CLUJ24 TV
VIDEO. Actorul Dan Chiorean, la Clujăreală: Cât face 6×8? Vezi, eu nu știu. Asta m-a determinat să mă fac ACTOR
Îndrăgitul actor clujean Dan Chiorean, zis și „Cicicu”, a fost invitatul lui Marius Aciu la podcastul „Clujăreala” de la Cluj24. Dan Chiorean s-a născut la Cluj pe 12 februarie 1970. A absolvit Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István“ din Târgu-Mureş, promoţia 1994, clasa prof. Cornel Popescu. În întreaga sa carieră a activat la Teatrul de Stat din Turda, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş, Trupa pe butoaie – proiect UNITER iar din 1995 esta angajat al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca. A fost nominalizat la categoria „Cel mai bun actor în rol principal” oferit în cadrul Premiilor Gopo, pentru rolul din filmul Rocker, în regia lui Marian Crişan în 2014 și a fost premiat cu Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Internaţional de Film de la Vilnius, pentru același rol, în 2013.
„Am fost la Liceul 15 din Grigorescu. Din clasa a I-a până într-a XII-a am fost la același liceu. Și asta pentru mine a fost extraordinar. Pentru profesori, deloc, pentru că ei au trebuit să mă suporte. Și chiar au avut ce să suporte. Dacă nu era diriginta mea, doamna Gheran, o femeie extraordinară, eu cred că și acum dădeam BAC-ul … A doua mamă a mea. Am avut multe mame. Deci mama mea naturală, și după aceea doamna Gheran și doamna Melania Ursu. Ele sunt cele trei mame ale mele.
După 90, au apărut radio-urile astea particulare, Uniplusul, Contactul, Sonicul și după aceea CD Radio. Și toți eram tineri acolo la teatru și veneau niște gagici foarte faine care îmi puneau aceeași întrebare. Erau total lipsite de inspirație. No ofence, dar asta era situația. Veneau cu microfonul și foarte… așa, șmecheruțe: „Stăm de vorbă cu actorul Dan Chiorean. Ce v-a determinat să vă faceți actor?” și îmi băga microfonul în gură. De trei, patru ori am încercat niște răspunsuri de alea mega-inteligente cu chemarea în care eu am simțit că sunt motivat să fac chestia asta.
VIDEO. Actorul Dan Chiorean, la Clujăreală: Cât face 6×8? Vezi, eu nu știu. Asta m-a determinat să mă fac ACTOR
La un moment dat, neuronul meu evident că s-a blocat. Că de unde atâta inspirație? Și vine una, nu știu a câta oară era și zic, dacă așa mă întreabă ce m-a determinat să mă fac actor, eu o să-i spun adevărul. Și fetița a insistat și m-a întrebat. Ce v-a determinat să vă faceți actor?
Și zic, ia întreabă-mă cât face 6×8. Poftim? Cât face 6×8, întreabă-mă cât face 6×8. Cât face 6×8? Zic, vezi, nu știu. Asta m-a determinat să mă fac actor. That’s it. Asta e adevărul. Și mai am încă unul.
După ce mi-am luat carnetul de conducere, pe vremea aia nu era traficul care e azi. Erau aproape șapte mașini. Și zic, unde mă duc eu să învăț să conduc? Zic, fac un drum Cluj-București și la București învăț.
Și la un moment dat, la ieșirea din Brașov, aveam vreo șase luni de când eram angajat la Naționalul din Cluj. Și îmi face un nenea milițianul, de ăla cu burtă regulamentară, așa frumos, îmi face semn să trag pe dreapta. Vreau să spun că am început să tremur tot. Prima întâlnire. Prima oprire. Primul contact cu organul.
Eu tremuram tot, transpiram, eram înnebunit. Și mi-am adus aminte că mi-a spus unul, zice, pune, mă, legitimația, când te oprește poliția, pune legitimația de teatru, pune-o deasupra actelor și poate îl impresionezi pe nenea organul.
„Bine, bine… Actor, actor… Dar cu ce te ocupi?”
Ăștia aveau așa o slăbiciune față de legitimații pe vremea aia. Și la un moment dat, o pun deasupra actelor și, într-adevăr, a avut un efect fantastic. Nu s-a uitat la celelalte acte, la, mă rog, carnet, și s-a uitat la… a luat legitimația, era de aia de carton din două, știi? O deschide, se uită la poză, să vadă dacă corespunde realitatea cu… Se uită peste burtă la mine. Așa, măi, că se uită așa, cu autoritatea aia, perfectă, așa, se uită și, în dreapta, jos, scria funcția. Și acolo, pe linia punctată, scria actor.
Și se uită așa la mine, iară se uită acolo, iară se uită la mine și zice… Bine, bine… Actor, actor… Dar cu ce te ocupi?
Vreau să spun că întrebarea asta și în ziua de azi mă urmărește. Chiar. Că omul a avut dreptate. Că dacă ziceam că sunt tâmplar, după mine rămâne ceva. Nu? Un scaun, un dulap, rămâne ceva… După actorul de teatru ce rămâne?
Trebuie să mă crezi pe cuvânt că sunt actor de teatru. Nu vorbesc de actorul de film, de actor de teatru, pentru că trebuie să vii la teatru ca să mă vezi. Și cum organul nu cred că frecventa… Poate doar obligat.
Aveam de ales între facultățile de teatru de la București și Târgu Mureș. Doar acolo erau. Și m-am dus, evident, la București, la niște ore de pregătire înainte de examenul de admitere. Și vreau să-ți spun că, ajuns acolo, atmosfera aia…
„Toți candidații la președinție și la parlament să treacă prin control. Control medical psihiatric”
Eu sunt pe jumătate bucureștean. Maică mea e din Siliștea Snagov, de lângă București. Toată copilăria mea și adolescența, acolo mi-am făcut-o, la București. Și tot Ardeleanu din mine a fost mai puternic și am zis că nu-i pentru mine viteza aia de acolo. Așa că m-am retras la Târgu Mureș, unde am dat la facultate. Doamna Melania Ursu m-a pregătit și-a avut mare răbdare cu mine…
Am dat la Târgu Mureș. Prima dată am picat cu brio. În primul an am fost 86 de candidați. Și erau două locuri. Două locuri pentru băieți și două locuri pentru fete. Iar locul de băieți se știa. Neoficial. Se știa că era cu pile. Adică Partidul Comunist întotdeauna avea un actor mai bun, un candidat mai bun decât noi. Și ăla se știa că avea rezervat un loc.
Noi ne băteam pe un loc. Și pe vremea aia era o chestie faină că pe lângă examenele de practică mai era și examenul medical. Pe care eu nu înțeleg de ce nu-l facem și nu se inițiază o lege de exemplu acum ca toți candidații la președinție și la parlament să treacă prin control. Control medical psihiatric. Nu psihologic, psihiatric… Adică eu care îmi iau carnetul trebuie să dau tot felul de examene și trebuie să conduc o mașină și ei care sunt la nivelul ăla, ei nu fac niciun control? Absolut niciunul? Medical vorbesc… Cred eu că ar fi benefic pentru sănătatea societății.
Să revin… Și ne-am dus la examenul psihologic. Era o doamnă acolo, medic, un psiholog și se uită așa, se uită la mine și zice, măi, tu ești normal? Nu cred că sunt foarte normal, i-am răspuns. Bă, dacă ziceai că ești normal, te picam. Și să spun și de ce. Cum, mă, să fiți 80 de candidați și să dați pe un loc? Și să și crezi că intri. Deja-i semn de nebunie… E clar că ceva-ți lipsește”, a spus Dan Chiorean.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” Cluj va beneficia de o autospecială de primă intervenție și comandă (APIC), pusă la dispoziție cu titlu gratuit de către Primăria Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prin care se aprobă darea în folosință gratuită, în favoarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj a autospecialei urmează să fie aprobat în ședința Consiliului Local de miercuri, 23 aprilie.
Vehiculul, un Ford Ranger evaluat la 642.600 de lei, aparține domeniului privat al municipiului și va fi cedat în folosință gratuită ISU Cluj pentru o perioadă de 7 ani, cu scopul de a sprijini serviciile medicale și de intervenție de urgență din județ.
Ce obligații au părțile?
Inspectoratul pentru Situații de Urgență va avea obligația să utilizeze vehiculul exclusiv conform destinației sale, să suporte toate cheltuielile de exploatare și întreținere, să informeze primăria despre orice intervenții asupra vehiculului sau incidente și să permită verificări periodice ale municipalității. De asemenea, ISU Cluj nu are voie să transfere folosința vehiculului către o altă entitate, sub nicio formă.
Pe de altă parte, municipalitatea își asumă plata asigurării CASCO și are dreptul să solicite restituirea bunului dacă interesul public o impune.
În contextul Sărbătorilor Pascale, Primăria Cluj-Napoca își va suspenda temporar programul de lucru cu publicul, cu excepția Compartimentului Decese, care va funcționa după un orar special în perioada 18-21 aprilie 2025.
În perioada 18.04.2025-21.04.2025, Primăria Cluj-Napoca va avea program de relații cu publicul doar prin intermediul Compartimentului Decese.
Acesta va funcționa astfel:
- vineri, 18.04.2025 – în intervalul 08.30-12.30;
- sâmbătă, 19.04.2025 – în intervalul 08.30-13.30;
- duminică, 20.04.2025 – va fi închis;
- luni, 21.04.2025- în intervalul 08.30-12.30.
Primăria Cluj-Napoca va relua programul normal de lucru cu publicul de marți, 22.04.2025.
CULTURA
Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce. Semnificații, tradiții și obiceiuri
Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Ea marchează ziua în care Hristos a fost răstignit pe cruce.
În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi de post sever, în care credincioșii se roagă și meditează asupra suferinței și morții lui Isus Hristos pentru mântuirea oamenilor, scrie Alba24.
Zi de post negru pentru credincioși
Vinerea Mare este o zi de post strict în care credincioșii nu mănâncă nimic până la Vecernia Mare sau Pavecernița din seara acelei zile.
Unele persoane aleg să nu consume deloc apă sau alimente până la momentul slujbei. Credincioșii ortodocși petrec Vinerea Mare în post și rugăciune, meditând asupra sacrificiului lui Hristos și semnificației acestuia pentru mântuirea lumii.
Vinerea Mare este o zi de adâncă solemnitate, în care credincioșii reflectă asupra semnificației Crucii și a suferinței lui Hristos. Ea este văzută ca o zi de doliu și tăcere, în pregătire pentru bucuria învierii din ziua de Paște.
Obiceiuri și tradiții de Vinerea Mare
În Vinerea Mare nu se lucrează şi nu se fac nici copturi pascale. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile, potrivit Basilica.
Vinerea Mare este marcată prin slujbe speciale desfășurate în biserică, care reflectă suferința și moartea lui Hristos. Una dintre cele mai importante slujbe este Denia Prohodului Domnului, care are loc în seara de Vinerea Mare. Această slujbă este o ceremonie solemnă de plângere a morții lui Hristos.
Vopsirea ouălor pentru Paște
Unele comunități organizează procesiuni religioase sau reprezentări ale Patimilor. În unele locuri, se practică obiceiuri populare specifice acestei zile, cum ar fi vopsirea ouălor roșii pentru Paște.
În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.
Scoaterea Sfântului Epitaf
Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.
Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat.
Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.
Înconjurul bisericii cu Sfântul Epitaf
Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).
Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.
După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.
După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.
EVENIMENT
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Tehnica de colectare a datelor poate influența puternic rezultatele sondajelor de opinie, arată o analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Publicată pe blogul său Doar un grafic să-ți mai spun, analiza evidențiază modul în care metodologia sondajului – mai exact diferența dintre tehnica CATI (telefonică) și cea online – afectează estimările privind intențiile de vot pentru diverși candidați.
„Scopul acestei analize este de a vedea dacă tehnica de sondaj (modalitatea de colectare a datelor) are un impact asupra estimărilor obținute. Pentru că un Institut folosește de obicei o singură tehnică, e dificil de atribuit sursa diferențelor unuia dintre cele două tipuri de efecte. Simplu spus, cu datele existente, nu putem estima cu certitudine care este cauza diferențelor dintre estimările observate ale intențiilor de vot: institutul, tehnica de sondaj sau, mai probabil, o combinație a acestora”, arată sociologul.
CATI vs. online, mai mult decât o chestiune tehnică
Mircea Comșa subliniază că diferențele dintre sondaje nu pot fi explicate doar prin tehnica de colectare a datelor (CATI sau online), ci pot fi influențate și de numeroși alți factori metodologici, precum perioada sondajului, populația țintă sau modul de formulare a întrebărilor. În lipsa unor informații detaliate despre cum au fost realizate sondajele, concluziile trebuie tratate ca fiind orientative.
„Pentru că informațiile despre modul în care au fost produse estimările din sondajele publice sunt limitate, efectul acestor cauze nu poate fi controlat. În aceste condiții există riscul să «descoperim» că principala cauză a diferențelor dintre estimările produse de sondaje are legătură cu modalitatea în care au fost colectate datele (CATI, online), în timp ce cauzele reale pot fi mai degrabă altele. O altă limită este dată de premisa de la care plecăm atunci când lucrăm cu aceste estimări: «nu s-a umblat la date», adică institutele nu au distorsionat sau modificat intenționat estimările. În concluzie, estimările prezentate aici sunt mai degrabă orientative”, a mai arătat profesorul.
Sociologul precizează că toate sondajele publice din acest an au fost realizate fie telefonic (CATI), fie online, fiecare având metode specifice de recrutare a respondenților. În analiza sa, Comșa compară doar aceste două tehnici, întrucât alte informații metodologice detaliate lipsesc în majoritatea cazurilor.
Cine este supraestimat și cine e avantajat în funcție de tehnică
Sociologul a folosit o regresie logistică multivariată pentru a analiza influența tehnicii de colectare a datelor asupra rezultatelor sondajelor, controlând pentru data aplicării și institutul care a realizat sondajul. Diferențele dintre estimările CATI și cele online sunt exprimate în puncte procentuale, indicând dacă o metodă tinde să supraestimeze sau să subestimeze intenția de vot pentru anumiți candidați.
„Concluzii: Sondajele online au produs estimări mult mai mari în cazul lui Nicușor Dan (+7 puncte procentuale) și, oarecum surprinzător, mai mari în cazul lui Crin Antonescu (5 pp; mă așteptam ca scorul acestui candidat să fie ceva mai mare în sondajele CATI). Sondajele telefonice (CATI) produc estimări mult mai mari în cazul lui Victor Ponta (9 pp, probabil o supra-estimare) și puțin mai mari în cazul candidaților George Simion (2 pp) și Elena Lasconi (3 pp)”.
Cum ajustăm scorurile în funcție de metoda de sondare
Analiza arată cum pot fi interpretate estimările din sondaje în funcție de metoda folosită: dacă știm cu ce tehnică a fost realizat sondajul (CATI sau online), putem ajusta scorurile candidaților adăugând sau scăzând diferențele medii identificate între metode. Alternativ, putem face media celor două estimări pentru a obține o valoare mai apropiată de realitate, presupunând că avem încredere egală în ambele metode.
„Cum pot fi folosite aceste estimări? Atunci când vedem o estimare a intenției de vot pentru un anumit candidat, aflăm care a fost modalitatea de colectare a datelor și, funcție de situație, scădem sau adunăm din acea estimare numărul de puncte procentuale indicat în grafic. Obținem astfel estimarea intenției de vot care s-ar fi obținut dacă sondajul ar fi fost realizat prin cealaltă tehnică. Dacă dorim să ținem cont de ambele tehnici, facem media celor două estimări (alternativ scădem/ adunăm jumătate din numărul de puncte procentuale indicat în grafic).
De exemplu, dacă într-un sondaj telefonic (CATI) candidatul Victor Ponta are o estimare a intenției de vot de 20%, într-un sondaj online, celelalte condiții fiind similare, are probabil aproximativ 11% (20% – 9%). Calculând media simplă dintre 20% și 11% obținem 15.5%, estimare care în general are șanse mai mari să fie mai apropiată de realitate (alternativ, scădem 5.5% din 20%). Desigur, aceste calcule corespund situației în care nivelul de încredere în cele două tehnici de sondare este aproximativ același”, mai explică sociologul.
Compararea corectă a două sondaje realizate diferit
Pentru a compara corect două sondaje făcute în condiții similare, dar cu metode diferite (CATI vs. online), trebuie ajustate estimările cu diferențele medii identificate între metode. Astfel, dacă un candidat are scoruri diferite în cele două sondaje, dar diferența corespunde efectului de metodă observat, estimările pot fi considerate comparabile.
„În aceeași logică, dacă dorim să comparăm estimările din două sondaje realizate în aproximativ aceleași condiții, cu excepția tehnicii de colectare a datelor, adunăm / scădem punctele procentuale din grafic la estimările realizate de unul dintre sondaje. De exemplu, să presupunem că Crin Antonescu a obținut într-un sondaj CATI o intenție de vot de 20%, iar într-un sondaj online 25%. Pentru că acest candidat obține în sondajele online cu aproximativ 5 pp mai mult decât în cele CATI, putem concluziona că cele două estimări sunt relativ similare. Desigur, putem evalua care tehnică a produs estimările cele mai corecte doar după aflarea rezultatelor oficiale”, a conchis Mircea Comșa.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
ISU Cluj primește o autospecială de intervenție de la Primăria Cluj-Napoca
Primăria Cluj-Napoca, program special de relații cu publicul în perioada Paștelui
Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce. Semnificații, tradiții și obiceiuri
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Bărbat de 81 de ani din Cluj-Napoca, găsit mort în apartament. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă
Împistrirea ouălor. Practici RITUALICE în satul tradițional clujean în Joia Mare
Bărbat de 55 de ani din Apahida, arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce și-a lovit concubina
