Au trecut cinci ani, cu sute de milioane de cazuri, după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de Covid-19. Oamenii de știință obțin o imagine mai clară a modului în care virusul poate afecta organismul mult timp după ce infecția pare să fi trecut.

Unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp după ce virusul a început să se răspândească. Am înțeles rapid cât de mortală poate fi o infecție, în special pentru cei cu afecțiuni preexistente, precum diabetul și bolile de inimă. Dar a fost nevoie de ani de cercetare pentru a începe să înțelegem cum o criză de Covid poate duce la schimbări de durată, uneori invizibile, în diferite părți ale corpului.

Cinci ani de la declararea pandemiei de COVID. Efectele de durată ale virusului

Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronică și ceața cerebrală, sunt considerate Covid de lungă durată, definite ca simptome ale unei infecții care persistă timp de cel puțin trei luni. Conform unor estimări, 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu o formă sau alta de long-Covid. Dar o infecție poate duce și la alte probleme, inclusiv la afectarea plămânilor și a inimii și la modificări ale microbiomului intestinal, care nu sunt întotdeauna recunoscute precum Covid de lungă durată, dar care pot avea totuși un efect de durată asupra sănătății noastre.

Acum avem o idee mai bună despre ceea ce ar putea fi în spatele acestor schimbări, inclusiv rolul inflamației răspândite pe care Covid o poate provoca. Pentru majoritatea oamenilor, inflamația va dispărea odată ce virusul dispare. Dar pentru unii, dacă „face ravagii” prea intense sau persistă ca o „ardere lentă” pentru prea mult timp, poate face ravagii în organism, a declarat Dr. Braden Kuo, neurogastroenterolog la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times.

Plămânii

Covid irită plămânii și poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultăți persistente de respirație și tuse. În cazuri rare, Covid poate determina pacienții să dezvolte pneumonie și să lase cicatrici și mase mici de țesut, numite noduli, în plămâni. Aceste cicatrici pot îngreuna respirația. Studiile mici au sugerat că peste 10 la sută dintre persoanele spitalizate cu o infecție cu Covid aveau cicatrici pulmonare și alte probleme doi ani mai târziu.

Cauza: Virusul invadează celulele de-a lungul căilor respiratorii, provocând inflamații care pot ataca și uneori distruge țesutul pulmonar sănătos. Acest lucru poate afecta capacitatea plămânilor de a furniza oxigen în întregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze și să se repare, ei formează cicatrici. Dar țesutul cicatricial în sine poate rigidiza plămânii și reduce capacitatea pulmonară, ducând la simptome de durată, cum ar fi tusea și dificultăți de respirație.

Intestinul

Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greață, vărsături și diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipație, diaree și dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Într-un studiu din 2024, cercetătorii au estimat că atacurile cu Covid au lăsat până la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durată și 13% cu probleme gastrointestinale un an mai târziu.

Cauza: Oamenii de știință nu știu exact de ce Covid poate afecta atât de mult funcționarea normală a intestinului, dar înțeleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar că virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducând microbii benefici și crescând numărul celor dăunători. Microbii „buni” pot ajuta la reducerea inflamației, în timp ce microbii „răi” o pot crește.

Inflamația provocată de infecția în sine, precum și de microbii intestinali modificați, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor și componentelor descompuse ale alimentelor să scape din intestin în alte țesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declanșa un răspuns de tip alergic la anumite alimente, ducând la intoleranțe alimentare.

Inflamația poate, de asemenea, să „mestece” nervii care semnalizează durerea în intestin sau care controlează contracțiile intestinale care mențin alimentele în mișcare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele să se deplaseze prea repede sau prea încet prin tractul digestiv, rezultând simptome precum diareea sau constipația.

Creierul

În perioada de vârf a unei infecții, pacienții dezvoltă adesea dureri de cap și se pot simți amețiți și confuzi. Uneori se luptă să găsească cuvintele potrivite, au dificultăți de concentrare sau de urmărire a unei conversații sau constată că au lacune în memorie.

Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat că aproximativ 20 până la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceață cerebrală cel puțin trei luni după infecția inițială. Cercetările arată, de asemenea, că Covid poate duce la afecțiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sănătate mintală existente.

Cauza: Oamenii de știință încă lucrează pentru a identifica toți factorii care contribuie la problemele neurologice de durată după Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamația persistentă, care deteriorează neuronii și inhibă crearea de conexiuni cheie între sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetători cred, de asemenea, că zonele creierului implicate în cogniție și emoții sunt deosebit de vulnerabile la inflamație, ceea ce ajută la explicarea de ce o infecție poate induce sau agrava problemele de sănătate mintală.

O altă teorie este că virusul perturbă bariera hemato-encefalică, care protejează țesutul cerebral și este vitală pentru funcția cognitivă.

Fragmente ale virusului pot, de asemenea, să rămână în creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive durează și după infecția inițială.

Inima

O infecție cu Covid-19 crește riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale mușchiului cardiac și bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat că având Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de până la trei ani.

Cauza: Atunci când aveți o infecție acută cu Covid, stresul provocat de febră și inflamație poate solicita excesiv inima. În cazul unei persoane care are deja plăci acumulate în artere sau mușchiul inimii care a început să devină rigid, această solicitare poate duce la o bătaie neregulată a inimii sau la un atac de cord.

Dar oamenii de știință cred că, mai frecvent, virusul provoacă inflamații care lezează mușchiul inimii. Virusul poate, de asemenea, să afecteze celulele care căptușesc vasele de sânge, ducând la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existentă să se desprindă și să blocheze un vas de sânge. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subită în urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea în aval a mușchilor inimii și a altor țesuturi, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă sau aritmie.

Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt și lung de complicații cardiace. Unele cercetări sugerează că persoanele cu o grupă de sânge non-O – A, B sau AB – au un risc deosebit de crescut, poate pentru că grupa de sânge poate fi legată de modul în care sângele se coagulează.

Sistemul circulator

Studiile efectuate pe pacienții cu long-Covid arată că organismul lor are probleme în a transfera sângele din picioare și abdomen către inimă. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge pe care inima o pompează, cauzând oboseală, dificultăți de respirație și o senzație de rău după efort.

Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de știință presupun că, la unii pacienți, inflamația afectează anumite fibre nervoase din afara creierului și a măduvei spinării care reglează capacitatea de strângere a vaselor de sânge. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog și de îngrijire critică la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

La unii pacienți cu long-Covid, se pare, de asemenea, că mușchii sunt mai puțin capabili să extragă oxigen din sânge decât în mod normal, împiedicându-le capacitatea de a ține pasul cu exercițiile fizice, a spus Dr. Systrom. În plus, este posibil ca mitocondriile – centralele de producere a energiei din celule – să nu funcționeze corespunzător sau la capacitate maximă, oferind o altă lovitură țesutului muscular.