În Cluj-Napoca îşi are sediul acum una dintre cele mai mari bănci din ţară, însă tradiţia acestui tip de activitate se pierde în istorie. Şi în urmă cu 500 de ani, Clujul era cel mai important „centru bancar” al Transilvaniei.

Aici a fost înfiinţată o monetărie, în 1527, iar urmele sale se mai păstrează şi în zilele noastre. Despre monetărie respectivă şi despre marele privilegiu de care au beneficiat atunci clujenii ne vorbeşte istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Unde se făceau banii Transilvaniei

„Suntem în faţa aşa-numitei Case a monetăriei. Vedem imaginea din faţă, scrisă în limba latină, “Domus cementaria et auricusoria” şi anul 1608, în traducere, „atelier de schimb monetar şi aurărie”, adică aici se emiteau monedele Transilvaniei din acea perioadă. Deci, dacă putem să facem un echivalent, pentru epoca modernă ar fi ca o bancă.

VEZI ALTE ARTICOLE DIN

ISTORIA PLIMBATĂ A CLUJULUI

Dar ceea ce vedem noi, nu este casa originală. Casa originală era ceva mai mare şi din ea s-a păstrat acea bucată care este încastrată în zidul acestei case de secol XIX, început de secol XX”, explică istoricul clujean.

VEZI ŞI:

LA PAS PRIN ISTORIA JUDEŢULUI CLUJ

Casa monetăriei. Privilegiu mare pentru clujeni

Dreptul de avea o monetărie a fost dat clujenilor de principele Transilvaniei, clujeni care erau la concurenţă cu sibienii.

„Se ştie că monetăria, Casa monetăriei, era lipită de zidul primei incinte a Clujului şi acest drept de a avea o monetărie în oraş era un mare privilegiu, pe care îl avea numai Clujul sau Sibiul. Era o dispută între cele două mari oraşe feudale din Transilvania.

Acest drept a fost dat clujenilor de către voievodul Transilvaniei, rege al Ungariei, Janos Zapolya sau Ioan Zapolya, în anul 1527. Şi această casă a fost concesionată unei familii de bancheri, Filstich, care a fost reprezentativă pentru negoţul şi negustorii din Cluj, pentru bancherii de Cluj, reprezentantul lor colaborând şi cu Gabriel Bethlen.

Pe această locaţie în care ne aflăm, strada Emile Zola, exista, în secolul al XIII-lea, în cadrul primei incinte a Clujului, o poartă mai mică de ieşire”, mai arată Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

*Asociația Cluj24 derulează proiectul „Istoria plimbată a Clujului”, realizat în colaborare cu profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și co-finanțat de Primăria Cluj-Napoca.

VIDEO. Where the Transylvanian money was made. The mint house, a great privilege for the people of Cluj. Walking through the history of Cluj

One of the largest banks in the country is now headquartered in Cluj-Napoca, but the tradition of this type of activity is lost in history. And 500 years ago, Cluj was the most important „banking center” of Transylvania. A mint was established here in 1527, and its traces are still preserved today. Cluj historian Vladimir Alexandru Bogosavlievici tells us more about it and about the great privilege that the people of Cluj benefited from at that time.

Where Transylvanian money was made

„We are next to the so-called Mint House. In front, we can see the image written in Latin, <<Domus cementaria et auricusoria>> and the year 1608. In translation, <<monetary exchange shop and goldsmith>>. It is where the Transylvanian coins of that period were issued. If we made an equivalent, for the modern age it would be like a bank.

But what we see here is not the original house, which was a bit bigger. A part of it has been preserved and is encased in the wall of this house from the 19th century, beginning of the 20th century”, the historian from Cluj explains.

The mint house, a great privilege for the people of Cluj

The right to have a mint was given to the people of Cluj by the prince of Transylvania, when the people of Cluj were in competition with the ones of Sibiu.

„It is known that the mint house was attached to the wall of the first precinct of Cluj and this right to have a mint in the city was a great privilege, which only Cluj or Sibiu had. It was a dispute between the two great feudal cities from Transylvania.

This right was given to the people of Cluj by the voivode of Transylvania, king of Hungary, Janos Zapolya or Ioan Zapolya, in 1527. And this house was granted to a family of bankers, Filstich, a symbol for the merchants and bankers from Cluj, their representative having collaborated with Gabriel Bethlen, as well.

Here, on the Emile Zola street, there was a smaller exit gate in the first precinct of Cluj, in the 12th century”, Vladimir Alexandru Bogosavlievici adds.

*The “Walking through the history of Cluj” project is made by the Cluj24 Association, in collaboration with the history teacher Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, and co-financed by the City Hall. (traducere în engleză, Amalia Oprescu)