EVENIMENT
Ziua Copilului. Scurtă istorie a COPILĂRIEI

Ziua Copilului, 1 iunie, a început în a doua duminică a lunii iunie, în 1857, datorită reverendului Dr. Charles Leonard, pastor al Bisericii Universaliste a Răscumpărătorului din Chelsea, Massachusetts, conform Alba24.ro.
El a organizat un serviciu special dedicat și pentru copii. Leonard a numit această zi Ziua trandafirului, deși a fost mai târziu numită Duminică de flori și apoi Ziua Copilului.
Percepțiile despre copilărie variază foarte mult în funcție de geografie, cultură și timp, dar toate societățile moderne au tendința de a-și proteja copiii.
Dar nu a fost tot timpul așa. Din preistorie, în Evul Mediu și până la generațiile moderne, statutul copilului a suferit modificări dramatice.
”Copilăria, ca și familia, ne spune Phillippe Aries într-un studiu celebru, este un sentiment recent în Europa.
Considerat în epoca medievală ca un lucru mic și fragil, fără suflet și chip, un res nullias – mortalitatea infantilă era pe atunci foarte ridicată – copilul nu accede la umanitate decât foarte târziu. El trăia până atunci într-o stare de promiscuitate totală care astăzi ne-ar scandaliza.
Va trebui să vină secolul al XVII-lea pentru ca, odată cu mișcarea de școlarizare inaugurată de ordinele religioase, să înceapă în clasele înstărite considerearea separată a copilăriei și nașterea familiei ca loc de intimitate și afecțiuni private” – Pascal Bruckner – Tentația inocenței.
Cum era să fii copil în antichitate, de exemplu – în absența jucăriilor, tabletelor și televiziunii?
Cercetătorii au putut trage o serie de concluzii despre acest lucru, după descoperirea în Namibia, chiar la sud de Walvis Bay, a unor urme de picior aparținând unor copii.
Din punct de vedere arheologic, urmele erau tinere, datând doar cu aproximativ 1.500 de ani în urmă.
Au fost făcute de un grup mic de copii care mergeau pe o suprafață de noroi uscat după o turmă de oi sau capre.
Unele dintre aceste urme au fost ale unor copii de până la trei ani în compania copiilor puțin mai mari și, probabil, a adolescenților tineri, scrie G4Media.ro.
Aceste urme de picior sunt ale unor copii care se jucau: ocazional se remarcă sărituri și piruete.
De asemenea, ele mai arată că cei mici aveau în grijă o turmă de animele, contribuind la bunăstarea familiei și învățând din mers, de mici, acest lucru.
Alte urme, cu mult mai vechi, au fost descoperite în sudul Etiopiei de mai mulți cercetători de la Università di Roma „La Sapienza”.
Potrivit Theconversation.com, urmele copiilor au fost realizate probabil de specia dispărută Homo heidelbergensis (în urmă cu 600.000 până la 200.000 de ani).
Pe lângă urmele celor mici, au fost descoperite și amprente ale adulților și un mare număr de urme de animale, toate adunate în jurul unor mici bazine noroioase.
Unelte din piatră și rămășițele măcelărite ale unui hipopotam au fost de asemenea găsite la fața locului, semn că cei mici au participat la acțiune.
Acest ansamblu de urme a fost acoperit de un flux de cenușă dintr-un vulcan din apropiere, datat în urmă cu 700.000 de ani. Fluxul de cenușă a fost depus la scurt timp după lăsarea urmelor, deși nu știm exact cât de curând după aceea.
Urmele nu sunt la fel de anatomice distincte ca cele din Namibia, dar sunt mai mici și pot fi făcute de copii de până la unul sau doi ani, stând în noroi în timp ce părinții și frații mai mari își continuau măcelărirea hipopotamului.
Descoperirile creează o perspectivă unică asupra lumii unui copil cu mult timp în urmă. În mod clar, nu erau lăsați acasă în timpul sarcinilor zilnice, ci erau duși alături de adulți, la toate activitățile.
1 iunie, Ziua Copilului: Cum era să fii copil în Evul Mediu
Situația era oarecum similară și în Evul Mediu: atunci copiii erau considerați „mici adulți”. În perioada medievală, copiii au învățat să contribuie la bunăstarea familiei la o vârstă fragedă.
Majoritatea gospodăriilor trebuia să își producă singure hrana, iar copiii au devenit o parte importantă a mecanismului de producție.
Lucrau în grădină, aveau grijă de frații mai mici și în general făceau lucrurile mai ușoare din gospodărie.
Istoricul Liviu Zgârciu spune că obiceiul de a folosi copiii la munci grele s-a păstrat în România până târziu.
Spre exemplu, în anii 30 ai scolului trecut, copiii erau frecvent utilizați la o muncă foarte grea: exploatarea aurului.
”Există fotografii și documente care arată că în 1937, de exemplu, copiii intrau în galeriile de la Roșia Montană și cărau cu spatele minereu. Aveau 10-12 ani. Ei fiind mici, intrau mai ușor pe galerii” spune Zgârciu.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, reacție dură după alegeri: „Românii au tras semnalul de alarmă când partidele dormeau”

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a reacționat la rezultatul turului II al alegerilor prezidențiale, câștigate de Nicușor Dan, într-un mesaj ferm de avertisment și speranță.
După ce Nicușor Dan a fost declarat oficial câștigător al alegerilor prezidențiale, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a publicat un mesaj amplu și tranșant, intitulat sugestiv „Inima țării”, în care reflectă asupra rezultatului electoral și trage un semnal de alarmă privind pericolele curentelor suveraniste care au prins contur în campania electorală.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Alin Tișe avertizează că apropierea de o alegere anti-europeană a fost „prea aproape” și că doar reacția fermă a cetățenilor a evitat un viraj riscant. Tișe critică dur partidele tradiționale, pe care le acuză de pasivitate și lipsă de reacție într-un moment crucial.
Redăm mai jos mesajul președinetelui Consiliului Județean Cluj:
„Pericolul suveranist a luat din aerul democrației, dar n-a atins inima țării…
(gânduri la final de alegeri)
„Românii au tras semnalul de alarmă când partidele dormeau. Chiar sforăiau. Glonțul păcătos a șuierat, dar n-a lovit. Europa rămâne calea de urmat. Direcția noastră…
… Românii au simțit pericolul. Și, chiar dacă partidele clasice au întârziat, amorțite în calcule, strategii de birou și frici de sondaje, cetățenii au reacționat. Fără să fie manipulați, fără să urmeze lozinci. Au ieșit la vot și au dat un mesaj clar: „Democrația noastră nu este de dat! Iar direcția europeană a României nu este negociabilă!”
… Iar vocea poporului a fost mai puternică decât umbrele mute ale liderilor! Cine are urechi de auzit… să audă, altfel, data viitoare, poate nu vom mai fi la fel de norocoși.”
Te invit să citești gândurile așternute mai jos:
Inima țării
Pericolul suveranist a luat din aerul democrației, dar n-a atins inima țării. România a rămas în picioare. De data asta!
Românii au tras semnalul de alarmă când partidele dormeau. Chiar sforăiau. Glonțul păcătos a șuierat, dar n-a lovit. Europa rămâne calea de urmat. Direcția noastră.
A fost aproape. Prea aproape. Un pas mai în lateral, o secundă de nepăsare în plus și ne-am fi trezit în afara drumului european, într-o izolare ascunsă în promisiuni de „suveranitate” și „autonomie”, care nu sunt altceva decât urmări ale unui naționalism gol, fără conținut.
Românii au simțit pericolul. Și, chiar dacă partidele clasice au întârziat, amorțite în calcule, strategii de birou și frici de sondaje, cetățenii au reacționat. Fără să fie manipulați, fără să urmeze lozinci. Au ieșit la vot și au dat un mesaj clar: „Democrația noastră nu este de dat! Iar direcția europeană a României nu este negociabilă!”
Nu a fost un vot pentru un partid sau altul, ci un vot de respingere a izolaționismului, a populismului grețos, a fricii vândute ca soluție la probleme, a acelorași fețe politice învechite, încremenite în refuzul de-a vedea adevărul.
A fost o palmă simbolică dată politicienilor care au crezut că pot ignora vocea publicului. Și o lecție dureroasă pentru cei care au uitat de ce au fost trimiși acolo: nu pentru a prelua partidele pe persoană fizică, nu pentru jocuri de culise penibile și combinații salvatoare pentru ei, ci pentru a apăra un proiect democratic fragil, câștigat cu greu.
România a fost salvată de propriii săi cetățeni. Nu de lideri, nu de partide, nu de vreo strategie genială. Ci de oameni obișnuiți, care au spus nu tentației de a ne închide între granițe imaginare. Dar pericolul nu a trecut. Glonțul a ratat ținta, dar încă e pe țeavă. Acum e rândul liderilor partidelor democratice să se trezească (care se mai pot!), să înțeleagă semnalul și să reconstruiască încrederea. Cu fețe noi și oameni credibili.
Românii au spus răspicat:
Europa rămâne direcția!
Democrația este linia roșie!
Iar vocea poporului a fost mai puternică decât umbrele mute ale liderilor…
Cine are urechi de auzit… să audă, altfel, data viitoare, poate nu vom mai fi la fel de norocoși.
Nu trageți… în aceste gânduri!”, arată președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe.
EVENIMENT
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, invitat la podcastul Cluj24. Alegerile, analizate împreună cu Florin Danciu și Ion Novăcescu

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, este invitat, marți, 20 mai, în direct de la ora 11, la podcastul ”Contraste” de pe Cluj24.
Tișe va analiza rezultatul alegerilor prezidențiale împreună cu jurnalistul Florin Danciu și analistul Ion Novăcescu.
Podcastul va fi live pe Cluj24.ro, YouTube – Cluj24 și Facebook – Cluj24.

Compania de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca anunță că, în urma, a lucrărilor edilitar gospodaresti efectuate de catre Nord Conforest SA, in perioada 20.05. – 30.06.2025 in P-ta 14 Iulie cu inchiderea circulatiei auto pe latura sudica si estica, se suspenda temporar, pe perioada lucrarilor, statia Sigismunt Toduta pentru linia 30 de autobuze.
Statia va fi relocata provizoriu pe latura vestica a P-tei 14 Iulie.
Lucrările de modernizare în zona Pieței 14 Iulie au început în decembrie 2024.
Lucrările prevăd creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană Piața 14 Iulie și străzile Garibaldi, Sigismund Toduță, Traian Grozăvescu, Milcov, Octavian Goga și George Enescu.
CULTURA
VIDEO FOTO. Ziua Africii – din inima comunității africane pentru sufletul Clujului. Dansuri și mâncare tradițională

Cluj-Napoca a găzduit sâmbătă cea de-a 11-a ediție a evenimentului „Ziua Africii”, într-o atmosferă plină de energie pozitivă, o sărbătoare dedicată diversității și a unității.
Organizat de Grupul de Parteneriat African, în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, evenimentul din acest an a fost găzduit chiar în curtea interioară a muzeului.
Dansuri, ritm și spirit african
Pe parcursul întregii zile, vizitatorii au fost invitați să ia parte la un program complex și captivant, menit să aducă mai aproape publicul clujean de spiritul viu al continentului african. Au avut loc dansuri tradiționale din Camerun, Guineea și Nigeria, susținute de membri ai comunității africane din România, care au transformat curtea muzeului într-o scenă a expresiei libere și autentice.
Mâncarea tradițională a fost și ea una dintre principalele atracții ale evenimentului. Standurile cu preparate africane, pline de culoare și gust, au oferit o experiență culinară deosebită.
O petrecere care a unit oameni și culturi
Sesiuni de zumba pe ritmuri africane, ateliere de pictură pentru copii și multe alte activități au transformat evenimentul într-o adevărată punte de legătură între culturi. Vernisajul „Africa în imagini și povești”, a cuprins fotografii, obiecte tradiționale, de pe continentul african, din țări precum Burundi, Ciad, Congo, Uganda, Sudan de Sud.
Seara s-a încheiat cu o petrecere în aer liber animată de un DJ, care a adus în centrul orașului sunetele Africii moderne, afrobeat, afrohouse și muzică tradițională, ce a dat tonul unei atmosfere de sărbătoare care a unit oameni de toate vârstele și naționalitățile.
Semnificația Zilei Africii
Ziua Africii, marcată anual pe 25 mai la nivel internațional, comemorează fondarea Organizației Unității Africane în 1963 (astăzi Uniunea Africană) și simbolizează lupta pentru independență, solidaritate și progres comun.
La Cluj, această sărbătoare a căpătat o semnificație aparte, devenind nu doar un prilej de celebrare culturală, ci și o oportunitate de apropiere între comunități.
De la o întâlnire între prieteni la un eveniment de suflet al comunității
„Prima ediție a avut loc în Parcul Central. Întindeam pături pe iarbă, ascultam muzică, dansam, eram cel mult 20 de persoane. După 10 ani, evenimentul a crescut odată cu comunitatea. Oamenii sunt tot mai mândri de cultura lor și deschiși să o împărtășească cu clujenii. E și o formă de recunoștință, un mod prin care arătăm că ne simțim bine aici”, a declarat pentru Cluj24 vice-președintele Grupului de Parteneriat African, Diane Roman Inamahoro.
Ziua Africii 2025 s-a încheiat cu speranța că astfel de evenimente pot schimba mentalități, pot aduce oamenii mai aproape unii de ceilalți și pot construi o societate mai tolerantă și mai solidară.
Timeea Morocoj