Connect with us
"

ADMINISTRAȚIE

VIDEO/ „Ne umflăm burțile cu parizer!” Protest spontan la DPJ Cluj, societate unde Consiliul Județean este acționar majoritar

Publicat


Protestul spontan al muncitorilor din cadrul societății Drumuri și Poduri Județene a început pe fondul salariilor neplătite. Societatea are restanțe la angajați de peste 4000 de lei pentru fiecare dintre muncitori. Cei apoximativ 30 de angajați ce nu și-au primit salariile au renunțat să muncească și au așteptat venirea administratorului special, Ovidiu Torje. 

Ce au cerut protestatarii

Principala cerință a protestatarilor a fost de a-și primi salariile restante. Și cele de pe anul acesta și cele de pe anul trecut, mai ales că aceștia au muncit. Nu poate fi vorba de neplata pentru inactivitate, spun protestatarii. Din păcate, cifrele publice pe care compania le-a înregistrat sunt motiv de tristețe pentru angajați. Datoriile cresc de la an la an, ajungând la suma de aproximativ cinci milioane de lei, pierderi de aproape  2 milioane și o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane. Pe lângă asta, firma, chiar dacă este deținută în mod majoritar de Consiliul Județean, nu participă la licitațiile publice, iar astfel nu are activitate susținută.

Ioan Petran, conducător auto în cadrul DPJ Cluj

Ioan Petran este doar unul dintre protestatari. El spune că singurele cerințe ale angajaților fac referire la bani și la activitate. Ei vor să muncească și să aibă siguranța că își vor primi banii pentru care au muncit la timp.

„Protestăm că nu ne-au dat banii. Domnul administrator Torje ne tot amețește și ne amăgește. Nu știm care săptămână: tot săptămâna viitoare, tot săptămâna viitoare…”, declară Ioan Petran. Acesta mai spune că muncitorii se simt ca niște slugi fără drepturi și cu foarte multe obligații. „Salopete nu ne-au dat de 5 ani, săpun să ne spălăm pe mâini nici atât. De lucru nu prea avem. La ce lucru avem, nu putem trăi de pe o zi pe alta”, spune îngrijorat Ioan Petran. Salariile restante pe care trebuie să le primească protestatarii se ridică la suma de peste 4000 de lei pentru fiecare. Acești bani reprezintă salariul pe doar două luni plus o restanță a DPJ Cluj pentru salariați.

DPJ Cluj, societate în insolvență

Societatea DPJ Cluj SA a fost privatizată în urmă cu câțiva ani. Dacă în anii 2000, despre această societate se considera că toarnă cel mai bun asfalt pe drumurile județene, acum, după o privatizare eșuată, aceasta a intrat în insolvență.

Multe datorii se învârt în jurul faptului că cei din conducere nu participă la licitații sau nu sunt performanți când vine vorba de licitații. Adică pur și simplu nu le câștigă din punct de vedere tehnic.

„Vorbim despre o companie în care, într-adevăr, Consiliul Județean este acționar majoritar, dar discutăm de o companie care are un regim juridic separat de CJ. Din asta înțelegem că acțiunile firmei sunt stabilite de însăși conducerea firmei.

Nu ne putem aștepta să finanțăm din bani publici o companie care nu reușește să se redreseze. E ușor să ceri CJ fonduri. Această societate ar trebui să meargă și să caute proiecte, să participe și la alte licitații, și nu să aștepte ca CJ să îi ofere contracte.

Această societate este în exact același regim ca toate celelalte societăți care activează în lucrări publice. Consiliul Județean nu poate atribui lucrări. Trebuie și ei să participe la licitații”, declară Valentin Jucan, purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean.

Jucan spune că această firmă va fi ajutată, în limitele legale, de către CJ. Situația insolvenței nu permite CJ luarea vreunei acțiuni mai concrete în speță. Societatea este condusă de un administrator special, Ovidiu Torje și un jurist.

Ce spune Ovidiu Torje, administratorul special

Ovidiu Torje, administratorul special al DPJ Cluj

Ovidiu Torje spune că sunt probleme financiare la DPJ Cluj. Ultima licitație la care a participat firma pe care o conduce a fost în 2019. Lucrările au fost executate parțial, deoarece „e o lucrare cu mici probleme tehnice”, spune Ovidiu Torje.

Fiind o societate comercială, DPJ Cluj intră în concurență cu toate celelalte firme care participă la licitațiile publice. Totuși, din cauza insolvenței, firma condusă de Ovidiu Torje nu a mai putut participa la licitații din cauza problemelor financiare, iar la cele la care a participat, nu a obținut contractul. Fie din cauze tehnice, fie din cauze economice.

„Nu am participat pentru că nu putem participa. Vom participa în viitor la licitații”, spune Ovidiu Torje. Întrebat care este motivul detaliat pentru care nu „s-a putut participa”, Torje a răspuns sec: „Nu se poate participa”.

Ștefan Chețan

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ADMINISTRAȚIE

Previziunea lui Boc: „Ne îndreptăm spre faza de platou și scădere a cazurilor de coronavirus”. Edilul face apel la respectarea igienei și purtarea măștilor

Publicat

În urma ședinței extraordinare a Consiliului Local al Municiupiului Cluj-Napoca din cursul zilei de astăzi, Emil Boc a dezbătut mai multe teme principale, printre care: evoluția economiei clujene în urma unui studiu al UBB, criza COVID-19 și aspecte legate de urmările pe care le va lăsa noul virus.

Boc spune în contextul coronavirus că: „Ne îndreptăm spre faza de platou și scădere a numărului de cazuri. Mă bucur că la Cluj triada bunului simț: mască, spălat pe mâini și distanțare socială, în bună parte se respectă”.

Primarul face apel la clujeni și îi îndeamnă să respecte normele de igienă pentru ca sistemul medical să nu intre în colaps. Tot el îndeamnă locuitorii Clujului să se vaccineze și împotriva gripei sezoniere pentru a evita aglomerarea spitalelor.

„Am avut și noi, nu o creștere la fel de mare ca cea la nivel național, dar a existat o creștere la nivelul județului Cluj, iar sub jumătate, sau chiar jumătate se află în municipiul nostru”, spune Emil Boc.

Primarul este de părere că întregul județul este pregătit pentru orice fel scenariu. „Din fericire la Cluj putem trata și alte persoane din alte județe. Pe Terapie Intensivă, Clujul este un centru de referință. Ca prognoză se îndreptăm spre faza de scădere”.

Emil Boc a spus că mizează pe spiritul civic și respinsabilitate. „Mă bucur să văd că la Cluj sunt respectate cele trei reguli de aur menționate. Va mai dura până ne vom reveni, dar până va exista un vaccin, haideți să prevenim îmbolnăvirea celor dragi”.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul a fost republică. Prima apariţie pe hartă a Oraşului comoară. Aurarii din Claudiopolis exportau în Europa

Publicat

Din câte se ştie, Clujul a apărut pentru prima dată pe o hartă în 1532. Era vorba de lucrarea Chorographia Transylvaniae Sybembürgen, publicată de Johannes Honterus, în Basel, Elveţia. Cel puţin, este prima hartă a acestor ţinuturi realizată de un locuitor al ei.

 Prima hartă a Transilvaniei, Johannes Honterus, 1532 (sursa wikipedia)

În imagini sunt şi două hărţi un pic mai noi ale Transilvaniei (arhiva www.cluj24.ro), realizate de Sebastian Munster (circa 1550) şi de Gerardus Mercator (circa 1580).

Primele hărţi ale Transilvaniei cu Clujul în ea

Chorographia Transylvaniae a fost realizată de Honterus pe baza cercetărilor personale pe care le-a făcut în Transilvania, în perioada 1530-1532. După ce s-a reîntors, în 1533, în orașul său natal, Corona (Braşov), el a refăcut de câteva ori harta.

Harta Transilvaniei, Sebastian Munster, circa 1550 (arhiva www.cluj24.ro)

Harta pe care a făcut-o a stat la baza hărților Transilvaniei publicate ulterior de Sebastian Munster (1489-1552), Abraham Ortelius (1527-1598) şi Gerardus Mercator (1512-1594).

Harta Transilvaniei, Gerardus Mercator, circa 1580 (arhiva www.cluj24.ro)

 

Se pare că prima hartă a Transilvaniei, realizată de Honterus, a supraviețuit într-un singur exemplar original, aflat acum în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta.

Republica Cluj

Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici povesteşte, pentru www.cluj24.ro, cam cum era Clujul în perioada apariţiei primelor hărţi în care este prezent oraşul.

“Clujul era destul de important atunci, pentru că este secolul în care devine Oraş comoară. Adică, în sensul în care meşteşugarii, organizaţi în bresle, şi negustorii, organizaţi în ghilde, formează un fel de republică orăşenească prin Consiliul celor 100. Nobilii nu îşi aveau reşedinţa în oraş şi, dacă, eventual, aveau dorinţa să se aşeze în oraş, îşi pierdeau calitatea de nobili. Trebuiau să respecte regulile oraşului.

1530 este înainte de apariţia Principatului Transilvanei, care a fost înfiinţat în 1541”, spune istoricul clujean.

Claudiopolis, Oraşul comoară

În acea perioadă, Clujul devine şi centrul reformei religioase din Ardeal, şi tot atunci îi apare denumirea Claudiopolis.

“La mijlocul sec al 16-lea, Clujul devine centrul reformei religioase din Ardeal. Călugării vor fi alungaţi şi bisericile romano-catolice din oraş vor fi transformate în biserici reformate. Biserica Sf. Mihail va fi unitariană.

De atunci apare şi prima atestare umanistă, în latină, a oraşului, Claudiopolis, deoarce credeau atunci că oraşul a fost fondat de împăratul Claudius. Ceea ce nu era adevărat.

Clujul, plin de aurari şi argintari cu comenzi în toată Europa

Era deci o republică orăşenească, condusă de negustorii bogaţi şi de meşteşugarii bogaţi. Ei au suportat cheltuielile construcţiei zidurilor care acoperă incinta de 45 de hectare a oraşului.

Era denumit Oraşul comoară pentru că devine poate centrul cel mai puternic în acea perioadă din Transilvania. Clujul a fost şi atunci la concurenţă cu Braşovul şi cu Sibiul, dar le depăşeşte. I se spunea Oraşul Comoară mai ales pentru că erau foarte dezvoltate, foarte puternice breslele aurarilor şi argintarilor, care aveau comenzi în toată Europa”, explică Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

(M. Avram)

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Proprietari despăgubiţi de două ori. Problema retrocedărilor şi propunerile specialiştilor

Publicat

Poate că e o problemă delicată. Dar, cu atât mai mult, ea trebuie rezolvată de autorităţi. Este vorba de problema retrocedărilor. Ale cui au fost, sunt şi vor fi principalele clădiri din centrul Clujului. Cât au costat bugetul local şi bugetul naţional? Clujenii ar trebui să ştie.

Retrocedarea proprietăţilor. Probleme. Soluţiile identificate de specialişti

RETROCEDARILE sunt o problemă dureroasă şi costisitoare pentru bugetul Consiliului Local Cluj-Napoca şi al tarii. În aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a ţinut cont de situaţia optanţilor, adică a cetăţenilor care au optat pentru cetăţenia maghiară şi au fost despăgubiţi de statul român în perioada interbelică. Iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendică din nou acele proprietăţi cu acte false sau refăcute în perioada 1940-1945 (ocupaţia hortystă). Poate neştiind că strămoşii lor au fost despăgubiţi.

Situaţia Statusului Romano-Catolic din Transilvania

În aceeaşi situaţie de ilegalitate se află şi Statusul Romano-Catolic din Transilvania, care a fost desfiinţat în anii ‘30 şi care conform codului canonic nu avea personalitate juridică cu drept de proprietate, ci doar de folosinţă asupra instituţiilor şi a unor lăcaşuri de cult. S-a reînfiinţat în 2002 o Asociaţie a Statusului ca fiind moştenitoarea vechiului Status, iar judecători incompetenţi sau corupţi au aprobat acest statut.

Peste 2.000 de clădiri revendicate

Asociaţia a revendicat peste 2.000 de clădiri din oraşele transilvane (!?).

Toate RETROCEDĂRILE importante de muzee, licee, palate, hectare de păduri şi terenuri agricole etc. trebuie revizuite şi stabilită legalitatea retrocedării, cu atât mai mult cu cât multe din aceste retrocedări au fost aprobate de judecătoriile din judeţele Mureş, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism şi fără verificarea probelor.

Nici rudele foştilor criminali de război decretaţi nu pot beneficia de retrocedări de proprietăţi, chiar dacă au fost reabilitaţi de unele ONG-uri din ţara de origine, fapt de care nu s-a ţinut seama în justiţia română.

Exemple scandaloase la Cluj-Napoca

Câteva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizează comunitatea civică:

  • Analiza modului în care Baza Sportivă “SĂNĂTATEA” a fost amplasată în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.) a constatat că a fost cedată pe baza unor acte de proprietate dinainte de Tratatul de la TRIANON (!) afinilor foştilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPĂGUBIT DE DOUĂ ORI FAMILIILE FOŞTILOR PROPRIETARI DE TEREN ?!
  • Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote părţi este ilegală.

Revizuirea tuturor restituirilor

Este o nevoie urgentă de corelare şi conlucrare între instituţiile statului în ce priveşte:

  • deschiderea accesului şi recercetarea arhivelor, iar Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale;
  • să se specializeze procurori şi instanţe pe această problematică pentru a soluiona corect înşelătoria păguboasă şi a se pedepsi impostorii;
  • creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile.

Există foarte multe probleme aflate în litigiu pe instanțele judecătorești privind legalitatea și coerența retrocedărilor de către Comisiile de Fond funciar ale primăriilor și de conformitate cu legislația în vigoare a expertizelor topografice. Cele mai frecvente greșeli sunt:

  • cele în care pe aceiași suprafață de teren se suprapun doi sau trei proprietari, total sau parțial;
  • grăniţuiri fără expertiză topografică sau expertize care nu respectă criteriile de conformitate cu Harta cadastrală a OCOTA;
  • nerespectarea principiului de retrocedare pe amplasamentul proprietarului de drept (confiscat de regimul comunist);
  • neaducerea la zi a hărților cadastrale ale primăriilor deși există legislație privitoare la această obligaţie cu termen limită de realizare;
  • nerespectarea unui proces echitabil de către instanțele judecătorești prin termene care durează de la 3 la 7 ani în instanțele din România și alți 5-7 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Soluții

Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.

-Realizarea hărţilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și updatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.

-Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

În Transilvania Imperiul Habsburgic s-au realizat hărți cadastrale, fără să aibă un precedent, cu ajutorul armatei, în mai puțin de 3 ani.

România are azi hărți cadastrale făcute din avion și corelate cu măsurători de teren (bazate pe puncte topografice acreditate) cu marjă de eroare de câțiva mm. Verificarea în teren a fiecărei proprietăți poate fi stabilită cu cea mai mare exactitate.

Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia retrocedarilor abuzive din Transilvania şi din Cluj-Napoca.

Solicitare către Primăria Cluj-Napoca

CCL Cluj cere Primarului şi Consiliului Local să demareze toate procedurile şi demersurile de verificare a tuturor retrocedărilor (ex. mai serioase şi cu cântec sunt câteva zeci cunoscute de presă şi cetăţeni). Apoi să informeze opinia publică înainte de alegeri despre rezultatul acestei acţiuni cerute şi dorite ferm de comunitatea civică şi de clujeni.

Orice clujean poate fi  de acord ca sumele necesare acestor demersuri să fie luate din economii/reduceri la capitole din bugetul local. De exemplu, economii la: fondul de salarii şi premieri al Primăriei, cheltuielile curente, studii de pre-şi-fezabilitate, protocol, deplasări, asistenţă socială, finanţare participativă, cultură, sport, alte sume de rezerva aflată la dispoziţia Primarului. Deci NU de la sănatate, învăţământ şi investiţii.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Avem unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Propunerile specialiştilor

Publicat

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Iar sănătatea tuturor, în special a copiilor, este în pericol. Din această cauză, Comisia Europeană a început în luna mai chiar procedura de infringement împotriva României.

Comisia Europeană arată Clujul cu degetul

Pe 14 mai, Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. Prin scrisoare îi acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare rezolvării deficienţelor cu privire la calitatea aerului. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

“Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă. Şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului.

În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”, arată Comisia Europeană.

Dar acesta este numai un exemplu. În Cluj-Napoca există deficienţe mari la mai multe capitol care ţin de apă şi de mediul înconjurător.

Calitatea apei şi a mediului ambiant. Probleme şi soluţii identificate de specialişti

În cadrul unei şedinţe dedicate calităţii mediului în care trăiesc clujenii s-au făcut următoarele propuneri:

  • staţia de tratare a apei Gilău nu are asigurată protecţia de contur pentru evitarea contaminărilor;
  • sursa de apa potabilă din Someşul Cald preia nisipuri aluvionare din zona Agârbiciu;

Dejecţii de la Tarniţa

  • Lacul Tarniţa este plin cu dejecţii din devesarea directă a multor case de vacanţă;
  • punerea la dispoziţia cetăţenilor a unor halde speciale pentru depozitarea deşeurilor mărunte din construcţii ar putea preveni fenomenul de împrăştierea dezordonată a acestora în toate pădurile din preajma localităţilor. În special a Clujului;

Amenajarea Someşului şi a Canalului Morii

  • decopertarea şi decolmatarea Canalului Morii pe tot parcursul prin Cluj. Şi transformarea lui într-o “oglindă de apă”, flancată de spații verzi şi locuri de agrement pentru populație;
  • construirea de stăvilare pentru a mări de 10 ori volumul de apă dulce ce rămâne în oraş în anii cu secetă. La toate cele 3 cursuri de apă şi care să producă energie hidro pentru oraş. Eventuale irigaţii prin cădere la o diferenţă de nivel de peste 20 metri;
  • amenajarea falezelor Someşului din Grigorescu amonte – Parcul Central – Pţa Abator – Parcul Feroviarilor – etc.
  • plantarea pe malurile Someşului de arbori şi arboret ornamentali. Eventual şi vegetaţie care să mascheze actuala albie a Someşului şi s-o acopere parţial, reducând astfel aspectul total inestetic;
  • clădiri verzi, acoperişuri verzi, balcoane verzi pentru Clujul Verde;
  • programe educaţionale în şcoli şi cu asociaţiile de proprietari;
  • concursuri cu premii pe cartiere pentru educaţia ecologică şi mediu urban îngrijit;
  • parteneriate facile cu agenţi economici care doresc să colaboreze cu primăria pentru a intreţine un spaţiu verde sau a forma altele noi contra publicitate discretă, gratuită, pe acel domeniu;

Facilităţi pentru taximetre electrice

  • încurajarea fiscală a firmelor de taximetrie să îşi doteze treptat parcul de maşini cu autoturisme electrice (10-15 % în fiecare an);
  • realizarea de staţii de încărcare a vehiculelor electrice în toate cartierele oraşului şi în benzinării pentru a stimula cetăţenii să îşi achiziţioneze aceste mijloace nepoluante;
  • semnarea de convenţii cu primăriile din  Floreşti, Apahida, Baciu, Gilău, Feleac etc. pentru a realiza staţii de încărcare în localităţile lor, îndeosebi în parcările de 800-1000 de maşini de la intrarile în municipiu. Aceasta pentru a veni în sprijinul celor care fac naveta spre Cluj şi a descuraja pe cei din alte localităţi ce vin în maşini poluante. Reprezintă o sursa de venit binevenit pentru oricare din primăriile menţionate;

Senzori pentru poluare şi informarea populaţiei

Continuarea montării senzorilor privaţi de poluare (până în prezent am montat 23, conectaţi la afisaj instantaneu pe cartiere la https://cluj-napoca.pulse.eco) este o necesitate publică de protecţie a populaţiei. Atâta timp cât Primăria şi Agenţia/Garda de Mediu folosesc doar 4 senzori oficiali, prost amplasaţi şi nesemnificativi, pentru a putea spune că “avem aer curat”. Aceştia dezinformează cu bună ştiinţă atât cetăţenii cât şi Ministerul Mediului sau Comisia Europeană. Se impune:

  • afişarea datelor privind poluarea în timp real în tot oraşul şi în media este obligatorie pentru informarea cetăţenilor, ca să evite zonele cu pericol de îmbolnăvire;
  • supravegherea permanantă a graficului poluării în timp real de către Poliţia Locala la https://cluj-napoca.pulse.eco şi deplasarea imediată pentru constatarea infracţiunii, pentru amendarea poluatorilor. Aceasta mai ales noaptea sau în zori, când “betonierele îşi curate filtrele” – truc descoperit, cunoscut şi semnalat de cetăţeni, doar că Primaria şi Garda de Mediu Cluj le “trece cu vederea”.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate