ADMINISTRAȚIE
Un clujean vrea să schimbe numele străzii Mărginașe în „Prof. Dr. Marin Florea”. Care e motivul și ce părere au ceilalți clujeni

Un bărbat face apel către clujenii de pe un grup de Facebook, cu privire la schimbarea numelui unei străzi din oraș. Acesta are nevoie de semnături de la cei care locuiesc pe strada Mărginașă pentru a o putea redenumi „Prof. Dr. Marin Florea”.
„Dorim să schimbăm numele străzii pe care locuim, iar de la primărie ne-au spus că e nevoie de semnăturile celor care locuiesc pe stradă. Totuși, aș putea întâșni o mai mare deschidere din partea lor dacă nu ar fi nevoie să ne schimbăm documentele.
Cunoașteți vreo reglementare în care să se specifice că documentele rămân în continuare valabile până la expirarea acestora?
Strada se numește Mărginașă și dorim să îi schimbăm numele în Prof. Dr. Marin Florea – medic și istoriograf al medicinei clujene”, se arată în anunțul acestuia.
Din nefericire pentru el, în cazul schimbării denumirii sau rangul localităților și străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înființării localităților sau străzilor, actul de identitate trebuie să reflecte domiciliul statornic al persoanei, de aceea în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situații, cetăţeanul este obligat să solicite eliberarea unei noi cărţi de identitate, potrivit Direcției Județene de Evidență a Persoanelor din Cluj (djepcluj.ro), la care a făcut trimitere un utilizator în comentarii.
Ce părere au clujenii despre inițiativă
Restul clujenilor și-au exprimat părerile în ceea ce privește dorința schimbării numelui străzii.
O persoană s-a arătat încântată de inițiativă, alta are o opinie neutră, precizând că e greu de lucrat cu civismul, restul s-au arătat împotriva deciziei.
„Lumea probabil ar numi-o tot Mărginașă, și din obișnuință, și pentru că e mult mai scurt <<o mașină pe Mărginașă, vă rog>> decât <<o mașină pe strada profesor doctor Marin Florea, vă rog>>”, a glumit cineva.
„Hai să îi schimbăm sensul unic… că mă omoară”, a glumit altcineva.
Un utilizator a făcut o remarcă referitoare la banii care trebuie investiți în buletinele noi și în sediile sociale ale firmelor, ceea ce reprezintă un dezavantaj semnificativ în acest sens. Altul a oferit argumente legate de istoria locală pentru a-și exprima dezacordul.
„Sper din tot sufletul că inițiativa dumneavostră nu se va materializa. Strada Mărginașă este una dintre foarte puținele denumiri de străzi din Cluj care nu a fost schimbată. Strada s-a format în secolul al XVIII-lea, dar pe locul ei a fost drum și mai devreme, fiind chiar la limita dintre teritoriile orașului Cluj și ale satului Cluj-Mănăștur.
Se poate vedea asta pe hărțile militare realizate pe la mijlocul sec. XVIII. În maghiară era denumită în mod oficial Szélső utca (adică strada Mărginașă) încă din 1869. Profesorul Florea Marin merită o stradă în Cluj, dar de ce să nu fie numită după el o stradă nouă? De ce trebuie sacrificată încă o fărâmă din trecutul orașului?”, întreabă el.
De ce se vrea schimbarea numelui străzii Mărginașe
Autorul postării a răspuns.
„Vă apreciez comentariul. Motivul principal pentru care ar fi necesar să se redenumească aceasta stradă și nu alta ar fi că acest profesor și-a petrecut cea mai mare parte a vieții locuind aici.
Revenind la cele spuse de dvs., îmi vine în minte o altă stradă cu valoare istorică din Cluj, și anume strada Miko Imre, actualmente strada Clinicilor. Dacă am face cu adevărat o reparație contelui Miko, nu s-ar fi botezat o stradă nouă în Cluj cu numele lui, ci strada Clinicilor ar reveni la numele inițial, mai ales că Miko Imre a donat terenul din vecinătatea străzii, respectiv Grădina Miko, pe domeniul căreia se află în prezent sediul Facultății de Geografie”, a spus acesta.
Și mai multe sugestii
Un clujean a punctat că sunt multe alte străzi ce trebuie redenumite în oraș.
„Mărginașă nu cred că se numără printre acestea: în primul rând străzile cu nume de orașe sau comune (gen <<locuiesc în Cluj, pe strada Tulcea, colț cu strada Galați>> ce produc confuzie poștașilor și curierilor) și cele cu nume derizorii sau rămase din perioada comunistă (str. Ciocanului, str. Cometei, str. Făcliei, str. Iugoslaviei, str. Parcul Feroviarilor, str. Secerătorilor, str. Cișmigiu, str. Piața Fraternității etc.).
În opinia mea, chiar și unele cartiere ar trebui să-și schimbe numele, neavând nici în clin, nici în mânecă vreo legătură cu orașul de cinci stele: Mărăști – în Hoștezeni sau Someșeni, Bulgaria – în orice altceva, Grigorescu – în Donath. Dar asta este altă discuție… neplăcută, ce-i drept”, sugerează el.
Clujeni, voi ce credeți despre schimbarea numelui străzii Mărginașe în „Prof. Dr. Marin Florea”?
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Redeschiderea pieței după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care s-a apreciat față de principalele valute.
Tendința s-ar putea menține și în zilele următoare, în condițiile în care se așteaptă o creștere a ofertei companiilor care se pregătesc să își achite taxele și impozitele la bugetul de stat, arată analistul economic Radu Georgescu.
Gramul de aur a crescut la peste 480 lei
Vedeta ultimelor săptămâni rămâne aurul, în urma creșterii cererii din partea investitorilor, care doresc să se protejeze față de politicile comerciale ale administrației Trump, care schimbă regulile jocului de la o zi la alta, arată economistul clujean. Uncia de aur a crescut la începutul săptămânii la 3.431 dolari, iar marți a atins un nou maxim istoric de 3.499,70 dolari/uncie, nivel care era anticipat de către analiști pentru partea a doua a anului.
În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 480,8399 lei, mai mult cu peste 13,5 lei, față prețul stabilit înainte de minivacanța de Paște.
Evoluția a survenit în contextul intensificării ameninţărilor lansate de preşedintele Donald Trump la adresa independenţei Rezervei Federale şi al incertitudinilor generate de politicile comerciale agresive ale administraţiei sale.
Jerome Powell, președintele Fed, a avertizat recent că politicile tarifare ale Casei Albe pot încetini creşterea economică şi chiar stimula inflaţia, și a afirmat în privința dobânzilor, „pentru moment, suntem bine poziţionaţi să aşteptăm mai multă claritate înainte de a ajusta politica monetară”, mai arată economistul Radu Georgescu.
Cursul leului a scăzut
Cursul leului a scăzut marginal marți de la 4,9775 la 4,9774 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,976 – 4,978 lei, față de 4,9775 – 4,978 lei, în precedentele ședințe.
Înainte cu câteva săptămâni de alegerile prezidențiale, susține Radu Georgescu, banca centrală continuă să monitorizeze cu atenția evoluțiile din piață, pentru a stopa eventualele mișcări speculative care ar putea să influențeze mediul social.
A crescut indicele ROBOR la trei luni
Creșterea cererii de lei, în contextul în care urmează plățile la bugetul de stat și cele salariale, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,89 la 5,90%.
În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.
Dolarul s-a depreciat
Moneda americană s-a depreciat, la începutul acestei săptămâni, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani față de un coș al principalelor valute, iar euro a atins un maxim de 1,1574 dolari. Marți, cotațiile s-au retras ușor, la 1,1473 – 1,1548 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3756 la 4,3291 lei.
Dolarul este principala monedă de rezervă a băncilor centrale utilizată în tranzacțiile comerciale și de rezervă globală, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanţei superioare a activelor americane. Însă, arată Radu Georgescu, recentele dispute comerciale şi incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor şi obligaţiunilor americane, afectând negativ şi cursul dolarului.
Monedele elvețiană și britanică se depreciau la rândul lor față de cea europeană, iar cursul lor a scăzut la 5,3406 lei/franc, respectiv 5,7890 lei/liră sterlină.
Moneda poloneză se aprecia ușor la 4,2801 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 409,24 forinți/euro.
Bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 87.098 – 88.892 dolari, valori ușor mai ridicate față de cele de vinerea trecută. Ethereum se mișca între 1.546 – 1.638 dolari.

Primăvara aceasta poartă-te cu ce te prinde cel mai bine – zâmbetul pe buze – și accesorizează-l cu piese vestimentare din noile colecții pe care brandurile din Iulius Mall Cluj le-au pregătit.
Pentru un plus de inspirație, consultă catalogul online, unde fiecare element a fost ales cu grijă și având mereu în vedere ultimele tendințe. „Yes, it`s new”, și sezonul, și outfit-ul, și vibe-ul tău!
Accentele metalice și texturile lucioase par să fie vedetele sezonului, iar dacă în garderoba ta nu se regăsește nici o rochie de satin ori o pereche de cercei supradimensionați, brandurile din Iulius Mall Cluj te așteaptă cu oferte pe care nu le poți refuza.
Pentru zilele relaxante de primăvară, poți opta pentru reinterpretări moderne ale pieselor clasice, cum ar fi o jachetă din denim și un top cu croi lejer. Siluetele fluide și croielile asimetrice adaugă un strop de imprevizibil ținutelor tale și atrag toate privirile. Dacă ești în căutarea „acelei piese” speciale pentru garderoba ta, cu siguranță o vei găsi în Iulius Mall.
Sezonul acesta, încălțămintea retro revine și ocupă primele locuri în top-ul alegerilor, iar balerinii, modelele de loafers și sneakers vintage par să fie variantele câștigătoare. O tendință în plină ascensiune sunt gențile micro și cele sculpturale, care completează orice outfit și adaugă un plus de personalitate.
Consultă catalogul online pentru inspirație, vino în Iulius Mall Cluj și alege piesele de primăvară care se potrivesc cel mai bine stilului tău!
ADMINISTRAȚIE
Peste 2.200 de cereri într-o lună, la Cluj, pentru eliberarea noilor cărți electronice de identitate. Sunt gratuite

În perioada 20 martie – 20 aprilie 2025, în județul Cluj au fost depuse nu mai puțin de 2.219 cereri pentru eliberarea noilor cărți electronice de identitate, potrivit unei analize realizate de Consiliul Județean Cluj și Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj.
Noua carte de identitate este gratuită și se eliberează începând cu vârsta de 14 ani.
Peste 2.200 de cereri într-o lună pentru eliberarea noilor cărți electronice de identitate
Începând cu 20 martie, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor din județul Cluj, respectiv Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Turda, Câmpia Turzii și Florești au început preluarea fotografiilor, a amprentelor digitale și a documentelor necesare pentru emiterea noilor acte de identitate.
Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Cluj, distribuția cererilor pe localități este următoarea:
- Cluj-Napoca – 848
- DJEP Cluj – 579
- Dej – 184
- Turda – 184
- Câmpia Turzii – 153
- Florești – 128
- Gherla – 80
- Huedin – 63
Prima carte electronică de identitate în format actualizat din România a fost eliberată în 2 aprilie 2025, la sediul DJEP Cluj, în prezența vicepreședintelui Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, a chestorului de poliție Cătălin-Aurel Giulescu, director general al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul MAI, și a conducerii DJEP Cluj.
Programările pentru obținerea unei cărți electronice de identitate se fac exclusiv online, prin platforma Ministerului Afacerilor Interne.
EVENIMENT
AVERTIZARE de vreme rea la Cluj. Sunt așteptate ploi torențiale, descărcări electrice și grindină

O vertizare de tip nowcasting a fost emisă de meteorologi pentru Cluj-Napoca, dar și alte localități din județ.
Avertizarea Cod Galben este valabilă marți, 22 aprilie, până la ora 21.30.
AVERTIZARE de vreme rea la Cluj
Potrivit meteorologilor, se vor semnala averse torențiale care vor acumula 15 – 25 litri pe metru pătrat, descărcări electrice, și, izolat, grindină de mici dimensiuni.
Codul Galben este valabil pentru Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin, Aghireșu, Baciu, Apahida, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Săvădisla, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Bonțida, Iclod, Luna, Feleacu, Jucu, Căpușu Mare, Mociu, Sic, Chinteni, Gârbău, Călărași, Cămărașu, Căianu, Sânpaul, Fizeșu Gherlii, Cătina, Țaga, Suatu, Petreștii de Jos, Borșa, Bobâlna, Panticeu, Cornești, Așchileu, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Recea-Cristur, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aluniș, Pălatca, Aiton, Buza și Ploscoș.