CULTURA
1 noiembrie: Ziua Morților sau Luminația. Cimitirele din Transilvania se umplu de flori și de lumină
Ziua Morților sau Luminația se înscrie în rândul sărbătorilor din vechiul cult al morților.
În lumea apuseană, sărbătorirea Luminației începe după vecernia din seara zilei de 1 noiembrie.
1 noimebrie: Ziua Morților sau Luminația. Cimitirele din Transilvania se umplu de flori și de lumină
Conform tradiției, la 1 noiembrie, de Luminație, credincioșii merg la cimitir, curăță mormintele și le înfrumusețează cu flori și lumânări aprinse, în amintirea celor care i-au însoțit pe drumul vieții.
În plus, se înalță rugăciuni particulare și la liturghie pentru sufletele răposaților și cinstirea acelora care au murit în prietenia sau în pacea lui Hristos.
Pomenirea celor adormiți la Biserică
În bisericile ortodoxă și greco-catolică, ziua din săptămână pentru pomenirea generală a celor adormiți este sâmbăta.
Din toate sâmbetele unui an bisericesc, două sunt consacrate în chip special pomenirii generale a morților: sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului de sec de carne și sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt. Ele mai sunt cunoscute sub denumirea de „Moșii de iarnă și de vară”.
Sâmbăta lui Lazăr, care precede Floriile, este o zi în care se pomenesc cei răposați, în cimitire.
În Transilvania și Banat, credincioșii ortodocși și greco-catolici fac pomenirea celor adormiți în ziua de 1 noiembrie, la biserică, iar la cimitir în după-amiaza sau în seara aceleiași zile.
Originea Luminației
În Evul Mediu, pe 1 Noiembrie, după Sfânta Liturghie dedicată Zilei tuturor sfinților, oamenii își petreceau după-amiaza în cimitire, rugându-se pentru sufletele răposaților. Așa se explică originea consacrării primei zile din Brumar drept zi de pomenire a morților
De aici provine și obiceiul de a merge pe 1 noiembrie în cimitir, de a duce flori sau coronițe de flori, de a aprinde lumânări și a spune rugăciuni pentru sufletele morților.
În biserici, se săvârșește vecernia (slujba de seară) în memoria celor trecuți în veșnicie.
În bisericile protestante, Ziua Morților nu există, însă și credincioșii protestanți, evanghelici, reformați merg în cimitire, duc flori, aprind lumânări și se roagă. Obiceiul a fost preluat şi de Biserica Greco-Catolică.
În timp, Biserica Ortodoxă a preluat această sărbătoare dedicată sufletelor celor decedați, care devine astfel ecumenică.
Ziua în care morții îi vizitează pe cei vii
În legendele populare, noaptea de 1 noiembrie este cea în care porțile Tărâmului de Dincolo se deschid, iar cei morţi vin să îi viziteze pe cei vii.
Credincioşii catolici, ortodocşi (care au împrumutat această tradiţie), reformaţi, evanghelici, protestanţi, pregătesc din timp mormintele, curăţându-le, vopsindu-le, iar în ziua luminaţiei le împodobesc cu flori şi lumânări sau candele aprinse.
Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El).
Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință, conform creștinortodox.ro.
Semnificații religioase
Semnificația Zilei Morţilor se regăsește în tradiţia Bisericii Romano-Catolice, însă aceasta a fost preluată în timp și de ortodocși, luterani, calvini sau unitarieni.
Ziua de 1 noiembrie este trecută în calendarul romano-catolic ca fiind Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, iar ziua de 2 noiembrie este momentul în care se pomenesc în mod special morţii.
Sărbătoarea tuturor Sfinților la catolici
Referitor la sărbătoarea de sorginte catolică, 1 noiembrie are două semnificaţii: pe de o parte este o zi de cinstire a tuturor sfinţilor, iar pe de altă parte este ziua de pomenire a morţilor.
Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor îşi are originea în practica Bisericii din Antiohia, care chiar din primele veacuri (secolul IV) ale creştinătăţii îi celebra pe toţi martirii cunoscuţi şi necunoscuţi.
Referiri la această sărbătoare se regăsesc la Sfântul Vasile cel Mare care în omiliile (predicile) sale vorbeşte şi despre Sfinţii Martiri prăznuiţi în prima duminică după Rusalii.
În Biserica Romano-Catolică, sărbătoarea a fost introdusă oficial de Papa Bonifaciu în prima duminică după Rusalii, la fel ca şi în Răsărit.
Sărbătoarea morților la celți
Mai târziu, sărbătoarea a fost mutată pe 1 noiembrie, „iar din anul 1004 va deveni o zi de pomenire a morţilor, ce va rămâne în tradiţia occidentală până astăzi”, se arată pe site-ul bisericii din Milano Nord.
Tot aceeaşi sursă menţionează că în momentul în care călugării irlandezi au plecat să evanghelizeze Galia s-au confruntat cu diferite practici păgâne de origine celtă, printre care era şi sărbătoarea morţilor, „Samhain“ (Zeul Morţilor, Principele Întunericului).
„La celţi, începutul unui nou an era sărbătorit pe 1 noiembrie, fiind considerat sfârşitul sezonului soarelui şi începutul sezonului întunericului şi a frigului.
Acest moment de trecere de la un sezon la altul era marcat de druizi (preoţii celţilor) prin dansuri, incantaţii şi alte manifestări religioase.
Sărbătoarea în sine era celebrată începând cu noaptea de 31 octombrie până a doua zi, la 1 noiembrie, iar uneori putea să dureze chiar trei zile. Oamenii participau la această sărbătoare îmbrăcaţi în costume făcute din piei şi oase de animale.
Celţii credeau că în această noapte spiritele celor morţi puteau să revină în casele lor terestre, pentru a-şi căuta un nou trup”, se mai arată pe pagina de internet a bisericii din Milano Nord.
De ce facem pomenire morților?
Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență.
Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înțelesul care îl asociază cu învierea.
Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Procesul de votare pentru alegerile prezidențiale din Cluj-Napoca a decurs, duminică, fără incidente majore, fiind chiar înregistrate cozi la unele secții.
La secția de votare nr. 123, din incinta Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB, aproximativ 700 de persoane votaseră până la ora 14,30, iar timpii de așteptare au fost scurți.
Totuși, la un moment dat, locul a început să se aglomereze, formându-se o coadă de aproximativ 50-80 de persoane, majoritatea studenți, dar și persoane sub 40 de ani.
Prezența tinerilor a fost semnificativă, aceștia fiind mulțumiți de faptul că au stat puțin timp la coadă.
Un alegător a spus pentru Cluj24 că, deși au fost mulți pensionari, au existat și numeroși studenți, iar procesul a decurs mult mai rapid decât în alte orașe.
Cozi mai puține
La alte secții, cum ar fi secția nr. 44 de pe strada Fântânele, au existat momente de aglomerare, dar acestea au fost scurte și au implicat în principal persoane în vârstă.
La secția nr. 143 au fost înregistrate cozi mai mici de aproximativ 20 de persoane, astfel că nu au fost cauzate probleme. De asemenea, la secția nr. 66, procesul a fost extrem de rapid, fără cozi semnificative.
Daria Mustea
EVENIMENT
Secțiile din Cluj unde prezența la vot a depășit 100%. Care sunt secțiile „codașe” la vot?
Județul Cluj se află pe locul al șaselea din punct de vedere al prezenței la vot la primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 37,01%, până la ora 16. Unele secții se remarcă însă prin prezența mult mai ridicată la vot față de media pe județ, o parte depășind deja 100%.
Românii sunt așteptați duminică la secțiile de vot pentru a decide pe cine trimit în turul II al alegerilor prezidențiale. Secțiile de vot din România s-au deschis duminică dimineață la ora 7 și se închid la ora 21.
Secțiile din Cluj cu cea mai mare prezență la vot până la ora 16
Mai multe secții de vot din județ au înregistrat deja prezență de peste 100% până la această oră. Acest lucru este posibil datorită faptului că, la alegerile prezidențiale, românii pot vota la orice secție de vot din țară sau din străinătate, pe listele suplimentare, dacă nu se află în localitatea de domiciliu.
Astfel, până la ora 16, secțiile de vot cu cea mai mare prezență, în județul Cluj, erau:
- Secția 517: Şcoala Generală Şigău – 153,84%
- Secția 348: Căminul Cultural Pruni – 136,84%
- Secția 356: Căminul Cultural Tăuşeni – 123,52%
- Secția 601: Şcoala Pustuţa – 118,75%
- Secția 597: Căminul Cultural Ciubanca – 111,66%
- Secția 245: Şcoala Cls. I – Iv Silivaş – 109,35%
- Secția 430: Cămin Cultural Morău – 104,54%
- Secția 506: Scoala Valea Vadului – 103,03%
- Secția 599: Şcoala Elciu – 100%
Secțiile „codașe” din județul Cluj
La polul opus, secțiile din județul Cluj cu cea mai mică prezență la vot, până la ora 16, erau:
- Secția 289: Fosta Casă Parohială Huedin – 9,71%
- Secția 634: Cămin Cultural Sic – 15,95%
- Secția 365: Școala Gimnaziala Vaida Cămăras – 18,34%
- Secția 185: Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii – 20,50%
- Secția 638: Cămin Cultural Tritenii De Jos – 20,56%
- Secția 667: Școala Gimnaziala Viișoara Corp II – 21,09%
- Secția 206: Școala Mihai Eminescu Dej – 21,81%
- Secția 641: Cămin Cultural Pădurenii – 22,05%
- Secția 635: Cămin Cultural Sic – 22,23%
La nivelul municipiului Cluj-Napoca, prezența înregistrată până la ora 16 era de 41,67 %. Cele mai mari procente s-au înregistrat la secția 61 de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Str. Observatorului Nr.72 – 80,98 % și la secția 143 Liceul Teoretic Unitarian „Janos Zsigmond” Cluj-Napoca – 71,77%, iar cele mai mici, la secția 176 Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Cluj-Napoca – 25,63 % și la Grădiniţa „Buburuza” (Fostă Nr. 70), Cluj-Napoca – 30,32%.
Un minor a căzut de la înălțime, duminică, pe str. Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca. Pompierii au intervenit și acesta a fost transportat la spital.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au fost solicitați în urmă cu puține momente să asiste un minor care a căzut de la înălțime pe strada Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca. Minorul, de aproximativ 15 ani, a fost găsit pe o copertină a unui bloc, astfel că pompierii au utilizat un dispozitiv de salvare la înălțime cu targă pentru a-l evacua în siguranță.
VIDEO. Minor de 15 ani, CĂZUT de la înălțime în Cluj-Napoca. A fost dus la SPITAL
Ulterior, a fost folosită și autoscara pentru a aduce persoana la nivelul solului. În permanență, minorul a fost monitorizat de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă, care îl va transporta la spital. Victima este conștientă, cooperantă și prezintă, la o primă evaluare, mai multe traumatisme.
La misiune au luat parte o autospecială cu modul de descarcerare, autoscara și o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă”, a transmis ISU Cluj.
„Astăzi, 24 noiembrie a.c., în jurul orei 15.00, prin apel 112, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată cu privire la faptul că un minor, de 15 ani, ar fi căzut de la etajul 6 al unui bloc situat în cartierul Mărăști.
La fața locului s-au deplasat de urgență echipaje de poliție și pompieri din cadrul ISU Cluj, precum și un echipaj medical.
Minorul a fost găsit conștient, căzut pe o copertină situată la etajul 1 al imobilului.
În prezent, se efectuează verificări pentru stabilirea circumstanțelor exacte în care s-a produs incidentul”, a comunicat IPJ Cluj.
EVENIMENT
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 16.00, mai mică decât în 2019
Votarea continuă la Cluj-Napoca. La ora 16, în jud.Cluj votaseră 36,62%.
Prezența la urne este puțin mai slabă ca în urmă cu 4 ani, când până la ora 16.oo votaseră 39,99% dintre locuitorii județului.
Prezența la vot în județul Cluj, la ora 16.00
În Cluj-Napoca, până la ora 16 au votat aproape 41,28% dintre locuitorii cu drept de vot. Acum 4 ani, prezența la vot la ora 16.00 era de 46,36%.
În județul Cluj au votat duminică, 24 noiembrie, și aproape 46.327 de persoane pe liste suplimentare.
La nivel național, prezența la vot este de 36,61%. Numărul celor care au votat, inclusiv în diaspora, se apropie de 7.200.000.
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 16.00, mai mică decât în 2019
„De la începerea votării, au fost sesizate 4 posibile incidente, dintre care 2 sunt confirmate, iar 2 sunt în curs de verificare.
Au fost constatate 3 fapte de natură contravențională, fiind aplicat un avertisment pentru continuarea propagandei electorale și constatată o faptă de natură penală, menționată în comunicatul anterior.
Angajații MAI rămân mobilizați pentru asigurarea desfășurării în siguranță a alegerilor și pentru verificarea rapidă a oricărui tip de sesizare cu privire la încălcarea legii.
Reiterăm că potrivit Legii nr. 370 din 2004 pentru alegerea Președintelui României, continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, respectiv de ieri de la ora 7.00, este interzisă”, a transmis IPJ Cluj.