În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca și-a atras critici dure în rândul internauților, anul acesta. Subiectul unei dezbateri intense pe Reddit, Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca pare să îi fi lăsat pe mulți dintre cei care i-au trecut pragul cu un gust amar.

Un clujean obișnuit să frecventeze atât târgul de Crăciun din Cluj-Napoca, cât și pe cel din Sibiu a oferit o recenzie dură, dar sinceră asupra experienței sale din acest an. În timp ce Sibiul a rămas constant în oferta sa, cu un târg extins și bine organizat, Clujul a dezamăgit profund, coborând standardele la niveluri considerate de unii mai potrivite pentru un festival rural.

Târgul de Crăciun din Cluj, din ce în ce mai sărac

Principala critică adusă târgului de Crăciun din Cluj vizează diminuarea sa atât în dimensiune, cât și în calitate. Dacă în anii anteriori competiția cu Sibiu era una strânsă, în 2023 Clujul a prezentat doar 50 de căsuțe față de cele 140 ale târgului sibian. Vizitatorul mai reclamă totodată reducerea numărului de participanți și o selecție sărăcăcioasă de produse.

„Am vizitat în acest an două târguri de Crăciun, evident pe cel din Cluj și pe cel din Sibiu. Practic pe ambele le-am vizitat aproape an de an în ultimii ani, e ca un fel de tradiție în familie. Trebuie să precizez de la început că nu sunt tocmai fanul acestor târguri pentru că e plin de kitsch-uri, gablonturi, inutilități și produse la suprapret, dar dacă tot vizitez (a.k.a. tras după familie), mai arunc și eu o privire, o critică, o strâmbătură din nas.

Prețuri similare la produse similare

De prețuri n-am ce să zic, pe produse similare, preturi similare. Nu e mai scump la Cluj, dacă se întreabă cineva. Însă dacă în anii trecuti cel din Cluj se apropia și poate chiar pe anumite sectoare îl depășea pe cel din Sibiu ca atractivitate și produse interesante, acum pot să spun fără rețineri că cel din Cluj e la nivelul de Fiii Satului pe lângă cel sibian. Și asta nu pentru că sibienii au evoluat în vreun fel, pentru că n-au făcut-o, ci pentru că cel din Cluj s-a degradat de la an la an.

„Cel mai trist târg clujean la care am fost vreodată”

Mi s-a părut mult mai mic și într-adevăr, în 2023 au fost 75 căsuțe, anul acesta 50, comparativ cu cel din Sibiu care cică ar avea 140 căsuțe. N-am vizitat, dar cred că și Craiova șterge pe jos cu noi grav de tot, iar la ei tradiția acestor târguri e inexistentă.

Pot să spun că a fost de departe cel mai trist târg clujean la care am fost vreodată, mai trist și decât cel din pandemie când stateai la coadă și erai scanat cu termometrul înainte să intri. Păcat, Clujul are potențial economic și turistic să facă ceva interesant, mare și frumos, dar nu știu, poate lacomia unora e un obstacol prea mare în calea viziunii”, a scris un clujean pe Reddit.

Lipsa decorațiunior și a artificiilor, reclamată de clujean

De asemenea, plângerile clujeanului au fost legate de lipsa decorațiunilor și a luminilor de calitate, de spectacolul slab de 1 Decembie și de spectacolul slab de drone și lasere care au înlocuit artificiile de Anul Nou.

„A observat cineva cât de sărăcăcios a fost împodobit Clujul anul acesta cu ghirlande și luminite? Zici că suntem undeva prin Valea Jiului în primul an de la falimentul minelor de cărbune. Sau „spectacolul” de 1 Decembrie când cu două lasere, câteva drone și muzica populară la maxim în boxe au încercat să înlocuiască spectacolul de artificii. Înțeleg că de la artificii se sperie cainii, pisicile, porumbeii, papagalii, dromaderii, capibarele, dar dă-o-n fasole, zici că nici n-au încercat să facă ceva frumos”, a mai arătat acesta.

Impactul „Untold”?

Un punct fierbinte al discuției este concesionarea organizării târgului către Fantesia Untold SRL, firma din spatele faimosului festival de muzică din Cluj-Napoca. Mulți localnici și turiști susțin că administrația locală a comis o greșeală prin această alegere, sugerând că prețurile mari la închirierea căsuțelor și prioritizarea câștigurilor comerciale au luat locul calității.

În contrast, târgurile de Crăciun din alte orașe, precum Sibiu, Brașov și chiar Craiova, au primit aprecieri mai pozitive.

Discuțiile de pe Reddit au scos la iveală și câteva idei constructive. Una dintre ele este mutarea târgului clujean într-o locație mai mare, precum zona Stadionului sau Parcul Central, pentru a permite o organizare mai amplă și mai aerisită.

• „Am fost în Brașov și Craiova. Cel din Brașov e micuț, dar cochet: căsuțe drăguțe, ornamente, decorațiuni, un brad frumos, multe lumini. Chiar foarte curat as zice. Cel din Craiova mi s-a părut balci curat – multe lucruri inutile care nu au nicio legătură cu un târg de Craciun, DAR, căsuțele erau parcă din turtă dulce – mi s-au părut cele mai drăguțe, multe luminițe și podoabe care adaugă atmosfera. În Cluj a fost cel mai trist (n-am fost încă la Sala Sporturilor, doar în centru) dar căsuțele alea sunt cotețe, perdeaua de luminițe n-are niciun sens, roata aia e doar reclama la Pepsi. Trist!”, a arătat un utilizator al rețelei de socializare.
• „Nu ai ce vedea la Sala Sporturilor. E un ring de patinaj minuscul populat de trei copii (ceea ce poate fi drăguț dacă nu vrei înghesuială, și e singurul lucru bun) și câteva căsuțe semigoale cu mâncare rece la suprapreț. Aceeași poartă obosita de Untold cu mov și verde, un Photo Booth și un brad sclipicios, toate înconjurate de mașinile din parcare. Eu stau în zona și am copil mic, în anii trecuți am mers relativ des să ne plimbam în ambele pt că no, luminite, mai beam un suc de mere cald. Anul ăsta am fost o dată la deschidere și o dată într-o dimineață în trecere spre teatrul de păpuși, sunt efectiv jenante ambele. Ii mai frumos la Turda :)”, i-a răspuns un localnic.
• „De-aia n-am văzut niciun turist la Târgul de Crăciun din Cluj, ori în alți ani nu aveai unde pași de ei. Și mă bucuram enorm ca vin oamenii la Cluj și își cheltuie banii aici. Anul ăsta gol, mereu când am trecut pe la târg (și am trecut aproape săptămânal cel puțin o data) era destul de gol de oameni. Eu personal am cheltuit 35 de lei la acest târg. Sper ca anul viitor (sau cât timp stă sub tutela Untold) să nu mai cheltui niciun leu și sper ca nimeni să nu o mai facă. Totuși, îmi pare rău de vânzătorii de acolo”, a arătat alt utilizator.

„Târgul depresiei”

• „Efectul Untold”, a comentat scurt al clujean.
• „Am mai propus și anul trecut primăriei să amenajeze târgul de Crăciun pe Al. Stadionului (da, va fi închisă o lună) dar ai și zona de parc împodobită plus platoul de la Sala Polivalentă. Ar fi fost mai aerisit și mai ușor de amenajat ceva frumos și am fi avut un târg, nu două… Da, e tot mai trist târgul de Crăciun și mai scump decât Sibiul. Poate ar trebui schimbat organizatorul?”, a mai arătat un internaut.
• „Atât a putut administrația locală. Sper să fie ultimul an cand primăria închiriază spațtiul celor de la Untold, care pun prețuri nesimțite la închirierea căbănuțelor. Plin de vin fiert de cea mai proastă calitate, dar vândut la adaos de 1000%. Cel de la Sala Sporturilor… ăla e târgul depresiei.”

Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca, cândva un competitor serios pentru alte târguri de top din România, pare să fi pierdut direcția.

Untold a organizat şi în acest an „West Side Christmas Market” în sectorul 6 din Bucureşti, dar şi în două locaţii din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii şi platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”, ambele fiind concesionate prin licitație pe o perioadă de 5 ani firmei Fantesia Untold SRL, în urma unei licitații publice.

Județul Cluj se află sub o avertizare cod galben de polei, vineri dimineață. Mai multe drumuri din oraș s-au transformat în „pationar”, iar șoferii sunt îndemnați să circule cu atenție sporită.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare de Cod Galben valabilă vineri dimineață în județul Cluj, între orele 9:00 și 11:00. Fenomenul principal este ploaia care favorizează depunerea de polei, iar mai multe localități sunt afectate.

Potrivit atenționționării meteo, este vizată zona joasă a județului Cluj, respectiv zona localităților: Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin, Aghireșu, Baciu, Apahida, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Iara, Săvădisla, Cășeiu, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Bonțida, Iclod, Luna, Feleacu, Jucu, Moldovenești, Mica, Căpușu Mare, Mociu, Mintiu Gherlii, Dej, Unguraș, Sic, Chinteni, Chiuiești, Cuzdrioara, Gârbău, Călărași, Cămărașu, Căianu, Sânpaul, Fizeșu Gherlii, Băișoara, Câțcău, Cătina, Țaga, Vad, Mănăstireni, Suatu, Petreștii de Jos, Borșa, Sânmărtin, Sâncraiu, Bobâlna, Panticeu, Cornești, Așchileu, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Recea-Cristur, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aluniș, Pălatca, Aiton, Buza, Jichișu de Jos, Ploscoș.

Străzi „ca sticla” la Cluj-Napoca

În Cluj-Napoca, străzile au devenit extrem de periculoase din cauza gheții. În Făget, poleiul este deosebit de accentuat, iar pe unele drumuri se alunecă foarte tare, punând în pericol siguranța șoferilor și pietonilor. În zona Someșeni și în apropierea Aeroportului, condițiile sunt similare, la fel și pe mai multe străzi din cartierul Zorilor, ceea ce face deplasarea dificilă.

Situația a afectat și transportul public: autobuzul 29 nu a putut ajunge la destinația finală, la Roata, pe Drumul Sf Ion, iar călătorii au fost nevoiți să meargă pe jos pe marginea șanțurilor, singurele porțiuni unde se putea circula mai sigur.

Liderul PSD Câmpia Turzii, Avram Gal, „tatăl” burgerului cu foiță de aur, revine în industria restaurantelor. Anunță planuri ambițioase pentru anul 2025.

Președintele PSD Câmpia Turzii, Avram Gal, cunoscut pentru activitatea sa în politică, dar și din domeniul gastronomic, își anunță revenirea în industria restaurantelor, la început de an. După achitarea în cazul acuzațiilor de corupție, liderul PSD Câmpia Turzii anunță un nou proiect gastronomic inovativ.

„Visul meu este să duc acest brand peste granițe”

Este vorba despre “GAL STEAK HOUSE”, un brand ce promite să redefinească standardele culinare în România.

„Dragi prieteni, anul 2025 marchează începutul unui proiect ambițios: “GAL STEAK HOUSE” – un brand care combină tradiția românească cu standardele internaționale. Vreau să transform acest concept într-un simbol al gustului autentic, al calității și al ospitalității românești.

“GAL STEAK HOUSE” nu este doar un restaurant, ci o experiență care spune povestea culturii noastre prin preparate de excepție. Visul meu este să duc acest brand peste granițe și să pun România pe harta gastronomică globală.

Rămâneți aproape – împreună scriem o nouă poveste pentru România!”, a arătat Gal într-o postare pe rețelele de socializare.

Proiectul, care va debuta în curând, fiind deja lansat un concurs pentru stabilirea siglei oficiale, cu un premiu de 500 de euro pentru câștigător.

Un nou început pentru creatorul burgerului cu foiță de aur

Fostul patron al Transylvania Steakhouse, Avram Gal a devenit cunoscut în industria restaurantelor prin lansarea unui preparat spectaculos: burgerul cu foiță de aur, pregătit special pentru participanții la Untold, un burger de 6.200 de dolari, cel mai scump din lume. Printre ingrediente se numără icrele de Beluga și carnea de vită Wagyu.

Avram Gal a fost achitat definitiv în noiembrie 2024, după ce a fost acuzat de trafic de influență. Curtea de Apel București a desființat sentința anterioară de cinci ani de închisoare și a dispus ridicarea sechestrului asupra bunurilor acestuia. Ulterior, și-a anunțat revenirea în fruntea PSD Câmpia Turzii, funcție din cae s-a autosuspendat până la soluționarea cazului.

În primele 11 luni ale anului care tocmai s-a încheiat, aproape 7.300 de societăţi comerciale şi PFA-uri din țară au intrat în insolvență, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Județul Cluj este pe loc fruntaș în ceea ce privește numărul firmelor care au cerut insolvența.

Creștere semnificativă. Peste 500 de firme din Cluj au intrat în insolvență în primele 11 luni ale anului trecut

Potrivit ONRC, cele mai multe firme şi PFA intrate în insolvenţă, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024, au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.334, număr în creştere cu 12,38% faţă de primele 11 luni din 2023.

În județul Cluj, 507 firme şi PFA-uri au intrat în insolvenţă. Problema este că vorbim de o creștere foarte mare față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv 41,23%.

Doar în luna noiembrie 2024 la Cluj s-au consemnat 64 de cereri de insolvență.

În ierarhia insolvenţelor se află și judeţele Bihor, cu 581 de insolvenţe, dar un plus 9,83%, Timiş – 438, cu un plus de 46%, Iaşi – 300, cu un plus de 23,46%, Ilfov – 270, cu un plus de 33% şi Braşov – 250, dar cu un plus de 66,67%.

Comerțul, cel mai lovit sector

Potrivit ONRC, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata și amănuntul, dar și în domeniul reparării autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii și industria prelucrătoare.