. ).

Citește mai departe

ACTUALITATE

Forbes: Produsele asociate cu pandemia de coroanvirus au creat peste 40 de miliardari

Publicat

Numărul de miliardari la nivel global a crescut cu 493 în ultimul an, 40 dintre aceştia obţinându-şi averea datorită produselor asociate cu pandemia de coronavirus, scrie Deutsche Welle, conform celui mai recent clasament Forbes.

CEO-ul Amazon Jeff Bezos a reuşit şi anul acesta să îşi apare titlul de cel mai bogat om din lume, în ciuda faptului că a fost depăşit pentru scurt timp de şeful Tesla Elon Musk, se arată într-un material publicat de Business Magazin.

În prezent, există 2.775 de persoane a căror avere depăşeşte un miliard de dolari (840 de milioane de euro)

Majoritatea noilor miliardari au venit din China, 205 mai exact, însă Statele Unite rămân în continuare ţara cu cel mai mare număr de miliardari din lume.

Cinci dintre noii miliardari ai Chinei şi-au strâns averea prin intermediul produselor de vaping: cofondatorii Smoore International, Chen Zhiping şi Xiong Shaoming, şi cofondatorii RLX Technology, David Jiang, Wen Tilong şi Kane Wang, CEO-ul companiei.

Potrivit Forbes, cei cinci înregistrează fiecare o avere mai mare decât cea a CEO-ului Apple Tim Cook, care a devenit miliardar anul trecut, cu o avere de 1,3 miliarde de dolari.

Între timp, Ugur Şahin a ajuns să valoreze peste 4 miliarde de dolari. Şahin este cofondatorul şi CEO-ul BioNTech, firma care a dezvoltat vaccinul anti-coronavirus în parteneriat cu americanii de la Pfizer.

Printre noile nume incluse în topul Forbes se găseşte şi Sergio Stevanto, preşedinte emerit al Stevanto Group, care va produce 100 de milioane de flacoane de sticlă pentru vaccinurile anti-COVID-19. Stevanto are o avere de circa 1,9 miliarde de dolari. Totodată, CEO-ul Moderna Stéphane a ajuns la o avere netă de aproxiamtiv 4,3 miliarde de dolari.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate