EVENIMENT
Viktoriia Kyrychenko din Kiev s-a refugiat la Cluj și acum lucrează la UBB: Colegii mei sunt un dar de la Dumnezeu
La scurt timp după ce a început războiul din Ucraina, Viktoriia Kyrychenko a venit din Kiev la Cluj. Credea atunci că va sta aici o scurtă perioadă de timp, dar au trecut aproape doi ani.
Profesor asociat la o universitate din Kiev, Viktoriia și-a găsit locul și la Cluj, cu ajutorul celor de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB), și a ajuns să lucreze și cu alți ucraineni refugiați în România.
Viktoriia Kyrychenko din Kiev s-a refugiat la Cluj și acum lucrează la UBB: Colegii mei sunt un dar de la Dumnezeu
„Am venit din Kiev în martie 2022. La fel ca alți ucraineni, am crezut că va fi pentru câteva săptămâni, dar iată că am rămas pentru câțiva ani”, povestește ea.
După ce a înțeles că nu este vorba de o perioadă scurtă de timp, a decis să își caute de lucru.
„Atunci încă lucram cu o universitatate din Ucraina, eram professor asociat la Kiev, dar a fost o perioadă de pauză și nu am știut dacă am să mă mai pot întoarce sau nu. Apoi am aflat că UBB oferea posibilitatea profesorilor din Ucraina să lucreze în cercetare și să-și continue munca în România”, spune Viktoriia.
Inițial a semnat un contract cu Facultatea de Educație Fizică și Sport, pentru că asta este specialitatea ei. Apoi a aflat că cei de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării caută oameni care vorbesc ucrianeană, rusă și engleză sau română și a început să lucreze acolo din luna iunie 2022.
A coordonat o echipă de ucraineni
Anul acesta, în cadrul unui proiect mai mare privind modul în care s-au integrat refugiații, realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, afiliat UBB, Viktoriia a avut un rol important.
„Una dintre sarcinile pe care le-am avut în cadrul proiectului a fost să găsesc oamenii care să colecteze datele. Am angajat 27 de ucraineni, dintre care 15 sunt din Cluj. Ceilalți au fost în alte orașe din România”, spune ea.
Proiectul a fost foarte bine primit de ucraineni și i-a adus și Viktoriiei satisfacție pentru că astfel a putut să îi ajute pe conaționalii ei.
„Au fost bucuroși că pot să muncească, în primul rând. Apoi au fost încântați pentru că li s-a părut interesant și au fost mulțumiți de banii pe care i-au primit. Le-a plăcut și faptul că au putut să își planifice ei ziua de lucru așa cum au dorit și că au avut ocazia să călătorească. Îmi amintesc ce mi-a spus o doamnă: <<Este jobul la care am visat pentru că sunt propriul meu șef, îmi place ce fac și îmi place că pot să vorbesc cu alți ucraineni>>”, a explicat Viktoriia.
Ucrainenii au fost angajați ca enumeratori. Practic, munca lor a fost una de teren, trebuind să intervieveze alți ucraineni care locuiesc în mai multe orașe din România.
„Mă întreabă mereu când vom avea un alt proiect și îmi spun să nu uit că au fost enumeratori buni și mă roagă să îi angajez din nou”, mai spune ea.
„Clujul mi-a plăcut din prima clipă”
Când a început războiul nimeni nu a știut unde să meargă și ce să facă, mai spune Viktoriia. A fost o intâmplare că ea a ajuns la Cluj. A venit împreună cu o rudă, care are aici colegi care le-au oferit la început ajutor și un loc unde să stea. Ruda ei s-a întors în Ucraina, Viktoriia a rămas.
„Clujul mi-a plăcut din prima clipă, e similar cu orașul în care m-am născut. Totul aici pare familiar, iar oamenii sunt foarte deschiși și nu am întâlnit vreo persoană care să se poarte urât. Colegii mei de la UBB sunt ca un dar de la Dumnezeu, sunt mai mult decât simpli colegi”, susține Viktoriia Kyrychenko.
A început să vorbească și puțină română, a fost la cursuri, dar a învățat mult ascultându-i pe alții și spune că pentru ea ar fi un avantaj să cunoască bine limba.
Deocamdată Viktoriia va rămâne la Cluj. Părinții ei locuiesc încă în Liov și nu vor să plece de acolo. Partea bună este că orașul e destul de sigur și nu există un pericol iminent în acest moment. Și chiar dacă e un drum lung și obositor, Viktoriia spune că îl parcurge într-un timp mai scurt de la Cluj decât îi lua de la Kiev, așa că, pe termen scurt, dorința ei este să meargă acasă și să petreacă sărbătorile de Crăciun alături de familie.
Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.
Вікторія з Києва переїхала до Клужа і зараз працює в університеті Бабеша-Бойяї: Мої колеги дані мені Господом
Незабаром після початку війни в Україні Вікторія Кириченко переїхала з Києва в Клуж. Тоді вона думала, що залишиться ненадовго, але промайнуло вже близько двох років.
Вікторія-доцент київського університету, знайшла своє місце і в Клужі завдяки колегам з університету „Бабеша-Бойяї”(UBB). А також працювала з іншими біженцями з України, які оселилися в Румунії.
Вікторія з Києва переїхала до Клужа і зараз працює в Університеті Бабеша-Бойяї: Мої колеги дані мені Господом
„Виїхала з Києва в березні минулого року. Так само як і інші українці, думала що побуду тут кілька тижнів, але ось воно як сталося, що я залишилась на декілька років” – розповідає вона.
Коли зрозуміла, що мова йде вже не про короткий період, вона вирішила шукати роботу.
„Тоді я ще працювала в українському університеті, доцентом у Києві. Була перерва і я не знала чи буде в мене нагода повернутися. Саме в цей момент я дізнаюсь, що університет Бабеша-Бойяї (UBB) пропонує для викладачів з України роботу в науковій сфері та продовження співпраці в Румунії”- розповідає Вікторія.
Спочатку підписала контракт з факультетом фізичного виховання та спорту, бо це її спеціальність. Згодом дізналася, що на факультеті політико-адміністративних та комунікаційних наук шукають людей, які володіють українською, російською та англійською або румунською мовами і розпочала там працювати з червня 2022 року.
Була координаторкою української команди
В цьому році Вікторія мала важливу роль у масштабному проєкті, котрий присвячений інтеграції українців та проводився Центром порівняльних досліджень міграції в університеті „Бабеша-Бойяї”.
„Одним з моїх завдань в цьому проєкті був пошук людей, які збиратимуть дані. Ми взяли на роботу 27 українців, 15 з них з міста Клуж. Решта були в інших містах Румунії”- каже вона.
Проєкт був добре прийнятий українцями. Вікторія залишилась також задоволена цією роботою, саме так вона змогла допомогти своїм співгромадянам.
„Перш за все, вони були раді тому, що мали змогу працювати. Проєкт був цікавим для них і учасники були вдячні за можливість заробити додаткові кошти. Також подобалась можливість вільно планувати свій робочий день та змога подорожувати країною. Пам’ятаю, як одна з колег сказала мені: „Це та робота про яку я мріяла, тому що я сама собі начальник, мені подобається те, що я роблю і отримаю задоволення від спілкування з іншими українцями”- пояснила Вікторія.
Українці виконували аналітично-опитувальну роботу. Вони особисто опитували респондентів-українців, які проживають в різних містах Румунії не лише в Клужі.
„Вони часто мене запитують, чи буде ще інший проєкт і кажуть, щоб я не забувала, що вони добре робили свою роботу та просять найняти їх знову”- каже вона.
„Клуж сподобався мені з першого погляду”
Коли розпочалася війна, ніхто не знав куди йти і що робити, каже Вікторія. Це лише збіг обставин, що я опинилася в Клужі. Вона приїхала разом з родичкою, в якої тут є колеги, які спочатку запропонували їм допомогу та житло. Її родичка повернулася в Україну, а Вікторія залишилася.
„Клуж мені сподобався з першого погляду, він мені нагадує місто в якому я народилася. Тут все здається знайомим, люди дуже відкриті, я ще не зустріла жодної людини, яка б негідно поводилася. Мої колеги з університету не просто колеги, вони щось більше – це як дар від Господа”- каже Вікторія Кириченко.
Вікторія почала потрохи розмовляти румунською, відвідувала уроки з вивчення мови. Але більшості навчилася, слухаючи носіїв мови і каже, що для неї було б перевагою добре володіти мовою.
Наразі Вікторія залишається в Клужі. Її батьки досі живуть у Львові та не хочуть виїзджати. Добре, що на даний момент немає прямої небезпеки і місто достатньо безпечне.
Зараз у Вікторії є бажання поїхати додому та провести Різдвяні Свята поруч зі своєю родиною. Незважаючи на довгу та виснажливу дорогу, відстань з Клужа вона долає за менш короткий час ніж якби їхала з Києва.
Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
CFR Cluj – Rapid este meciul care încheie etapa a 4-a a play-off-ului Superligii de fotbal. Cu o victorie, clujenii egalau la puncte liderul FCSB, în schimb, o victorie a rapidiștilor îi sălta până pe locul 4. Partida se încheie egal, 1-1, după două reprize diametral opuse. Au înscris Bolgado (min.7), respectiv Kait (min.52).
Echipele de start:
CFR Cluj (4-3-3): Hindrich – Rocha, Bolgado, M. Ilie, Camora – Emerllahu, Djokovic, Fică – Korenica, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: M.Popa, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Name, Tachtsidis, Păun, Gligor, Deac, Nkololo, Postolachi, Juric
Antrenor: Dan Petrescu
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Clujenii RATEAZĂ șansa de a egala FCSB la puncte
Rapid (4-3-3): Stolz – Onea, D. Ciobotariu, Pașcanu, Borza – Ademo, Kait, Chistensen – Al. Dobre, Burmaz, Petrila
Rezerve: Aioani, Braun, Săpunaru, Ignat, Bădescu, Vulturar, Grameni, N’Jie, R. Pop, Ankeye, Gojkovic, Koljic
Antrenor: Marius Șumudică
Stadion: „Dr. Constantin Rădulescu”, Cluj-Napoca
Arbitru: Florin Andrei
Asistenți: Daniel Mitruți și Alexandru Vodă
Arbitru VAR: Ovidiu Hațegan / Arbitru AVAR: Viorel Flueran
Început lent de partidă, cu un studiu poate prea exagerat de ambele părți. În min.5, Rocha se scutură de letargie și are o incursiune pe partea dreaptă, încheiată cu un șut cu stângul respins în corner de Stolz. Korenica execută perfect și Bolgado înscrie cu capul, în min.7, pentru 1-0.
În min.10, Kamara, poate unul dintre cei mai neinspirați jucători clujeni, interceptează o minge de la Ciubotariu însă șuteză slab.
Louis Munteanu încearcă și el poarta de două ori, însă șuturile lui trec de puțin peste bară. În min.32, Korenica prinde și el un șut bun peste poartă.
În min.42 apare și prima ocazie a rapidiștilor, însă Hindrich se opune șutului lui Onea.
Repriza a doua a avut o desfășurare total opusă. CFR a pierdut inițiativa, Rapid, în schimb, a devenit mai periculoasă. În min.52, Kait egalează după o fază lucrată de Petrila.
CFR nu se mai regăsește, se apără la disperare și contraatacă haotic. Kamara continuă să fie trompeta meciului, cu poziționări aiurea și finalizări hilare.
În min.70, Kait vede roșu pentru simulare, cartonaș anulat de arbitru după intervenția VAR, pe motiv de offside în faza premergătoare. În min.90, Hindrich salvează în fața lui Christensen. După două minute, vine rândul lui Stolz.
CFR ratează șansa de a face tandem în fruntea clasamentului cu FCSB, în timp ce Rapid smulge un punct care, practic, e ca apa sfințită, nici n-ajută, nici nu strică. Să fie primit…
Notele Cluj24:
Hindrich 8 – Rocha 7, Bolgado 7, M. Ilie 7, Camora 7 – Emerllahu 6, Djokovic 6, Fică 7 – Korenica 7, L. Munteanu 6, Kamara 5, Abeid 6, Tachtsidis, Păun 6, Nkololo, Postolachi
Pe 15 aprilie, între orele 12.00 – 18.00, centrul comercial VIVO! Cluj-Napoca va fi gazda unui Târg de lucrări hand-made organizat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj cu ocazia sărbătorilor pascale.
Vor fi expuse spre vânzare diferite obiecte realizate de copii și adulți cu dizbilități din centrele și unitățile rezidențiale administrate de DGASPC Cluj.
Târg de Paște cu vânzare la VIVO! Cluj-Napoca, în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Ne dorim crearea unei atmosfere primitoare pentru copiii și adulții cu dizabilități astfel încât aceștia să se simtă admirați și integrați. Publicul are ocazia să cumpere obiecte inedite și să își manifeste astfel toleranța și aprecierea față de persoanele vulnerabile.
Este vorba despre copii de la casa de tip familial Perlino, casa Grigorescu, casa Târnavelor, casele de tip familial Mărăști, centrul de primire a copilului în regim de urgență Gavroche, din Cluj Napoca, copii de la casele de tip familial din Huedin, tineri cu dizabilități de la Centrele de abilitare și reabilitare din Gherla și Jucu, precum și adulți cu dizabilități fizice și neuropsihice de la Centrele de îngrijire și asistență din Luna de Jos și locuințele protejate din Catcău.
Vizitatorii VIVO! vor putea achiziționa icoane, tablouri, obiecte decorative, de pirogravură, ornamente destinate sărbătorilor pascale, autorii lucrărilor urmând a beneficia de fondurile strânse.
Vor fi prezenți și beneficiarii furnizorilor de servicii sociale private cu care DGASPC Cluj colaborează: asociația pentru protejarea și ajutorarea handicapaților neuro-psihici din Cluj- centrul de zi “Sf. Maria” , fundația “Bethesda & Floricica” Beclean, fundația „Estuar” și fundația „FEBE”.
Tineri voluntari, studenți la Asistență socială și Psihologie, vor contribui la buna desfășurare a evenimentului la care au fost invitați și reprezentanți ai autorităților locale.
Evenimentul are loc la intrarea numărul 2.
Săptămâna Patimilor, în care am intrat de astăzi, este una dintre cele mai încărcate perioade ale anului din punct de vedere spiritual și ritualic în satul tradițional clujean.
Trăită cu profundă reculegere, această săptămână este, în esență, o perioadă de doliu și de tristețe, orientată spre curățenie și pregătire atât trupească, cât mai ales sufletească, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Săptămâna Mare în tradiția populară clujeană
În satele de odinioară, munca la câmp era oprită. „E mare păcat să muncești când Domnul Hristos pătimește”, se spunea cu teamă și cu respect.
Așadar, arată specialiștii clujeni, oamenii posteau, iar întreaga săptămână era consacrată rânduielilor ce preced marea sărbătoare a Învierii.
Casele erau văruite proaspăt, semn al înnoirii și al luminii
Până miercuri, gospodăriile trebuiau să fie pe deplin pregătite pentru întâmpinarea praznicului. Casele erau văruite proaspăt, semn al înnoirii și al luminii.
“Zestrea, păstrată cu grijă în lăzi și lăițere, era scoasă la soare, împrospătată, primenită, iar hainele noi de sărbătoare – obligatorii pentru fiecare membru al familiei – trebuiau să fie gata. Femeile se îngrijeau cu migală de curățenie: scoteau hainele de sărbători, le puneau la soare, apoi le reașezau cu grijă, strecurând printre ele crenguțe de busuioc și alte plante frumos mirositoare”, arată cei de la CJCPCT Cluj.
Nu doar hainele, ci și obiectele din gospodărie erau supuse unei curățenii rituale. Blidele de lut dar și icoanele de glajă de pe pereți erau spălate și împodobite cu ștergare de sărbătoare. Până și fața casei, pavimentul din pământ bătut și muruit cu lut galben, era reîmprospătat.
Curățenia inimii era la fel de importantă ca cea a casei
În această săptămână „nu e bine ca femeia să coasă”, se spunea, pentru că „atunci împarte Sfântul Ilie trăsnetele” – un avertisment care ținea deopotrivă de rânduiala religioasă și de credințele populare legate de forțele cerești și pedeapsa divină.
Între Florii și Joia Mare, oamenii se spovedeau și se împărtășeau, dornici să intre în sărbătoarea Învierii cu sufletul curat și împăcați cu cei din jur. Era un timp al iertării și al împăcării, în care curățenia inimii era la fel de importantă ca cea a casei.
Foto: Casă pregătită de sărbătoare / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Polițiștii clujeni au deschis ANCHETĂ în cazul femeii care a fost atacată de trei câini în Florești
Polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor Cluj s-au sesizat din oficiu în cazul femeii care, duminică, a fost atacată de trei câini de talie mare în Florești.
Femeia este internată în spital.
Anchetă în cazul femeii care a fost atacată de câini în Florești
Polițiștii Secției 6 Rurală Florești au fost sesizați, prin apel la 112, duminică, în jurul orei 17.10, cu privire la faptul că o femeie a fost atacată de trei câini de talie mare, în apropierea unei zone împădurite, situate în apropierea străzii Cetății.
Din primele verificări a rezultat că femeia, aflată la plimbare în zonă, ar fi fost surprinsă de cei trei câini, care ar fi devenit agresivi și ar fi atacat-o. În sprijinul victimei au intervenit mai mulți oameni aflați în apropiere, care au anunțat imediat incidentul la 112.
Persoana vătămată a fost transportată la o unitate medicală pentru îngrijiri de specialitate.
Poliția încearcă să afle tot ce s-a întâmplat
În cauză, polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neluare a măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul ori deținătorul temporar al câinelui asupra unei persoane, în vederea stabilirii întregii situații de fapt, au transmis reprezentanții IPJ Cluj.
Polițiștii recomandăm cetățenilor ca, în cazul în care intenționează să desfășoare plimbări sau drumeții în aer liber, să se asigure că nu pătrund în zone private sau în apropierea stânelor de animale.
Este important să aveți asupra dumneavoastră mijloace de protecție și avertizare și să evitați deplasările în locuri necunoscute sau izolate, mai ales dacă sunteți neînsoțiți.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Clujenii RATEAZĂ șansa de a egala FCSB la puncte
Târg de Paște cu vânzare la VIVO! Cluj-Napoca, în beneficiul persoanelor cu dizabilități
Timp al iertării și al împăcării. Săptămâna Mare în tradiția populară clujeană
Polițiștii clujeni au deschis ANCHETĂ în cazul femeii care a fost atacată de trei câini în Florești
Femeile și bărbații din România vor ieși la PENSIE la aceeași vârstă. Când se va întâmpla asta
Anunț pentru elevii clujeni. Inspectoratul Școlar a stabilit vacanța din luna februarie a anului viitor
VIDEO. CJ Cluj preia drumul comunal Câțcău-Vad și îl modernizează. Rută nouă între Baia Mare și Cluj-Napoca
Compania clujeană BitStone lansează un concurs de inteligență artificială pentru studenți: soluții pentru un oraș mai inteligent
