ACTUALITATE
Vă mai amintiți? Ce spunea în martie 2020 VIRUSOLOGUL Molnar Geza: Vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus în România. Omul a şters graniţa dintre el şi natură
Virusologul clujean Molnar Geza acorda în 19 martie 2020 un interviu pentru Cluj24.ro, în momentul în care pandemia de COVID 19 zguduia lumea. După 10 luni, vă invităm să recitiți declarațiile acestuia.
Liliecii, rezervorul natural
Reporter: Acest nou tip de coronavirus de unde a apărut? Exista şi înainte? De ce a apărut acum?
Molnar Geza: În relaţia umanităţii cu lumea din jur şi în primul rând cu lumea animală –în primul rând vertebrate- există tot timpul un schimb de microorganisme.
De vreo 20 de ani tot apar alte microorganisme. Fără nicio discuţie, este şi din vina noastră, pentru că barierele sau zona de contact între umanitate şi lumea animală a devenit tot mai restrânsă, mai apropiată.
Putem să discutăm de ecologie, putem să discutăm de defrişări cu care deranjăm lumea animală etc. Dacă ne referim la coronavirusuri, aşa cum m-aţi întrebat, a existat o epidemie care a dat peste 8.000 de cazuri, SARS, în 2002-2003.
La care, cu mare probabilitate, a fost identificată ca sursă animală liliecii. Pe urmă, în 2012 a apărut tot cu coronavirus, MERS, care a plecat din Arabia Saudită, deci nu din China.
La MERS, cu certitudine s-a dovedit că rezervorul animal natural al acestui tip de coronavirus sunt liliecii. Acuma, că de ce a apărut acum, în 2019, în China, şi tot cu bănuiala că de la liliecii…
Cercetările continuă, dar cu mare probabilitate tot liliecii sunt rezervorul natural. Că de ce? De aceea, pentru că acum s-a ajuns ca în cazul acestui virus al liliecilor –a anumitor populaţii de lilieci, pentru că sunt vreo 18 specii diferite de lilieci- există undeva o încercare de trecere, de tranzitare a unor microorganisme –nu numai virusuri, ci şi alte microorganisme- din lumea animală spre receptivitate la lumea umană.
De obicei, există şi o gazdă intermediară, care în cazul acesta este încă în discuţie; că e vorba de pangolin sau de alt mamifer, încă nu s-a lămurit.
Coronavirus în lumea animală
Reporter: Deci, acest tip de virus, această tulpină, acest COVID 19 exista şi înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?
Molnar Geza: Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.
Sunt peste 20-30 de agenţi patogeni care se pregătesc să treacă la om
Reporter: Bun, şi SARS, şi MERS fac parte din familia mare a coronavirusurilor, dar acest nou tip de coronavirus, COVID 19, credeţi că exista sau e o combinaţie recentă între careva dintre familiile acestea de coronavirus?
Molnar Geza: Fără nicio discuţie, este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară.
E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic. Şi acolo e vorba de virusul păsărilor, care face mutaţii şi recombinaţii, în primul rând la porcine, dar nu numai.
Nu crede în teoria conspirației
Reporter: Circulă mult şi ideea că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator…
Molnar Geza: Domnule, acest lucru s-a discutat… Eu am 77 de ani şi n-o să mai apuc, peste 30 de ani, când se vor desecretiza anumite documente… Dar, cu multă probabilitate, nu a fost creat în laborator. Pentru că este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente.
Nu e singura. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută tot din anii 1960. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă.
Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă. Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- cares e pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens.
De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului.
Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om. Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală.
De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?!
Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă. Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme.
Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om.
Deci, nu cred în teoria conspiraţiei etc, dar, repet, unii discută, însă eu nu am date în sensul unor argumente ştiinţifice că aşa ar fi. În schimb, am argumente ştiinţifice bine fundamentate că este vorba de evoluţia naturală a relaţiei umanitate cu lumea înconjurătoare.
Aceste microorganisme încearcă să se adapteze şi trec la om
Reporter: Până la urmă, ce rol au aceste microorganiseme în lume? Virusurile, în particular.
Molnar Geza: Virusurile sunt întotdeauna patogene. Bacteriile, 90%, ne sunt folositoare. Dacă nu am avea bacterii în intestin, stomac etc, nu am putea utiliza alimentele pe are le consumăm.
Dacă nu am avea bacterii care sunt prezente în procesul de nutrificare şi nitrificare a suprafeţei pământului, n-am avea agricultură, culturi etc. Deci, 90% din microorganismele care ne înconjoară ne sunt în sprijin.
Dar rămâne 10% din multitudinea aceasta a lor, care sunt patogene şi produc îmbolnăviri. Dacă discutăm de bacterii, de exemplu meningita meningococică sau antraxul etc. Virusurile, dacă se adaptează omului, întotdeauna sunt patogene. Deci, îmbolnăvesc, dau infecţie.
Despre lilieci
Reporter: Dar mă gândesc că natura are legile, mecanismele ei, că orice din natură are un rol în acest circuit foarte complex. Virusurile ce rol au, de ce au apărut, de ce există?
Molnar Geza: În lumea animală aceste coronavirusuri, la lilieci, de exemplu, nu produc nimic.
Reporter: Sunt un accident al naturii? Nu au şi virusurile vreun rol pe care nu-l cunoaştem noi, poate?
Molnar Geza: Acuma, sigur, că virusurile care produc îmbolnăviri în lumea animală îşi au rolul lor de selectare a animalelor îmbătrânite, bolnave etc.
Dar nu sunt enorm de multe situaţii. În lumea animală e vorba mai mult de convieţuire, fără a afecta organismul animal. Dar mă reîntorc la ce v-am spus în primele fraze: o dată ce noi, umanitatea, sub toate aspectele, mergem şi ştergem din ce în ce mai mult acea graniţă între om şi lumea animală sau, mai extensiv, faţă de natură, atunci… Vă daţi seama…
Cu ocazia îmbolnăvirii cu MERS din Arabia Saudită, în grotele unui munte mic -nişte dealuri calcaroase, de fapt- au numărat 4.000 de lilieci/metru cub.
Acuma, această populaţie de lilieci, deranjată de noi, a trebuit să găsească alte locaţii, începând de la hambare şi până la podurile locuinţelor.
Liliecii pot migra până la 200 km în cazul în care sunt dislocaţi din grotele lor, din locaţiile lor naturale.
Ori, noi asta facem de multe ori, nu numai cu liliecii, ci şi cu alte animale. Dacă toate zonele de habitat natural ale animalelor sunt distruse, sigur că devin mai domestice, dar vin cu toate microorganismele lor, care pe ele nu le afectează.
Însă, aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări, pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască.
E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub astectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural.
Oamenii, vinovați
Reporter: Deci, noi, oamenii suntem vinovaţi pentru că intervenim în ordinea, în legile naturii?
Molnar Geza: Pe de o parte, da. Şi, pe de altă parte, vedeţi, de exemplu, cum antibioticoterapiile exagerate şi de foarte multe ori inutile au dus la apariţia unor microorganiseme rezistente, care până atunci nu făceau nimic, dar, căutând persoana susceptibilă, persoanele bolnave, a apărut rezistenţa la antibiotice, încât mâine-poimâine n-o să mai ştii cu ce să-i tratezi.
Numărul de infectaţi va fi acelaşi, indiferent de strategie
Reporter: Ce credeţi, britanicii procedează corect, cel puţin declarativ, lăsând coronavirusul să se răspândească, pentru a dobândi acea imunitate colectivă?
Molnar Geza: Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri.
Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu.
Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile….
Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri.
Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni.
A doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese.
Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final.
Oricare dintre strategii poate fi aplicată, dar cert este că la noi, în România, legislativ au fost organizate toate sistemele şi e bine să respectăm, chiar dacă este neplăcută pentru oameni această distanţare socială, care, în lipsa unui vaccin, a unui medicament specific, este singura modalitate de a mai tempera răspândirea virusului.
Vor fi două vârfuri ale epidemiei în România; virusul va ajunge la sate
Reporter: Estimaţi un vârf al epidemiei?
Molnar Geza: În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.
Reporter: Nu se dobândeşte imunitatea după infectare şi vindecare?
Molnar Geza: Ba da, dobândeşti imunitate. De aceea următoarele -dacă prognoza unor cercetători se va confirma că se va întoarce şi că va fi un fel de virus sezonier- nu vor avea aceeaşi intensitate a răspândirii, a numărului de cazuri.
Va fi tot mai mică incidenţa, deoarece o bună parte din populaţie se imunizează prin boală sau dacă se va descoperi un vaccin eficient.
Reporter: Când estimaţi că va fi vârful epidemiei în România?
Molnar Geza: Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate –şi-s bine reglementate, după părerea mea-, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni.
Dar…, dar, cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc.
Esența, pe asistența medicală
Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă, în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate.
Dar să nu uităm că populaţia rurală din România este îmbătrânită. Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc.
Din clipa asta, esenţa va fi pe asistenţa medicală. Adică, să am capacitatea ca să încerc să salvez fiecare viaţă. Mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică etc.
Reporter: Credeţi că această pandemie va schimba lumea în general? Medicina în particular?
Molnar Geza: Lumea va suferi, pentru că din cauza absenteismului şi a incapacităţii de muncă, a închiderilor de unităţi de producţie etc… Acestea vor genera inclusiv o problemă economică, financiară.
Lumea va fi din nou la fel ca până acum
Reporter: Dar relaţiile dintre oameni, pe termen mai lung, vor fi altfel? Lumea va reveni la cum a fost înainte de panedmie sau se va schimba ceva mai substanţial în relaţiile interumane, în modul nostru de a fi şi a ne comporta unii cu alţii şi cu natura?
Molnar Geza: Nu, nu vom fi altfel. Va trece şi această epidemie. Şi nu există epidemie care să omoare pe toată lumea sau ca, din cauza unei epidemii, să fie sfârşitul lumii umane.
Sigur că va fi o învăţătută, o experienţă pentru alte aspecte ale posibilelor pandemii pe viitor.
Care, nu ştiu, vor veni peste un an sau peste 10; dar cert este, repet, în legătură cu relaţia animal-uman, că sunt candidate încă multe microorganisme pentru a trece din lumea animală la om.
Reporter: Circulă tot felul de informaţii privind existenţa unor medicamente experimentale în China sau a unor medicamente eficiente în Rusia…
Molnar Geza: Medicamente experimentale sunt multe, dar care au din ce în ce mai mult şi un iz comercial. Dar nu există până la ora actuală niciun medicament testat care să fie ţintit eficient pentru coronavirus.
Donare de sânge
Că sunt candidaţi, că x a anunţat până şi numele medicamentului, că altul a zis că face cocktailuri şi combinaţii… Până acum, singurul lucru care a ajutat realmente la tratarea cazurilor grave, de salvat viaţa, este hiperimunglobulina, adică anticorpii care apără organismul la cei care s-au vindecat.
Şi s-a făcut un apel la donare de sânge, din care au preparat produse de gamaglobulină, deci hiperimunglobulină specifică. Este un fel de gamaglobulină în care sunt deja anticoprii de la bolnavii vindecaţi şi care dă imunitate.
În concluzie, nu există până la ora actuală niciun medicament autorizat care poate fi produs şi distribuit pentru tratamentul coronavirusului. Nu se poate da întregii lumi un medicament care a fost încercat pe 100 de pacienţi. Iar vaccin pentru uz curent nu vom avea mai repede de un an.
Cine este Molnar Geza
Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
La sărbători, precum Anul Nou sau Boboteaza, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri, pentru a-şi afla norocul în dragoste sau orânda, adică „ficioru’ cu care s-or mărita”.
Același lucru se petrecea și de Sfântul Andrei, cel Întâi Chemat, care este și Ocrotitorul României, și care este celebrat la 30 noiembrie.
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, 29 spre 30 noiembrie, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii, arată specialiștii cujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj .
Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare, numită în unele părți „turta de Indrei”. Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug.
Apoi, arată specialiștii clujeni, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, șezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr.
Cum știau fetele de măritat că ursitul va fi bun gospodar
Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că primește apă de la un fecior (sau dă, în unele zone), ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, după cum arată etnologul Maria Boscșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT Cluj.
Foto: Fete din Orman, jud. Cluj (Fotografie realizată în anul 1956, de la stânga la dreapta: surorile Oros Silvia, Oros Lucreția și Oros Marioara)/ Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Ultimul weekend cu reduceri în Iulius Mall Cluj. Brandurile din grupul INDITEX au reduceri de până la 40%
Te-ai pregătit de sesiuni intensive de cumpărături? Iulius Mall Cluj te întâmpină cu și mai multe promoții la brandurile tale preferate.
Cel mai așteptat eveniment de shopping este și momentul perfect pentru a descoperi noi stiluri vestimentare și pentru a profita de reduceri de până la 40% la articole din categorii variate.
Ultimul weekend cu reduceri în Iulius Mall Cluj. Brandurile din grupul INDITEX au reduceri de până la 40%
Weekend-ul acesta, brandurile de haine afișează reduceri semnificative la o varietate de articole din colecții actuale și nu numai. Ai șansa să profiți de promoții speciale, pentru a-ți completa garderoba de iarnă sau pentru a găsi cadoul potrivit destinat celor dragi.
Vineri, 29 noiembrie 2024, ZARA are oferte de până la 40%, Pull&Bear – 40%, Bershka are promoții între 30% – 50%, iar Stradivarius de până la 40%. Ofertele sunt valabile pentru colecțiile de toamnă-iarnă și nu numai, așa că vino în magazinele tale favorite și bucură-te de reduceri!
Marc O’ Polo și Levi’s afișează reduceri; jeanși, tricouri, jachete și alte articole de tip streetwear îți vor completa look-ul urban. Nu lăsa iarna să te surprindă, descoperă ce a pregătit Nike, 4F, Arman Sport și alege-ți ținuta potrivită pentru vacanța la munte!
Parfois, Tessora și Sabrini au oferte la bijuterii din argint, dar și la piese unice, inspirate de formele naturale sau de simplitatea designului clasic. Iar dacă ești în căutarea produselor de make-up care să te facă să strălucești în Ajunul Crăciunului sau chiar la petrecerea de Revelion, Marionnaud, My Geisha, Xpert Beauty, MAC Cosmetics, Gerovital te întâmpină cu oferte de nerefuzat.
Premii pentru vizitatori
Până pe 1 decembrie, în zona Atrium din Iulius Mall, poți testa ultimele modele de fotolii de masaj de la Komoder. Fiecare vizitator va putea câștiga unul dintre premiile zilnice, ce constau în: huse de masaj Relaxa, centuri de masaj D 181, iar cel mai norocos vizitator va pleca acasă cu un fotoliu de top, Focus II, în valoare de 12.900 de lei.
Mai multe detalii poți afla pe pagina de Faceebok a Komoder Romania.
Săptămâna viitoare, pe 6 decembrie, Iulius Mall Cluj dă start celui mai magic sezon și îi invită pe clujeni la evenimentul de aprindere a decorațiunilor de Crăciun. Urmărește-ne pe Facebook și Instagram ca să fii la curent cu toate noutățile!
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, este cel de-al șaselea laureat al Premiului ICDE România Europeană, acordat anual de Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană din Cluj-Napoca.
Primarul Bucureștilor, Nicușor Dan, a fost desemnat laureat al Premiului ICDE România Europeană 2024, devenind cel de-al șaselea câștigător al acestei distincții prestigioase, acordată anual de Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), al cărei președinte este Valentin Naumescu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj.
Nicușor Dan se alătură unei galerii de personalități și organizații prestigioase din România și Republica Moldova, precum Maia Sandu, Asociația Dăruiește Viață, Laura Codruța Kövesi, Emilia Șercan și Asociația VeDem Just.
„Domnia sa întruchipează modelul de om politic european autentic”
Premiul recunoaște contribuția sa remarcabilă la promovarea valorilor europene și la consolidarea democrației, fiind o recompensă pentru activitatea sa civică și politică. Nicușor Dan este descris de ICDE ca un model de om politic european autentic, aflat în slujba cetățenilor.
„Premiul acordat în acest an recunoaște și recompensează, printre altele, verticalitatea, perseverența, echilibrul, înțelepciunea și hotărârea de care a dat dovadă domnul Nicușor Dan în lunga sa activitate civică și politică. Credem că domnia sa întruchipează modelul de om politic european autentic, aflat mereu în slujba cetățenilor pe care-i reprezintă”, se arată într-un comunicat al ICDE.
Cremonia de decernare a premiului
Ceremonia de decernare a Premiului România Europeană va avea loc la Cluj, vineri, 6 decembrie 2024, începând cu ora 14.30, în sala Robert Schuman a Facultății de Studii Europene, în cadrul unei conferințe organizate de Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai în colaborare cu Centrul EUXGLOB al aceleiași facultăți și cu ICDE.
EVENIMENT
Apelul senatorului PSD, Răzvan Ciortea: De Ziua Națională, de ziua votului pentru noul Parlament, să-ntindem hora frăției! (PE)
Duminică, de Ziua Națională a României, vom stabili cine va merge în viitorul Parlament și cine va forma noul Guvern, în urma majorității care va rezulta la urne. Alegerile nu vor fi între Călin Georgescu și Elena Lasconi, ci între partidele care s-au înscris în lupta electorală pentru alegerile parlamentare. Iar Călin Georgescu a anunțat că NU are niciun partid în spate, chiar dacă unii sau alții încearcă să se folosească de imaginea sa, obținută la urne.
Tocmai de aceea, vreau să vă transmit un mesaj mai personal, care îmi doresc să ajungă la fiecare om din zona Turzii și din județul Cluj. Un mesaj prin care să înțelegem că nu ura și dezbinarea ne va aduce o viață mai bună, ci înțelegerea, respectul și dragostea față de semeni. Un mesaj prin care să arătăm că noi, politicienii mai tineri sau mai noi, am înțeles mesajul transmis de români în 24 noiembrie.
Eu pot spune că l-am înțeles. Și pot spune că l-am înțeles pentru că iubesc România. Și iubesc românii. Cred că sunt două noțiuni care nu se pot exclude. Dacă iubești România cu adevărat, iubești și românii. Chiar și pe aceia care nu gândesc ca tine, au alte opțiuni electorale sau chiar te hulesc, fără să poarte un dialog sincer și deschis cu tine.
Vrajba nu face bine
Din acest motiv, pot spune că nu-mi place ce se întâmplă în aceste zile, în care vrajba dintre noi parcă a atins cote ce ne încețoșează judecata. Iar asta nu e bine! Nu e bine pentru noi, ca popor, ca români, ca oameni care ne dorim o viață mai bună.
Se spune că poți cunoaște un om, cu adevărat, doar în momentele de criză, atunci când presiunea pusă pe el scoate la lumină caracterul, credința și principiile.
Pentru că, oricât am arunca cu noroi într-un om, momentele de criză îl definesc. Și vă spun că atitudinea lui Marcel Ciolacu, premierul României, colegul meu de partid, m-a făcut să fiu mândru. Pentru că a anunțat cât se poate de clar, pe un fond în care renumărarea voturilor ar putea schimba (sau nu) ordinea candidaților la alegerile prezidențiale, că nu-l interesează, spunând că a înțeles mesajul românilor și că nu va intra într-o eventuală finală prezidențială. Cât se poate de clar, punând liniștea și stabilitatea țării mai presus de prezumtivul interes electoral personal!
Și mă repet, pe fondul unor tensiuni în societate, cu unii care strigă că renumărarea voturilor este un act nedemocratic, uitând că nu cu mulți ani în urmă, au făcut același lucru, iar atunci l-au denumit un act democratic. Ăsta e lucrul care nu-mi place mie: să judecăm aceleași fapte, după standarde diferite. Cine face asta, e clar că nu are principii, doar interese.
Uniți în credință
Duminică, de Ziua Națională a românilor, mi-aș dori să fim uniți în credință, în speranță, în dorința de a ne face o viață mai bună. Pentru că se poate, dragii mei! Pentru că se poate să mergem la urne, uniți de același gând, iar acolo să votăm cu cei care ne-ar putea aduce liniștea, bunăstarea, echilibrul.
Partidul din care fac parte poate oferi această cale sigură pentru români și pentru clujeni. Am arătat-o crescând pensiile, majorând salariul minim, demarând construcția de drumuri expres și autostrăzi, susținând investițiile și reindustrializarea țării, dar și sprijinindu-i pe agricultorii români. Sunt numeroase exemple de acest gen și în zona noastră, le știți și le-ați văzut.
Pe de altă parte, știu că nu suntem perfecți. Dar nu există oameni perfecți. După mine, omul perfect este cel care tinde să devină mai bun, mai atent la nevoile oamenilor, mai înțelegător, mai iubitor de armonie și pace socială, mai profesionist, mai responsabil…
Sunt atribute pe care scandalurile promovate de unii competitori politici, nu le pot atinge. Și am înțeles și eu și dvs, cei care ați ieșit la vot, iar în urma alegerilor pe primul loc s-a clasat un independent care nu rezonează cu acest gen de manifestare, că nu dezbinarea și promovarea unor atitudini arțăgoase este calea. Iar asta mă bucură, vă spun sincer! Pentru că ne dă o speranță.
PSD, calea sigură
Aș vrea să cred că duminică, când veți merge la vot, veți avea aceleași speranțe, aceeași atitudine, aceeași dorință. Pentru că PSD oferă calea sigură pentru a le îndeplini. Și, cum am spus mai sus, asta s-a văzut prin modul în care am reacționat în momentele de cumpănă, de criză, când aproape toți și-au pierdut capul.
Să nu credeți că vor veni vremuri ușoare. Deloc! Tocmai de aceea, este nevoie de oameni care să fie calificați, să dețină cunoștințele necesare și să fie interesați de dialog cu țările din grupul democratic al acestei lumi. Bineînțeles, pe lângă abilitatea de a lega punți de legătură umană cu factorii decizionali din alte țări, pentru a putea purta negocieri mai bune pentru România.
Pentru că, hai să fim sinceri, PSD a rezolvat într-un timp relativ scurt, atât problema Schengen, cât și cea a vizelor pentru SUA. În urma unor discuții, dar și a unor măsuri concrete, aplicate în mod profesionist. Ăsta e adevărul!
”Noi suntem români” este unul dintre cântecele de suflet care îmi dă o vibrație aparte. Pentru că NOI SUNTEM ROMÂNI, dincolo de a fi catalogați într-o clasă socială sau alta, într-o familie politică sau alta, într-un curent ideologic sau altul… Suntem români, pur și simplu! Și iubim România! Și eu iubesc România! Și sunt convins că și voi o iubiți.
Vă transmit anticipat: La mulți ani, România! La mulți ani, români!
Dumnezeu să ne dea gândul cel bun, chiar de ziua noastră…
CMF:11240017
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, în satele clujene din vechime. „Turta de Indrei” și lătratul câinilor
Ultimul weekend cu reduceri în Iulius Mall Cluj. Brandurile din grupul INDITEX au reduceri de până la 40%
Nicușor Dan este laureatul Premiului ICDE România Europeană 2024
Apelul senatorului PSD, Răzvan Ciortea: De Ziua Națională, de ziua votului pentru noul Parlament, să-ntindem hora frăției! (PE)
Români, pe 1 Decembrie, Ziua Națională, votul pentru AUR va învinge (PE)
Sociolog clujean: O estimare a intențiilor de vot la alegerile parlamentare. Câte partide ar intra în Parlament
Elev cu meningită meningococică, internat în stare gravă la Spitalul de Copii Cluj-Napoca. A fost adus de la Baia Mare
La mulți ani, România! La mulți ani, români! (PE)
