Ministerul Educației și Cercetării a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Practici transformaționale în consilierea și orientarea carierei (ConsEDU)”, o inițiativă strategică menită să aducă la standarde europene serviciile de consiliere din școli.

Proiectul, finanțat prin Programul Educație și Ocupare, beneficiază de un buget eligibil total de peste 128,7 milioane de lei, echivalentul a peste 25,7 milioane de euro, și are o durată de implementare de 48 de luni, începând cu 1 iulie 2025.

Formare pentru mii de cadre didactice și investiții în școli

ConsEDU vizează formarea a 2.500 de consilieri școlari, 2.000 de diriginți și 500 de învățători prin programe specializate. De asemenea, 2.500 de unități de învățământ vor fi dotate cu kituri de testare și instrumente moderne de consiliere.

Vor fi dezvoltate servicii de informare, coaching individual, evaluare vocațională și orientare profesională pentru elevi și familiile acestora, atât în școli, cât și în centrele de resurse educaționale (CJRAE/CMBRAE).

Printre obiectivele principale se numără și crearea unei platforme IT naționale pentru consiliere și orientare în carieră, care va include resurse digitale, instrumente de evaluare, consiliere online, baze de date și rapoarte personalizate. Totodată, proiectul prevede pilotarea modelului integrat whole school approach prin mentorat cu elevi de clasa a VIII-a și a XII-a.

Daniel David: „Câștigătorii vor fi școala și copiii”

„Consolidarea serviciilor de consiliere și orientare în carieră, pentru a trece dincolo de forme fără fond, este un angajament fundamental al Ministerului Educației și Cercetării față de sistemul de educație din țară. Acest proiect deblochează demersuri angajate de mai mult timp prin legislație, dar adesea amânate ca urmare a unor probleme economico-financiare, cu impact pozitiv asupra formării de resursă umană calificată, dotărilor cu materiale de specialitate, creării unor resurse naționale complexe și accesibile online și, nu în ultimul rând, asupra politicilor în domeniu. În final, câștigătorii vor fi școala și copiii”, a declarat ministrul interimar al Educației, Daniel David.

Proiect de anvergură națională

Proiectul ConsEDU este implementat în parteneriat cu Universitatea din București, CMBRAE, Casa Corpului Didactic București și Inspectoratul Școlar Județean Iași. El se va desfășura la nivel național, în toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării, adresându-se direct elevilor din învățământul preuniversitar, cadrelor didactice, consilierilor școlari și părinților.

O terapie inovatoare cu celule stem mezenchimale derivate din placentă (PLMSC) ar putea aduce un nou orizont pentru pacienții cu forme avansate de scleroză multiplă.

Cercetătorii de la Universitatea de Științe Medicale din Teheran au descoperit că tratamentul este nu doar sigur, ci și eficient în îmbunătățirea memoriei, fluenței verbale și în reducerea oboselii la pacienții care nu mai răspundeau la terapiile convenționale.

Speranță pentru pacienții cu scleroză multiplă

Terapia a fost testată pe cinci pacienți cu scleroză multiplă secundar progresivă, o formă severă a bolii. Aceștia au primit o singură doză intravenoasă de 3 milioane de celule stem PLMSC per kilogram corporal, potrivit Mediafax. Evaluările clinice au indicat o reducere semnificativă a gradului de dizabilitate, conform scorului EDSS, și îmbunătățiri clare în funcțiile cognitive.

Potrivit specialiștilor, celulele stem din placentă prezintă un risc scăzut de reacții adverse și pot fi colectate fără proceduri invazive, ceea ce le face o opțiune promițătoare pentru viitorul terapiilor autoimune.

Sunt necesare însă studii clinice extinse pentru a valida eficacitatea terapiei și pentru a înțelege pe deplin mecanismele implicate. Estimările indică faptul că, până în 2030, ar putea fi aprobate până la 50 de noi terapii celulare pentru boli grave.

Revenirea apetitului pentru risc, după câteva zile în care investitorii au renunțat la plasamentele în active considerate „periculoase”, a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze, evoluție de care a profitat și leul, care s-a întărit față de principalele valute.

În cursul nopții, arată analistul economic Radu Georgescu, cotațiile euro au coborât aproape de pragul de 5 lei. În piața locală, cursul monedei unice, care se menține în jurul pragului de 5,03 lei, a alunecat luni de la 5,0320 la 5,0290 lei, după ce, la jumătatea săptămânii trecute, a atins un minim al ultimei luni și jumătate, de 5,0251 lei.

Se reglează nivelul lichidității din piața monetară

Nivelul lichidității din piața monetară a început să se regleze, după ce excedentul zilnic din luna mai s-a redus la circa 1 miliard de lei. Scăderea, arată economistul Radu Georgescu, s-a datorat sterilizărilor făcute de BNR imediat după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, decizie care făcea parte dintr-un pachet de măsuri, inclusiv vânzarea a peste 6 miliarde de lei, cu scopul de a scumpi leul și de a evita o depreciere prea mare a acestuia.

Victoria obținută de candidatul proeuropean a calmat piața, iar BNR a decis să permită băncilor comerciale să se împrumute la o dobândă de 6,5%.

25 miliarde de lei, cea mai importantă injecție de lichiditate

Cea mai importantă injecție de lichiditate, de 25 miliarde de lei, a fost operată la începutul acestei luni. Săptămâna trecută, suma s-a redus la 18,2 miliarde de lei, pentru ca luni ea să se restrângă la circa 7,3 miliarde de lei, arată economistul Radu Georgescu.

Creșterea lichidității a stopat tendința ascendentă a indicilor ROBOR. Însă saltul făcut de inflație, care a urcat în mai la 5,5%, față de 4,9% în precedentele două luni, nu a provocat o scădere a indicilor, care se mențin la valori comparabile cu cele din primele două luni ale anului 2023. Reamintim că, înainte de data de 4 mai, indicele la 3 luni se situa la 5,90%, cel la 6 luni la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,08%.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,21%, iar cel la 12 luni la 7,33%.

Cursul dolarului a scăzut

Joia trecută, euro a atins un maxim al ultimilor circa patru ani, de 1,1631 dolari, în contextul în care negocierile comerciale dintre Washington și Beijing nu găsesc un numitor comun. A urmat o apreciere a monedei americane după începerea conflictului dintre Israel și Iran, iar la începutul acestei săptămâni, una plină de ședințe de politică monetară ale marilor bănci centrale, euro fluctua între 1,1524 și 1,1587 dolari, mai arată analistul economic.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3665 la 4,3430 lei, minim care nu a mai fost atins din 22 aprilie. Media francului elvețian a coborât de la 5,3715 la 5,3511 lei, iar cea a lirei sterline, de la 5,9184 la 5,8984 lei, minim al ultimei luni și jumătate.

Scade și prețul gramului de aur

Prețul gramului de aur a scăzut de la 480,7983 lei la 476,7638 lei, consecință a deprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben se mișca între 3.405 și 3.452 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2612 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare la 401,51 forinți/euro.

După ce a testat vinerea trecută pragul de 103.000 dolari, bitcoin se tranzacționa luni între 105.020 și 107.253 dolari, iar ethereum se mișca în culoarul 2.519 – 2.637 dolari.

Senatorul AUR, Petrișor Peiu, atrage atenția asupra unui caz revoltător de inechitate economică: statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a hotărât ca tariful de transport al gazelor să fie cu 40% mai mic pentru exportul în Austria decât pentru consumul intern în România.

„Am să vă spun, foarte pe scurt, cum plătim noi pentru a avea dreptul să exportăm gaz ieftin în Austria. Păi, foarte simplu! Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a stabilit următorul lucru: tariful de transport al gazelor este mai mic cu 40% dacă gazul este exportat în Austria, decât dacă este transportat în interiorul României.

Așadar, toate tarifele de transport pentru gazele exportate în Austria sunt, oameni buni, cu 40% mai mici decât tarifele de transport pentru gazele consumate în România, pentru noi, pentru consumatorii români. Iată cum consumatorul austriac este favorizat în defavoarea consumatorului român. De către cine? De către statul român. Și pentru ce? Pentru a consuma gaz românesc. Asta e dreptatea pe care vrem să o vedem și în anii următori?

Este complet inacceptabil ca, într-un context european tensionat, în care România este chemată să contribuie la securitatea energetică a UE, statul nostru să-și saboteze propriii cetățeni în favoarea consumatorilor din afară. Exportăm ieftin, dar iată, plătim scump!”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.