VIDEO. Gara bombardată de sovietici şi americani, distrusă de nazişti şi horthyşti. Prima fabrică de păpuşi. Istoria plimbată

„Tristeţea gărilor ce plâng/ un tren cu şuierul prelung/ e doar pustiu şi rece gol/ viaţa dată rostogol/ şi disperărilor obol/ de dor nătâng. Tu ştii, iubito? gara mea/ era un tren care plângea/ cu ochiul trist/ de ametist/ copilul cel nevinovat/ ce mâna lui şi-a fluturat/ şi îmi zâmbea. Erai şi tu/ nici nu mai ştiu/ acum mi-i sufletul morţiu/ de tren/ în gară şuierând/ scrâşnind din roţi/ încet murind/ şi cer în mine prăvălind/ către pustiu…/ Tristeţea gărilor ce plâng/ cu ochiul drept/ cu ochiul stâng/ sădită-n mine e mereu:/ că gara, trenul/ sunt chiar eu/ în dor nătâng”, (Leonid Iacob, Tristeţea gărilor ce plâng).

Da, poveştile gărilor -marile lor poveşti- sunt mai degrabă triste. Nici povestea Gării Cluj nu face excepţie. A fost bombardată de aliaţi în 1944, de aici au plecat garnituri de tren cu 17.000 de evrei spre lagărele morţii, şi a fost iar distrusă de trupele naziste şi horthyste.

În 1944, 2 iunie, în aşa-numita vinerea negră, dimineaţa, Gara Cluj şistrada Horea au fost bombardate de raidurile sovietice şi americane, într-o primă operaţiune comună
În cele 50 de minute ale radului ar fi fost lansate 1.200 de bombe. 250 de clădiri au fost complet distruse și alte 252 au fost grav avariate, printre care şi a gării, care aproape s-a prăbuşit. Documentele istorice aată că au murit 315 civili, 25 de soldați maghiari și 60 de soldați germani, iar alţi circa 500 de civili și militari au fost răniți.
Câteva lucruri interesante despre Gara Cluj ne sunt trecute în revistă de istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Gara bombardată de sovietici şi americani şi distrusă de nazişti şi horthyşti

„Clădirea gării, pe cre o vedeţi în spatele meu, este cea consturită între 1902 şi 1907. Iniţial, în cele două firide existau două personaje feminine, iar deasupra era un personaj care reprezenta o mamă cu un copil şi stema Ungariei, pentru că a fost făcută clădirea în timpul regimului dualist.

Tot în ceea ce priveşte gara trebuie să amintim că această clădire a fost refăcută de mai multe ori, între 1950-1960, la începutul secolului XXI, 2006-2009, pe urmă în 2016. Importnat de amintit e că gara a fost bombardată în data de 2 iunie, când tot Clujul a fost bombatdat, acea acţiune, Frantic, a Aliaţilor din Al doilea război ondial, o acţiune coroborată a sovieticilor şi americanilor, care avea ca scop de derutare a iniamicului, care era Germania nazistă, printr-o serie de bombardamente realizare înaintea marii debarcări din Normandia din 6 iunie 1944. Gara şi Clujul au suferit pierderi mari, multe clădiri, mai ales în zona străzii Horea.
Pe lângă acest bombardament, gara a mai fost deteriorată şi odată cu retragerea armatelor germane şi horhyste maghiare, în 10-11 octombrie 1944.
Iarăşi un lucru de care trebuie să amintim şi care este marcat aici, pe o plachetă, este sinistra acţiune de deportare a evreilor în şase transporturi, între 27 mai şi 9 iunie 1944, când evreii din Cluj şi din zona Clujului, aproximativ 17.000, au fost deportaţi, mai ales la Auschwitz. Transporturile n-au pornit chiar de aici din gară, ci din Halta Clujana. Există pe plachetă data de 27 mai, dat când s-a realizat şi un monument al Holocaustului, în Parcul Caragiale”, povesteşte istoricul clujean

Prima fabrică de păpuşi din România

Şi zona Pieţei Gării are poveşti interesante. Printre altele, aici a fost prima fabrică de păpuşi din România.

„Cea ce mai trebuie de amintit în această zonă este că vizavi de clădirea gării era fostul depou al gării, o clădire a celebrei societăţi Astra, în care, ulterior, a fost găzduit un cinematograf, numit Carmen, cinematograf care a funcţionat din 1927 şi la care biletele erau printre cele mai ieftine din Cluj în acea perioadă.
Un alt lucru inedit pe care poate puţină lume îl ştie este că tot în această zonă strada se numea George Enescu,iar în 1922 s-a construit, a funcţionat prima fabrică de păpuşi din România.
Clădirea Gării are pe partea de răsărit un compas şi un echer, care ar putea fi simbolurile francmasonilor. Altă ipoteză este că aceste instrumente geometrice ar fi simbolurile arhitecţilor”, mai arată istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici.