ACTUALITATE
VIDEO. COOLJEANUL ZILEI. Constantin Trofin: Relația cu publicul e una foarte complicată și ar fi bine să fie una cinstită
Constantin „Costel” Trofin este cooljeanul zilei, omul care a ridicat umorul românesc acolo unde se ajunge astăzi greu, foarte greu. „Știrile de Sâmbăta Asta” sunt și în ziua de azi un exemplu de umor de calitate, care din păcate e din ce în ce mai rar la noi. Lector universitar, doctor și inginer pe deasupra, Costel va depăna amintiri legat de primii pași în mass media și va evalua umorul românesc actual.
Da, și posesor al carnetului de conducere categoriile A, B și C.
De ce ai renunțat la inginerie?
Din cauza ta. Pentru că în 1991, când eram un fericit inginer, m-ai dus la Radio Cluj cu tine unde tu deja colaborai. Și până în ziua de azi mă întreb dacă am făcut bine că de multe ori am senzația că foarte rău am făcut. Ne-am dus amândoi la Radio Cluj și colaboram la emisiunea Cristinei Stihi care se numea Student Magazin. Și făceam chestii, cum se zice acuma „în afara cutiei” și pionierat. Ne și plăcea ce făceam și din una într-alta, au trecut 30 de ani.
Aia a fost o idee care ne venise nouă și ulterior, cu foarte multă satisfacție, am văzut o în Twin Peaks-ul lui David Lynch. Îți aduci aminte cum era. Era Piticu ăla care vorbea invers. De fapt noi scriam textul de jos în sus și de la dreapta la stânga și după aia citeam invers și puneam banda invers.
„A fost o parodie a unui program de știri de la cap la coadă”
Am avut mare success cu prima emisiune umoristică făcută la radio. Știu că erau patru oameni afară pe coridorul studioului și se prăpădeau de râs în timp ce noi înregistram. De fapt, erau chiar cinci cu femeia de serviciu. (…) Indicatorul maxim de succes al unei emisiuni era să ieși în piață și să te recunoască ăla care-ți vinde roșii…
În 1992, am făcut la sfârșit de an o emisiune. Ne-am gândit noi să facem o emisiune de sfârșit de an parodie la un program real de televiziune și i-am pus un nume extrem de inteligent, „1992 la final” și asta s-a dovedit a avea foarte multe reacții din public. Altfel nu puteam măsura audiența. Și după aia am făcut și în 93 una și în 94. Practic, a fost prima emisiune pe tiparul știrilor de sâmbăta asta, care la început a fost o parodie a unui program de știri de la cap la coadă.
„Cineva (…) mi-a arătat cât de periculos poate să fie un context pe care lumea nu îl înțelege”
Între timp venise și Ovidiu Uscat în televiziune. A fost prima care a fost remarcată și a luat un premiu al Asociației Profesioniștilor din Televiziune din România. Era perioada în care foarte puțină lume își permitea să facă bășcălie de politică. Eu făcusem și niște școli de TV prin Anglia și la vremea respectivă am început să folosim mijloace specifice televiziunii, să trecem în contraplanuri, să construim contexte care să pară a fi în contextul respectiv.
Și după prima emisiune am avut o reacție de la cineva care mi-a arătat cât de periculos poate să fie un context pe care lumea nu îl înțelege. Relația cu publicul e una foarte complicată și ar fi bine să fie una cinstită. În măsura în care lucrul ăsta se întâmplă tot mai rar.
Ăsta e un lucru pe care eu îl discut de foarte multe ori cu studenții mei arătându-le cum se fac de fapt chestiunile astea de deep fake, devine din ce în ce mai ușor de făcut și le poți face cu un laptop și cu un microfon.
Luam casetele cu arhivă. Acum ar fi fost mai simplu pentru că arhiva e digitalizată, dar atunci trebuia să luăm în brațe zeci de casete. Alegeam acele elemente care pot fi ulterior distorsionate sau întoarse de multe ori, ne foloseam de anumite gesturi care în mod normal orice reporter de știri le taie sau replici care cad la montaj.
Tot în „Știrile de Sâmbăta Asta” au fost primele rubrici cu camera ascunsă…
Prima înregistrare cu camera ascunsă a fost și primul nostru premiu APTR. Până la urmă, asta e dincolo de partea amuzantă un experiment social.
Cum ți-ai ales colaboratorii pentru emisiune?
Din materialul clientului, adică la început aveam nevoie de tot felul de roluri episodice. Și atunci, îi aveam pe colegii noștri din televiziune care erau la îndemână și care voiau să participe. Nu era complicat. Ulterior, unii chiar au făcut carieră în emisiune, cum a făcut Viorel Muncaciu, cel care a devenit reporterul zăpăcit. Viorel fiind de fapt pilonist la vremea respectivă.
„Ne-am dat seama cât potențial are Rozi”
Dar vezi, Viorel era atât de natural și avea o spontaneitate care îl făcea foarte original. Foarte mulți din colegi, cred că toată echipa cu excepția celor care trebuiau să fie în Regie la înregistrare au participat în vreun fel sau altul. Au apărut în emisiune. Apoi, în 98, în 2 decembrie a fost prima emisiune în care au apărut Rozi și Rabă. Rozi era casieriță la televiziune, la noi la Cluj.
Ne-am dat seama cât potențial are Rozi și de aia ulterior am rugat-o să facă parte din echipa asta fiindcă vroiam să îmbogățim emisiunea, pe lângă partea de parodie politică, cu o reacție a unor oameni simpli care se uită la televizor. Ulterior au apărut celelalte personaje, Petrea adică de Gabi Cojocnean, Cornel Miron care era barmanul de la parterul blocului, Ana, vecina bârfitoare, Feri bacsi, administratorul de bloc și așa mai departe…
Reprezentanții unor anumite partide politice au spus că nu se poate ca în televiziunea națională să se facă bășcălie de persoane politice, membre ale aceluiași partid care întâmplător conducea țara și o conduce și acum. Și atunci, emisiunea a fost scoasă din grilă din poziția de lider național de audiență. Asta a fost de neînțeles.
Cum vezi tu umorul din ziua de astăzi, raportat la ceea ce se făcea pe vremea „Știrilor de Sâmbăta Asta”?
Păi social media a făcut două lucruri. După părerea mea, sunt de acord cu cei care au spus că a oferit o tribună pentru prostul satului. Adică acuma dacă tot scrii pe același support, adică în aceeași rețea socială cu un câștigător de premiul Nobel, automat te consideri egalul lui, poți să-l înjuri, poți să-i comentezi, însă pe de altă parte fiecare își selectează bula lui și construcția social media te ajută să faci asta. Eu văd cât conținut de umor de calitate îmi vine mie pe Facebook. Pentru că el există, dar eu îl primesc pentru că eu am căutat această chestiune.
Marius Aciu
Foto: Facebook
Cooljeanul Zilei este o emisiune realizată de Cluj24.ro și VIA Cluj TV
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Iarna începe să-și intre în drepturi și în jud. Cluj. A nins viscolit azi-noapte și șoferii au început să aibă probleme pe unele drumuri județene.
Este și cazul celui dintre Ciurila și Sălicea, pe care s-a circulat în condiții dificile, fapt pentru care administratorul drumului a fost amendat pentru că nu a efectuat deszăpezirea acestuia și nu a acționat cu material antiderapant.
Administratorul drumului dintre Ciurila și Sălicea, AMENDAT pentru necurățarea zăpezii
„În urma fenomenelor meteorologice recente din județul Cluj, caracterizate de ninsori abundente, traficul rutier pe sectorul de drum DJ107R, între localitățile Ciurila și Sălicea, s-a desfășurat în condiții dificile.
Polițiștii au efectuat verificări asupra stării de viabilitate a drumului, constatând că partea carosabilă era acoperită cu zăpadă, ceea ce a generat dificultăți pentru participanții la trafic.
Pentru a asigura desfășurarea în siguranță a circulației, polițiștii au intervenit pentru dirijarea traficului și au dispus măsuri operative pentru remedierea situației.
Totodată, în perioada 21-22 noiembrie a.c., polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Turda au aplicat două sancțiuni contravenționale operatorului economic responsabil pentru întreținerea acestui tronson de drum, având în vedere obligațiile legale privind deszăpezirea”, a transmis IPJ Cluj.
Primarul Clujului, Emil Boc, este și președintele Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European a Regiunilor, organism care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene.
Boc s-a aflat zilele trecute la Bruxelles la sesiunea plenară unde s-au aniversat 30 de ani de la înființarea Comitetului European al Regiunilor, ocazie cu care edilul Clujului a acordat un interviu pentru Cluj24.
Rep: Ce faceți la Bruxelles?
E.B. Este plenara Comitetului European al Regiunilor, comitet care este o instituție a UE, iar locul unde ne desfășurăm plenarele, pentru că suntem peste 400 de oameni la această întâlnire, este în sediul Parlamentului European. Comitetul European al Regiunilor este parlamentul primarilor din Uniunea Europeană și a șefilor de regiuni.
Sunt aceia care aduc vocea de jos a poporului european și o discută cu instituțiile europene. Procesele de luare a deciziilor implică atât Bruxelles-ul, Comisia, Consiliul European, Parlamentul European, dimensiunea națională a statelor membre, guvernele statelor membre și dimensiunea locală, orașele și regiunile. Rolul nostru este acela de a le atrage atenția când o iau în direcție greșită.
Rolul nostru este acela de a cere mai multe resurse financiare ca să facem Europa puternică. Rolul nostru este acela de a arăta unde este prea multă birocrație și unde s-o corecteze. Rolul nostru este să arătăm, de exemplu, că politica de coeziune este acel lipici care ține Europa Unită.
Punctul nostru de vedere e luat în considerare
Rep: Dar aveți influență, aveți mecanisme prin care puteți influența decizia Parlamentului și a Comisiei, mai ales?
E.B: Evident că ei nu pot merge mai departe în nici o decizie fără punctul nostru de vedere. Noi nu votăm ca parlamentarii europeni, pentru că nu suntem aleși ai Parlamentului European. Dar suntem aceia fără de care ei nu pot merge mai departe.
Rep: În sensul că bugetul are nevoie de un aviz?
E.B: În sensul că punctul nostru de vedere, care se materializează în opinii, în puncte de vedere, este întotdeauna avut în vedere la luarea deciziilor majore în tot ceea ce înseamnă ecosistemul acesta de decizie politică de la Bruxelles.
Adun puncte de vedere comune
Rep: Și care e poziția dumneavoastră în acest organism al Uniunii Europene?
E.B: În cadrul Comitetului European al Regiunilor, eu dețin funcția de președinte al Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European al Regiunilor.
Adică acea comisie care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene, politicile care se bazează pe coeziune și domeniile precum transport, turism, locuire, tranziție justă, adică acele elemente care fac astăzi Europa puternică, dar în același timp îi creează și o problemă.
Deci, practic, rolul meu este, ca președinte, să adun de la toate regiunile din Uniunea Europeană, nu doar din România și din orașul meu, un punct de vedere comun și cu care să discutăm cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European și cu celelalte autorități de la Bruxelles, astfel încât să influențăm în interesul cetățenilor, pentru că noi suntem cei mai aproape de cetățenii Uniunii Europene. Primul și cel mai apropiat for, care e mai aproape de cetățenii europeni, suntem noi, primarii sau președinții de regiuni.
Ce era Clujul fără banii europeni
Rep: Ați sărbătorit 30 de ani de la înființarea acestui comitet, și ați și votat, exact, banii care se referă la politica de coeziune, care înseamnă ce? Că îmi spunea un expert de aici că tot timpul se iau bani de la politica de coeziune.
E.B: Uitați-vă la Cluj. Ce ar fi Clujul dacă nu ar fi avut cele 200 de milioane de euro care deja sunt implementate în Cluj? Când te uiți la Parcul Feroviarilor, o să știți că e făcut cu bani europeni.
Când te uiți la malurile Someșului, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles, duși prin munca noastră comună. Când te uiți la Piața Unii, o să știți că sunt banii duși de aici, din Bruxelles. Când te uiți la strada Kogălniceanu sau la strada Universității pietonalizată, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles.
Când vă uitați la autobuzele electrice din Cluj, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles. Când vă uitați la metrou, o să știți că sunt banii din Bruxelles început. Când te uiți la centura metropolitană, o să știți că sunt banii care vin de aici, de la Bruxelles.
Primul tronson Cluj-Florești deja este în lucru. Deci 4,5 miliarde de euro sunt acum banii europeni în lucru în Cluj-Napoca. Doar în municipiul Cluj-Napoca.
Ca să nu mai vorbim de cele 200 de milioane care s-au absorbit doar în ultimii patru ani.
Politica de coeziune, lipiciul UE
Rep: Vreți să mai rămâneți în cadrul acestui organism, pentru că a expirat mandatul conducerii Comitetului European al Regiunilor odată cu reînnoirea Parlamentului European?
E.B: Pentru că am fost reales ca primar, voi rămâne în această calitate. Pentru că Asociația Municipiilor din România m-a mandatat să reprezint în continuare Asociația, în numele municipalităților din România, alături de alți colegi de-ai mei, în viitorul Comitet European a Regiunilor, al cărui mandat începe în februarie 2025.
Acum este sfârșitul actualului mandat. De ce e importantă prezența noastră aici? În primul rând, avem un rol decisiv în aducerea banilor acasă.
Pentru că dacă nu am fi aici… Toată lumea vrea să ia banii. Se duc în diverse domenii.
Iar noi le arătăm celor prezenți aici că politica de coeziune, adică creșele, grădinițele, școlile, sunt făcute pe banii europeni din Cluj-Napoca. Școala Agârbiceanu, uitați-vă la Onisifor Ghibu, școli făcute pe banii unii UEde aici. Cresc calitatea vieții în fiecare colț al Europei.
Ne ajută să avem și noi un stil de viață european la noi acasă. Asta face politica de coeziune, acel lipici care diminuează decalajele dintre regiuni.
Le ajută pe toate să poată merge într-o direcție încât să nu se mărească diferența dintre ele ci să se apropie astfel încât libertatea de a alege să rămâi acasă să fie o libertate adevărată. Adică să nu fii forțat din motive economice să-ți părăsești regiunea, orașul, țara sau…
Rep: Ar ridica toată Europa cam la același nivel.
Calitatea vieții pentru oameni
E.B: Iar prin asta toți câștigăm. De ce?
Pentru că piața unică înseamnă că trebuie să ai condiții să vinzi toate produsele Uniunii Europene și să produci plus valoare și prosperitate în fiecare colț al Uniunii Europene. Dacă piața unică se restrânge doar la câteva zone din vestul Europei rămâne o mare arie europeană neexploatată din potențialul pieței unice. Dar piața unică să fie eficientă trebuie să ai și coeziunea ca să poți produce în fiecare colț al Unii Europene.
Dacă trebuie să ai oameni. Oamenii trebuie să aibă o calitatea vieții. Ce înseamnă aia?
Sănătate, spitale, educație, școli, grădinițe înseamnă infrastructuri centurile ocolitoare, metrou, înseamnă parcuri, înseamnă calitatea vieții, înseamnă transport public sustenabil, fără poluare.
Asta e coeziunea. De asta mă bat aici când vin la Bruxelles în primul rând, evident, să aduc cât mai mulți bani acasă în țară, felia noastră din coeziune să fie cât mai mare și mai consistentă cu argumente și la același timp să păstrăm pacea și prosperitatea în Europa.
Să știți că pacea și prosperitatea depinde de coeziune. Pentru că dacă nu se măresc decalaje dintre regiuni, oamenii încep să fie mulțumiți în Europa, dar când se măresc decalajele și oamenii devin unii foarte bogați, alții foarte săraci, tensiunea e la masă și de acolo până la spargerea UE nu e decât un singur pas. Deci ce facem noi aici?
Să păstrăm Europa unită
Cel mai important, păstrăm Europa unită. Și dacă Europa e unită, avem pace. Pentru că a doua zi, când Europa s-a dus la vale, încep războaiele și aici, în interiorul UE.
Cât timp avem Uniunea Europeană, avem pace acasă. Când coeziunea va dispărea, și Uniunea Europeană va dispărea și vor începe, așa cum a început după prăbușirea Imperiului Roman, de acum 2000 de ani, încep să-ți vină barbarii, încep să-ți vină tensiunile în interior și încep războaiele.
Haideți să ne păstrăm ce am câștigat. Pentru că bine spunea unul dintre fondatorii Uniunii Europene, mai bine să ne războim în jurul unei mese, decât pe un câmp de bătălie. Cât timp ne vom război pe masă, atunci este în regulă.
Astăzi suntem de acord că nu suntem de acord. Dar mâine venim înapoi la masă și găsim banii să mergem mai departe.
Asta este cam 10% din ceea ce fac.
Florin Danciu
Concertul de colinde românești, devenit o tradiție a lunii decembrie în Cluj-Napoca, sărbătorește anul acesta 10 ani de la prima sa ediție, într-un eveniment aniversar dedicat speranței și generozității.
Pe 17 decembrie, la ora 19:00, la Auditorium Maximum UBB, publicul va avea ocazia să asculte colindele tradiționale românești într-o prelucrare și orchestrare de excepție a compozitorului Cristian Bence-Muk.
10 ani de colinde care dăruiesc: Ediție aniversară a concertului de colinde românești
Sub bagheta dirijorului Cornel Groza, pe scena Auditoriumului Maximum vor urca unii dintre cei mai apreciați artiști clujeni: soprana Modra Noemi, tenorul Nicolae Ilincăi și baritonul Cristian Hodrea.
Lor li se vor alătura Corul Cappella Transylvanica, Orchestra Academică Transilvană, în colaborare cu Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”. Nu va lipsi nici Corul de copii Junior VIP al Liceului de muzică „Sigismund Toduță” și al Operei Naționale Române din Cluj, condus de dirijoarea Anca-Mona Mariaș.
Compozitorul Cristian Bence-Muka aduce un suflu nou și emoționant colindelor
„Aflat la o frumoasă ediție aniversară, Concertul de colinde românești se întinde – aproape neverosimil – ca un arc peste timp, însuflețind în fiecare an, la moment sărbătoresc, spiritele a mai bine de o sută de talentați artiști de toate vârstele, iubitori de tradiții și oameni generoși. Aduși împreună pentru a zecea oară de Cânt și Tradiție, sunt deopotrivă motivați de un unic imbold: acela de a fi sensibili la suferința celor din jur și de a dărui cu cât mai multă generozitate celor care se află la nevoie”, spune maestrul Cornel Groza.
Într-o abordare inedită, 28 de colinde, de regulă cântate a cappella, au fost atent prelucrate și orchestrate de-a lungul celor 10 ani de compozitorul Cristian Bence-Muk, care le-a păstrat esența tradițională, dar le-a adus un suflu nou și emoționant.
”Bucuria este menită să fie împărtășită cu alții”
Concertul din acest an oferă publicului șansa de a se bucura de 14 din aceste colinde vocal-simfonice, mai exact: „Maria se preumbla”, „Sus la naltul ceriuluiu”, „O, ce veste minunată!”, „Noi umblăm să colindăm”, „În orașul Vifleem”, „Noi, în seara de Crăciun”, „Mărire-ntru cei de sus”, „Scoală gazdă din pătuț”, „Iată vin colindători”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Ce te-ai, Domn bun, vesălit”, „Slobozâ-ne gazdă-n casă”, „Mă mână mama la capri”, „Viflaime, Viflaime”.
„Pentru mine, zece ani de concert vocal-simfonic de colinde românești au însemnat un privilegiu, pe care l-am simțit a fi exclusiv, de a reveni iar și iar la atmosfera copilăriei, un timp al bucuriei și al lipsei de griji, pentru care Crăciunul era sărbătoarea sărbătorilor.
După cum scria Lucian Blaga, jocul e înțelepciunea și iubirea copilului, prin urmare asta am simțit că fac și eu prelucrând colinde românești, am simțit că mă joc, că împodobesc un brad de Crăciun de fiecare dată un pic altfel, în 28 de moduri diferite (până acum), iar apoi îl ofer celorlalți, să se bucure și ei.
De fapt, după cum se spune că banii sunt făcuți să fie puși în circulație, tot așa, cred că bucuria este menită să fie împărtășită cu alții. La fel cum o lumânare poate da lumină altor nenumărate lumânări, iar lumina inițială nu se pierde, ci crește, tot așa, bucuria împărtășită își atinge intensitatea și potențialul maxim, adică, după cum spunea Nicolae Steinhardt, <dăruind, vei dobândi>”, mărturisește compozitorul Cristian Bence-Muk.
Amfitrionul evenimentului va fi și în acest an Marius Constantinescu, senior jurnalist al TVR, realizatorul emisiunii „Ediție limitată” de pe TVR Cultural.
Colinde transformate în bucururie pentru familii nevoiașe
Fondurile realizate din vânzarea biletelor se vor dona Asociației „Christiana” Cluj. De altfel, în cele 10 ediții de concert s-au adunat 258.000 lei, care au fost distribuiți prin proiectul „Solidaritatea creștină”.
Astfel, în fiecare an, de Paști și de Crăciun, până la 300 de pachete de alimente de bază au ajuns în casele familiilor nevoiașe beneficiare ale proiectelor pe care le derulează Asociația „Christiana”.
Biletele pentru ediția aniversară a concertului pot fi cumpărate doar online, de pe iabilet.ro și din rețeaua iabilet.ro.
Prețurile biletelor sunt 100 de lei la lojă, 70 de lei în sală și 50 de lei la balcon.
Copiii de 1-5 ani vor avea acces gratuit la spectacol, cu condiția să fie ținuți în brațe de părinți.
EDUCATIE
FOTO. Idei de afaceri ale studenților clujeni la Demoday 2024. Brățară care calculează poziția purtătorului aflat într-un club
DemoDay, evenimentul care reunește tineri studenți cu idei antreprenoriale îndrăznețe, a avut loc la Casino – Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca, la eveniment fiind prezenți studenți din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), dar antreprenori, investitori și profesioniști locali.
Evenimentul a debutat cu un scurt discurs din partea fiecărui jurat. iar aceștia au punctat importanța celor implicați în a primi o recenzie din partea unor oameni din domeniu, vorbind, de asemenea, despre participărea la o astfel de experiență indiferent dacă sunt sau nu câștigători.
Tinerii talentați, cu idei geniale
Prima echipă care și-a expus ideea de afaceri a fost Fibonacci Quick Maths. Acestă idee pune la dispoziție materiale online pentru a ajuta tinerii care au probleme cu matematica, astfel că proiectul își propune să faciliteze înțelegerea acestei materii.
A doua echipă care a și-a prezentat ideea a fost StayOnTop. Această aplicație oferă extracție de preț bazată pe tehnologie AI. Prin urmare clienții pot găsi mai ușor prețuri accesibile.
A treia echipă care și-a prezentat munca, a fost echipa Led-Up. Membrii acesteia au dezvoltat un prototip, sub forma unei brățări, care calculează poziția purtătorului dintr-un club.
Așadar, dacă fiecare brățară calculează poziția purtătorului se pot crea jocuri de lumini între brățările participanților. Echipa cu numărul patru, Li Vero, a prezentat un proiect în care membrii echipei, își propun printr-o simulare virtuală, să analizeze și să îmbunătățească liniile de producție.
Echipa 5, ParkFind, dorește ca aplicația lor să rezolve problema găsirii unui loc de parcare în orașele mari.
A șasea echipă a creat BrightBox. Practic, prin proiectul lor oferă un kit de materiale practice care să faciliteze înțelegerea aspectelor tehnice.
Echipa 7, Ponnect, vine cu o idee pentru studenți. Prin proiectul lor, cei de la Ponnect vor să combată stilul de viață sedentar al studenților. Prin această aplicație studenții pot descoperi noi hobby-uri și să cunoască alți studenți cu interese comune.
Echipa cu numărul 8, RePet, a creat un coș de gunoi care fărâmițează sticlele introduse, iar mai apoi materialul rezultat este trimis instituțiilor de specialitate.
Următoarea echipă, Rock Robotics, prin proiectul lor, propune construirea prin roboți a pereților caselor modulare. Penultima echipă, SolarGuard, vine cu un software inteligent care ajustează consumul energetic din casă. Practic, energia solară este transformată din curent continuu în curent alternativ, care poate fi utilizat în locuințe.
Ultima echipă, Shoby Industries, au devoltat un proiect prin care să măsoare calitate aerului într-un mod foarte accesibil printr-un cansat, un mini satelit în interiorul unei doze care măsoară calitatea aerului.
Premiile acordate
După ce echipele participante și-au expus ideile, a avut loc festivitatea de premiere. Premiul publicului a mers către Fibonacci Quick Maths. Premiul special din partea juriului la adjudecat echipa Ponnect. Pe podium s-au aflat cei de la Rock Robotics, pe locul al treilea, locul al doilea a fost revendicat de Shoby Industries, iar locul întâi, și câștigătorii premiului în valoare de 5000 de euro au fost cei din echipa BrightBox.
Evenimentul a avut menirea să servească ca o punte de lansare pentru tinerii care doresc să fie viitori antreprenori. ,,Suntem un mini incubator, un puls care îi face pe studenți să crească o dată cu ideile lor”, a declarat Maria Alexandra Pop, prezentatoarea evenimentului, pentru Cluj24.
Alexandru Ionuț Mocan