Connect with us

ECONOMIE

10.000 de euro de la stat pentru mașinile electrice. Jumătate din vouchere sunt deja rezervate

Publicat


Rabla Plus oferă vouchere pentru achiziționarea de mașini electrice. Aproape jumătate din eco-tichetele puse la dispoziție au fost deja rezervate. Conform Ministerului Mediului, 1.225 de mașini au fost rezervate prin acest program în mai puțin de 3 luni de la începerea acestuia. În aceiași perioadă a anului trecut au fost rezervate doar puțin peste o mie de astfel de autoturisme.

„Rabla Plus se dovedeşte a fi un program de succes, în ciuda problemelor din industria auto, generate de pandemie. Este primul an din istoria celor două programe Rabla Clasic şi Rabla Plus când, cel din urmă, are rezultate mai bune decât primul, raportat la numărul total de maşini disponibile prin ambele programe. Deşi am traversat COVID, cifrele de la Rabla Plus sunt mai bune pentru primele trei luni de program faţă de oricare altă ediţie Rabla Plus din anii precedenţi.

Mă bucur că românii aleg maşinile electrice: acesta este viitorul transportului urban. De când am stabilit bugetul pentru anul acesta ne-am dorit un singur lucru: să impulsionăm transportul electric în oraşele din România şi să punem într-un an pe şoselele din ţară cel mai mare număr de maşini electrice înregistrat până acum”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Totodată, pentru anul curent a fost atribuit prin Administrația Fondurilor pentru Mediu cel mai mare buget din istoria Rabla Plus, adică 140 de milioane de lei, mai mult cu 45 de milioane față de 2019. Acest buget permite punerea în mișcare a 3.000 de mașini electrice și hibride, număr care depășește suma tuturor autovehiculelor puse la dispoziție în toate cele patru ediții ale programului din anii anteriori.

Ministerul mediului comunică faptul că numărul rezervărilor a atins cifra de 21.000 de maşini, faţă de peste 30.000 de maşini rezervate în perioada similară a anului trecut.

Karla Fanea

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Ce urmărește ANAF în verificările făcute la persoanele fizice și juridice. Vezi aici ce tendințe au identificat specialiștii

Publicat

Cele mai dese controale făcute de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) la persoanele fizice și juridice vizează taxele salariale, tranzacțiile online, casele de marcat și prețurile de transfer.

Specialiștii EY Romania transmit că principala ocupație ANAF este aria impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale. Aici agenții se concentrează pe activitatea angajatorilor atât cu privire la salariații români, cât și cu privire la salariații străini. Concluzionăm că aceștia se interesează de situația fiscală a celor detașați sau a celor care muncesc în mai multe țări.

Angajatorii ar trebui să se aștepte la verificări ce țin de tratamentul fiscal aplicat tichetelor cadou sau diurnelor pentru șoferii profesioniști, iar specialiștii comunică faptul că angajatorii ar trebui să fie „în gardă” atunci când vine vorba de taxarea bonusurilor pentru salariații care lucrează de acasă, dar și de colaborări.

Un alt punct de interes sunt prețurile de transfer. În acest caz, specialiștii atrag atenția asupra controverselor care pot apărea din cauza ajustărilor ce țin de prețurile de transfer.

O intensificare a inspecțiilor fiscale ar putea avea legătură și cu TVA-ul, dar și comerțul online. În cazul acestor ramuri este probabil ca verificările să se intensifice în toamnă, în perioada vânzărilor de Black Friday.

O prioritate a fiscului o reprezintă și dotarea cu case de marcat cu jurnal electronic și conectarea aparatelor la sistemul național de monitorizare. Totuși, ANAF nu uită nici de veniturile persoanelor fizice și are în vedere: persoanele cu averi mari, cei care fac tranzacții imobiliare, tranzacții online sau obțin venituri din chirii.

Karla Fanea

Sursa: avocatnet.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

Furnizorii de energie oferă preţul pe care îl vor. ANRE l-a învins pe ministrul Energiei

Publicat

Ministrul Energiei, Virgil Popescu se declară uşor nemulţumit de Ordinul emis de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei potrivit căruia companiile pot acorda reduceri egale cu diferenţa dintre preţul serviciului universal şi cea mai bună ofertă a lor fără abonament pentru piaţa concurenţială, fiindcă acesta lasă la latitudinea furnizorilor oferirea discountului la preţul energiei.

“Sunt uşor nemulţumit”

‘Sunt uşor nemulţumit de ordinul ANRE că lasă la latitudinea furnizorilor să ofere acel discount. Este adevărat că toţi cei 4 furnizori au declarat public că vor face acest discount, dar eu vreau să văd că acest lucru se întâmplă, după ce vin facturile pe lunile ianuarie, februarie, martie…!

Până atunci Ordonanţa de Urgenţă este în continuare pe circuitul de avizare. Partea bună a ordinului e că obligă furnizorii să vină către clienţi şi să ofere cele mai bune preţuri. Vreau să fie clar în continuare un lucru esenţial: trebuie să punem clientul în centrul pieţei liberalizării şi NU furnizorul’, a scris ministrul, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

ANRE a aprobat miercuri un Ordin conform căruia Clienţii casnici care nu au schimbat contractul vor beneficia de cel mai bun preţ din oferta concurenţială a furnizorilor lor şi vor putea opta pentru o nouă ofertă în cadrul unui proces de contractare mult simplificat.

‘Astfel, clienţii vor beneficia de cel mai bun preţ din oferta concurenţială a furnizorilor şi vor putea opta pentru o nouă ofertă în cadrul unui proces de contractare mult simplificat. De asemenea, cel puţin până la data de 30 iunie 2021, clienţii casnici vor primi din partea furnizorului actual cea mai bună ofertă, fără abonament, şi vor putea beneficia de o reducere comercială care să acopere diferenţa dintre preţul din oferta de serviciu universal aplicabilă în primul semestru al anului 2021 şi preţul din oferta concurenţială cu valoarea cea mai mică’, spun reprezentanţii ANRE.

Anunţul E.ON

În urma aprobării ordinului, E.ON Energie România a anunţat că va acorda o reducere comercială clienţilor companiei care, după data de 1 ianuarie 2021, nu au optat pentru încheierea unui contract concurenţial pentru serviciul de furnizare a energiei electrice. În cazul E.ON, preţul de serviciu universal este de 0,340 lei pe kWh, iar oferta fără abonament pe piaţa concurenţială este 0,339 lei pe kWh, aşadar reducerea va fi de o zecime de ban.

Anunţul ENEL

Şi Enel a transmis că oferă clienţilor săi din Capitală şi din regiunea Muntenia Sud o reducere de 3,5% la preţul energiei din serviciul universal, precum şi discounturi de 7,5% pentru consumatorii din Dobrogea şi de 10,5% pentru locuitorii din Banat, până la mijlocul acestui an.

‘În urma aprobării Ordinului nr. 5/2021 de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Enel Energie şi Enel Energie Muntenia le oferă clienţilor casnici aflaţi în piaţa serviciului universal preţuri reduse, valabile până când aceştia aleg o ofertă pe piaţa concurenţială, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii iunie 2021’, se arată într-un comunicat al companiei.

Furnizorul de energie CEZ va reduce cu un ban pe kWh, până la mijlocul acestui an, preţul energiei pentru consumatorii casnici care nu şi-au schimbat contractul şi au rămas în piaţa de serviciu universal. Astfel, dacă preţul de serviciu universal al CEZ este de 0,3415 lei pe kWh, iar oferta standard fără abonament CEZ Rezidenţial este de 0,3315 lei pe kWh, discountul oferit este de un ban pe kWh.AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

A crescut numărul celor care muncesc la Cluj. Salariile, cele mai mari din țară, după capitală

Publicat

Ultimele date statistice realizate la nivelul județului Cluj arată că efectivul salariaților este în creștere atât față de luna anterioară, cât și în comparație cu aceeași perioadă a anului 2019. Și câștigurile primite de cei care muncesc la Cluj au crescut, salariul mediu net fiind cu peste 400 de lei mai mult, față de anul precedent. Datele au fost înregistrate în luna noiembrie a anului 2020.

Direcția Județeană de Statistică Cluj a făcut publice câteva date, cu privire la   evoluția efectivului salariaților de la nivelul județului, precum și a câștigurilor salariale obținute de către aceștia, în ambele cazuri constatându-se o evoluție cu tendință de creștere.

Salarii mai mari cu 400 de lei

Astfel, conform datelor statistice recent raportate, numărul salariaților din județ, în noiembrie 2020 era de peste 260.400, în creștere cu aproape 100 față de luna anterioară și cu mai mult de 700 de angajați față de  noiembrie 2019.

Salariile au crescut în noiembrie 2020 cu mai mult de 400 de lei față de aceeași lună a anului anterior și cu 90 de lei față de luna precedentă, sumele fiind valabile pentru câștigul mediu net obținut de angajații clujeni.

Aprilie 2020, cea mai grea lună pentru salariați

Raportându-ne la salariul mediu brut, în luna noiembrie a anului recent încheiat, salariații au primit mai mult cu 660 de lei față de noiembrie 2019 și cu aproape 150 de lei, comparativ cu octombrie 2020.

La Cluj sunt cele mai mari salarii din țară, după capitală

Luna cu cel mai mic căștig salarial net obținut de salariații de la Cluj în 2020 a fost aprilie, atunci când pandemia de coronavirus tocmai debutase la noi în țară.

De asemenea, datele continuă să plaseze Clujul pe locul al doilea în țară, atunci când vine vorba despre cele mai mari salarii încasate, câștigul salarial mediu brut fiind cu 19% mai mare față de media pe țară, procent înregistrat în noiembrie 2020, conform datelor Direcției Județene de Statistică Cluj.

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul Transporturilor: Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030. De obicei, nu investim în infrastructură

Publicat

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarat recent că România nu este pregătită încă să investească în trenuri de mare viteză, fiind nevoie ca cei responsabili să rezolve aspecte precum starea în care se află multe linii, faptul că vitezele sunt mici sau reperararea insuficientă a vagoanelor. Ministrul a mai spus că România, în general, nu investește în infrastructură.

Astfel, Drulă a vorbit despre trenurile din România, într-un interviu acordat hotnews.to, în care a spus că CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei, că se repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Trenurile circulă în continuare cu viteză redusă

În contextul refacerii liniei București – Constanța, care a fost refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul a declarat că „despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Vorbim despre un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”.

Drulă a mai vorbit și despre aspectul vitezei trenurilor, precizând că în perioada 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare, cele mai rapide fac 118-120 minute.

România a subfinanțat sectorul feroviar

„Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit”, a mai spus ministrul.

Drulă nu a omis să vorbească și despre faptul că România a subfinațat sectorul feroviar, cu precădere întreținerea rețelei.

Politicienii și proiectele majore

„Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră.
Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde de euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro”, a declarat Cătălin Drulă, pentru sursa menționată.
Interviul complet poate fi urmărit AICI.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate