În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Aflat în turism electoral la Cluj, președintele USR, Cătălin Drulă, unul dintre groparii dezvoltării României, aruncă din nou cu praf în ochii opiniei publice. Trebuie să ai tupeu de tupeu, „marca USR” ca, după ce ai scos Centura Metropolitană a Clujului din PNRR și ai tăiat aproape toți banii pentru Metroul de la Cluj, să vii ACUM și să minți cu privire la aceste proiecte.

Centura Metropolitană a Clujului a fost introdusă în PNRR de către miniștrii PNL, Lucian Bode și Marcel Boloș. Cu sprijinul miniștrilor Bode, Boloș și Grindeanu, am reușit să obținem o nouă finanțare pentru Centură iar vineri, 24 mai a.c, încep lucrările la primul tronson al Centurii Metropolitane a Clujului, tronsonul Florești- Cluj, ruta de transport cea mai aglomerată din România.

PNL Cluj: Drulă și USR mint și își bat joc din nou de clujeni

Domnule Drulă, sunteți laureat al premiului național pentru gargară, minciună și manipulare. Vă asigurăm că alegerile din 9 iunie, clujenii vor alege dezvoltarea, performanța în administrație și vor alege oamenii care, prin fapte, au contribuit decisiv la creșterea calității vieții cetățenilor și care au făcut din Cluj un municipiu și un județ european. Iar această echipă este echipa PNL Cluj.

Minciuna are picioare scurte, domnule Drulă!

Material comandat de Partidul Național Liberal Cluj, Cod Mandatar Financiar 21240015

Agitație mare pe străzile din Cluj-Napoca, sâmbătă seara. Mulți tineri au dat ieșirile în club sau la terase pe vizita la muzee, cu ocazia Nopții Muzeelor 2024.

Evenimentul Noaptea Muzeelor a fost coordonat la nivel local de Centrul de Cultură Urbană al Primăriei Municipiul Cluj-Napoca.

Ce muzee au putut vizita turiștii?

Muzeele care și-au deschis portile pentru a putea fi descoperite de vizitatori au fost:

Casino Centrul de Cultură Urbană, Turnul Croitorilor Centrul de Cultură Urbană, Turnul Pompierilor Centrul de Cultură Urbană, Centrul pentru Tineret Cluj-Napoca, Muzeul Alexandru Duma/ Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul Memorial „David Prodan” / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul Holocaustului / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul de Mineralogie / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie / Universitatea Babeș-Bolyai, Muzeul Zoologic / Universitatea Babeș-Bolyai, Vivariul / Universitatea Babeș- Bolyai, Galeria „Paul Sima” / Universitatea Babeș- Bolyai, Sala „Liviu Vlad” / Universitatea Babeș- Bolyai, Galeria Casa Matei / Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, HUB UTCN / Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Muzeul Mitropoliei Clujului, Muzeul Militar „Mareșal Constantin Prezan”/ Filiala Cluj-Napoca a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Centrul de Interes, Centrul Cultural Evreiesc, Templul Memorial al Evreilor Deportați din Cluj (fosta Sinagogă Neologă), La Cave / Institutul Francez din România la Cluj-Napoca, Steampunk Transylvania, Camera, GrainLab, Centrul Comunitar Pietrelcina, VITRI & Atelierul de Murano.

Muzeul Holocaustului

Muzeul Holocaustului a fost inaugurat în 9 octombrie 2017 în spațiile Institutului de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Este un muzeu virtual în adevărata accepțiune a acestui termen, care dispune și de un fond documentar de alcătuit din câteva sute de exponate. Consultarea colecțiilor este disponibilă atât în limba română cât și în limba engleză. Colecțiile acoperă tematica Holocaustului și prezintă acest fenomen din Nord Vestul Transilvaniei, descriindu-l, ilustrându-l și exemplificând toate aspectele referitoare la exterminarea evreilor din această regiune

Oamenii au avut ocazia să descopere , prin intermediul mărturisirii unei supraviețuitoare, în persoanei Evei Katz, cum a trecut peste prin această experiență, cum au eliberat-o englezii , faptul că nu a rămas cu absolut nimic , dar și cum a crezut că va ajunge la Turda , dar defapt a ajuns la Auschwitz.

Templul Memorial al Evreilor deportați din Cluj (fosta sinagogă neologă)

Pe strada Horea numărul 21 – 23 se află unul dintre acele locașuri de cult care reprezintă o enigmă pentru mulți trecători. Tăcerea acestui monument singuratic ne poate face să credem că nu vrea să aibă nimic de-a face cu orașul, că o teribilă sfidare a pus stăpânire pe zidurile edificiului înstrăinându-l într-un măreț ,,turn de fildeș”. Însă nu, Sinagoga Neologă din Cluj rămâne misterioasă pentru că sunt foarte puțini oameni care-i deschid ușile masive. Durerors este și faptul că în urmă cu câțiva ani zidurile exterioare ale sinogogii au fost vandalizate prin scrierea unor mesaje instigatoare și defăimătoare la adresa comunității evreiești.

Andrei Zador , cel care a scris istoria evreilor din Cluj, le-a dezvăluit oamenilor mai multe detalii despre această comunitate, dar și despre cartea lor sfântă, tora. ,, Faimoasa tora este scrisă pe pergament, de mână, cerneală neagră.

Tora se împarte în următoarele cărți: Genesa, Exodul Leviticus, Numele, Deuteronomia . Se referă uneori la îndrumare și la învățătură, care pot proveni de la părinți, de la oameni.”

Trei muzee au refuzat să participe

Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei și Muzeul Etnografic nu au participat la Noaptea Muzeelor, însă au putut fi vizitate între orele 10 și 17.
Refuzul angajaților de a participa la Noaptea Muzeelor reprezintă o formă de protest împotriva amânării măsurilor promise de guvern și care urmau să regleze aspecte de ordin financiar ale angajaților muzeelor și bibliotecilor.

Andreea Ungur

Universitatea Cluj a jucat, duminică, la Galați, cu Oțelul, barajul pentru accederea în Conference League, prima etapă. Învingătoarea urmează să joace cu CSU Craiova. După un meci anost, fără ocazii, clujenii câștigă cu 2-0, ambele goluri marcate de Anselmo (min.62 și 73). „U” o va întâlni în meciul decisiv pe CSU Craiova, în deplasare.

Echipele de start:

Oțelul Galați: Pap – Adăscăliței, Yabre, Cisse, Gomes-Silva – Cisotti, Santos-Lameira, Teles – Maciel, Rusevic, Tănasă
Rezerve: Stoian (GK), Neagu, Jardan, Bodișteanu, Zivulic, Malle, Bordun, Ghiocel, Zhelev, Farcaș, Rus, Gaitan
Antrenor: Dorinel Munteanu

Oțelul Galați – „U” Cluj, 0-2. Clujenii mai au un HOP până în Conference League

„U” Cluj: Gertmonas – Oancea, Masoero, Da Silva, Chipciu – Silaghi, Simion, Bic, V. Gheorghe – Roguljic, Nistor
Rezerve: Gorcea (GK), Chintes, Mitrea, Techeres, Suciu, Grobry, Rodrigues, Pănoiu, Anselmo
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău

Probabil că nu le-a spus nimeni jucătorilor că meciul are o miză importantă, din moment ce au jucat ca în vacanță. Singurul lucru de remarcat a fost ratarea unui penalty, în min.29, de către Rusevic, după o respingere în față a lui Gertmonas, aflat probabil cu gândul pe vreo plajă. Portarul clujenilor își revine rapid și apără execuția gălățeanului, de altfel slabă.

În repriza a doua, până prin min.62 meciul a avut cam aceeași desfășurare, poate cu un plus pentru clujeni, care și marchează pe un contraatac pentru 0-1, prin Anselmo.

Același Anselmo face 0-2 în min.73, profitând de retragerea groaie a celor de la Oțelul.

Și cam atât. Suficient însă ca „U” să-și asigure participarea în etapa a doua a barajului pentru Conference League. O va întâlni pe CSU Craiova duminică, 26 mai, de la ora 20.00, în Bănie.

„Alege-ţi o meserie pe care să o iubeşti şi nu vei lucra o zi în viaţa ta”, spunea Confucius. Dac-ar fi să ne luăm după el, Nelu Negrea n-a lucrat o zi în viața lui.

Angajat la Teatrul Național clujean, Nelu are peste treizeci de ani de coabitare cu arta, relație conturată prin prisma mașinistului-șef. Înainte de a ajunge aici a lucrat la Terapia și la Sanex. „Din 1978 sunt clujean, am făcut liceul de Chimie Industrială Terapia, am avut calificarea de operator chimist, după care am urmat o școală postliceală de 3 ani cu specializarea laborant chimie organică”, spune Nelu.

FOTO. Noi, cei din linia a doua. Nelu Negrea (mașinist-șef): Suntem o echipă, o mare FAMILIE, aici la Naționalul clujean

Poate vă întrebați ce legătură are chimia cu teatrul… Categoric, una afectivă. Pentru că atunci când chimistul din Nelu a dat de artă, a rezultat o dragoste la prima vedere. „În 1988 am aflat că Arta Decorativă, cooperativa, avea nevoie de 11 oameni care să lucreze la Lipica, în Slovenia. Trebuia să turnăm ghivece de flori. Am dat o probă de lucru și am luat-o. Salariul era bun, 800$ pe lună, față de 100 cât aveam la Sanex. A plecat prima grupă de 5, după două săptămâni urma să plecăm și ceilalți 6. Norma era de 200 de ghivece pe zi, însă românii noștri turnau câte 600.

Ca urmare, cei care erau deja acolo i-au propus președintelui cooperativelor să nu mai trimită oameni și diferența de sumă s-o împartă cu el. Ca atare, rămâi Nelule și fără Slovenia, și fără Sanex. Soția unui coleg lucra la poartă la teatru și mi-a spus că se caută mașiniști. Pe 1 septembrie 1989 m-am prezentat la concurs și am dat o probă de lucru pe care am luat-o. M-au angajat, e drept, pe jumătate salariu cât aveam la Sanex”, povestește Nelu.

„Îmi iubesc meseria și pun suflet în tot ceea ce fac”

Bun, atunci de ce a mai rămas în teatru? „În prima zi când am venit la slujbă, doi actori repetau în buzunarul scenei un schimb de replici din Macbeth: – Ce s-a-ntâmplat? – L-am arestat, monseniore, dădea târcoale cortului. Avea un cuțit ascuns sub sutană… Cuvintele astea m-au făcut să rămân. După trei ani, fostul mașinist-șef a plecat la muncă în Ungaria și de atunci, din 1992, am rămas eu pe post”, mai spune Nelu.

Care este rolul unui mașinist în teatru? Ce face el, ce conține fișa postului? „Șeful grupului de muncitori trebuie să întrețină decorul, care la orice oră din zi trebuie să fie gata pentru repetiție. Verifică dacă s-a rupt ceva, dacă s-a descusut, face reparațiile, din astea… De când sunt eu în teatru, din punct de vedere tehnic, nu s-a întârziat cu nicio repetiție sau spectacol. Îmi iubesc meseria și pun suflet în tot ceea ce fac. Mă gândesc că și după pensionare o să dau târcoale teatrului pentru că îmi va fi foarte greu să mă despart de el”, spune, zâmbind, Nelu.

Cum decurge ziua de lucru a unui mașinist? „Dacă treaba începe pe la 9, la ora 7 îmi iau un scaun și mi-l pun în mijlocul scenei, mă uit spre sală și nu contenesc a mă minuna unde lucrez… Se întâmplă să lucrăm și câte 2-3 ore pe zi, dar și să stăm până noaptea târziu. Lucrăm sâmbăta, duminica, nu contează… Întâlnești oameni faini, profesioniști desăvârșiți, situații inedite care te pun la încercare. E o viață pe care n-aș schimba-o cu nimic în lumea asta. Am ținut-o de mână pe Brigitte Bardot, i-am cunoscut pe Alain Delon și Armand Assante, pe Caramitru sau Ovidiu Iuliu Moldovan… Nu oricine are șansa asta”, spune Nelu.

„A lucrat cu scenografi mari ai teatrului românesc”

Nelu Negrea are 14 oameni în echipă, dintre care 10 mașiniști care montează decorurile pe scenă, 2 mobilari care aduc mobila și 2 recuziteri. Înaintea punerii în scenă a unui spectacol se desfășoară „ritualul” împărțirii sarcinilor. „La început, discuțiile sunt între directorul tehnic, eu, ca șef al mașiniștilor și scenograful. Se comunică viziunea artistică și pe baza acesteia începem să clădim contribuția fiecăruia”, spune Nelu.

A lucrat cu scenografi mari ai teatrului românesc, printre care Adrian Damian și Adriana Grand. Fiecare regizor vine cu viziunea lui asupra spectacolului iar scenografii au rolul de a pune în valoare aceste viziuni, bineînțeles, cu contribuția actorilor și a personalului auxiliar, cum sunt și mașiniștii.

„Cel mai mult mi-a plăcut să lucrez cu Victor Ioan Frunză, poate și pentru că a fost începutul meu în teatru. Repeta în paralel Visul unei nopți de vară, dimineața, Beckett după masa și Falstaff noaptea. Piesa Visul unei nopți de vară a fost preferata mea, la egalitate cu Hamlet, pus în scenă de Mugur Vlad. Ambele făceau săli pline zile la rând. Dac-ar fi să numesc o piesă dificilă aș spune Amfitrionul. Primele manevre le-am făcut în premieră și totuși ne-a ieșit ca la carte, vorba regizorului”, spune Nelu.

Pe strada funiilor

Cei care au ajuns cumva în spatele unei scene au remarcat, probabil, multitudinea de funii care atârnă. Fiecare funie are rolul ei bine determinat: una coboară un „pantalon”, alta ridică un actor la pod, iar alta deplasează o butaforie. „Avem etichete la ele, ca să nu ne încurcăm. Sunt 4 așa zise străzi, la o stradă avem 10 funii. Avem străzile 1-1, 1-2, 1-3, până la 10, apoi străzile 2-1, 2-2, 2-3, și tot așa. Asta se învață și se exersează la repetiții”, mai spune Nelu.

Eram curios dacă au fost ceva evenimente în timpul vreunui spectacol, legat de manipularea funiilor. „Eu nu l-am prins, am auzit doar de unul, la Visul… maestrului Frunză. La o repetiție, actorul Balazs Attila, actualmente directorul Teatrului German din Timișoara, trebuia să zboare dintr-o parte în alta a scenei, el fiind Puck. Ei bine, la un moment dat i s-a prins părul, care era lung, în funie și n-a mai putut coborâ. Atunci i s-a aruncat un șnur cu o foarfecă legată, l-a prins și a fost nevoit să-și taie părul”, povestește, zâmbind, Nelu.

Ce pare ciudat e că toată această agitație din spatele scenei este una pe silent. Pare incredibil, dar toată acea forfotă nu deranjează cu nimic spectacolul. Oamenii s-au învățat să comunice prin semne, se înțeleg din priviri și totul merge ca uns. „De exemplu, la Amfitrionul, toate schimbările de decor se petrec pe liniște. Fiecare om este atât de responsabil încât toate mișcările sunt făcute într-o liniște perfectă”, spune Nelu.

Interacțiunile cu actorii sunt zilnice. Munca mașiniștilor musai să fie minim invazivă în pregătirea actorului. „Există cazuri când un actor are repetiție la o dramă, apoi seara are spectacol cu un rol comic după care a doua zi revine la drama. Nu e ușor să te desprinzi de o stare, să-ți intri în cealaltă fără să rămână urme din starea precedentă… Orice factor perturbator poate duce la pierderarea concentrării, așa că noi ne-am obișnuit să ne facem treaba fără a deranja”, spune Nelu Negrea.

„M-am gândit de multe ori ce las în urmă”

„Am avut oportunități să plec, dar nu mă văd făcând altceva. Orice rugăminte din partea cuiva de a-l ajuta într-o problemă mă face să mă simt important în această instituție și o fac cu cea mai mare plăcere, n-o văd ca pe o corvoadă, ci ca pe un dar”, completează Nelu.

Pensia bate la ușă, dar Nelu nu se gândește la asta. Se gândește, în schimb, la succesorul lui. Oare se va ridica la nivelul cerințelor? Asta pentru că în fiecare învățăcel se regăsește o parte din profesor. „M-am gândit de multe ori ce las în urmă. Am ales cumva pe cel care-mi va urma. Îl studiez de doi ani și corespunde exigențelor postului. Trebuie să știe să țină în mână echipa, să fie un buffer între scenografi, regizori, actori și mașiniști. Și pentru asta îți trebuie mult tact, multă diplomație, dar și intransigență…”, mai spune Nelu Negrea.

I-ar fi plăcut să fie actor. Crede că s-ar fi descurcat. „Aș fi făcut-o. Am și jucat acum 21 de ani într-o piesă a lui Matei Vișniec, Bine, mamă, dar ăştia povestesc în actul doi ce se întâmplă în actul întâi. Era un rol de mașinist-șef și cine putea să-l joace mai bine decât un mașinist vero? Un actor striga: – Să vină șeful mașinist la mine! O actriță era urcată cu o funie la înălțime și se legăna. – Ce se întâmplă, domnu’ Negrea? Răspunsul meu era: – Nu știu, domle… În fiecare seară la ora 11 se balansează deasupra gropii.

Atât de tare m-am emoționat în spectacol încât replica mea a fost: – Nu știu, domle… În fiecare seară la ora 11 se bălăngăne deasupra gropii. Sala a început să râdă și la sfârșitul spectacolului, profesorul Miki Bacs, cel care pusese în scenă piesa cu studenții, vine și-mi zice: – Domnu’ Negrea, eu am adus directorii din țară ca să-și aleagă dintre studenți, nu pe dumneavoastră. Pare-se că acel „bălăngăne” în loc de „balansează” m-a propulsat în actorie”, spune, râzând, Nelu Negrea.

„Îmi place să simt emoția unui spectacol, acea tensiune inerentă dinaintea reprezentației… Mă simt bine și vreau să contribui din toate puterile mele la reușita lui. De aceea suntem o echipă, o mare familie, aici la Naționalul clujean. Și asta se vede”, încheie Nelu Negrea, mașinist-șef.

Abraham Lincoln spunea odată: „Nu contează ce meserie ai, contează să fii cel mai bun.” Iar Nelu Negrea asta a făcut toată viața. A fost cel mai bun…