Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00.

Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai, scrie Agerpres.

Ce materiale de propagandă sunt permise în campania electorală?

În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

• afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
• materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
• publicitate în presa scrisă;
• materiale de propagandă electorală online;
• broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.

Noutăți în campania electorală din 2025

Ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio și de televiziune, precum și al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):

a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;

b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;

c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;

d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;

f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.

15 panouri de afișaj, aprobate la Cluj-Napoca

În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. La Cluj-Napoca, Primăria a aprobat 15 locuri de afișaj electoral:

1. 1.P-ța Mihai Viteazul pe aleea din fața monumentului domnitorului Mihai Viteazul
2. P-ța Gării- str. Căii Ferate în zona pietonală dinspre str. Craiovei
3. P-ța 1 Mai în zona stației C.T.P. în triunghiul delimitat prin balizele de semnalizare
4. B-dul 21 Decembrie 1989 – staţia C.T.P.- vis a vis de piaţa agroalimentară Mărăşti, sensul de coborâre înspre centru
5. Stația C.T.P. IRA (sensul de coborâre înspre centru)
6. Str. Alexandru Vaida Voevod (în zona staţiei C.T.P. din fața centrului comercial Iulius Mall- sensul de coborâre înspre cart. Mărăști)
7. Baza Sportivă Gheorgheni-str. Alexandru Vaida Voevod, FN (în zona teraselor)
8. B-dul Eroilor (în zona monumentului închinat memorandiștilor înspre b-dul Eroilor)
9. P-ța Ștefan cel Mare (pe trotuarul din spatele Bastionului Croitorilor)
10. Strada L. Pasteur nr 60 (pe platforma din preajma sediului instituției din cartierul Zorilor)
11. Str. Observatorului (pe platoul betonat situat între imobilele de la numerele poștale 107 și 109)
12. Splaiul Independenței (în stația de tramvai, sensul de coborâre înspre centru, în zona Salii Polivalente ”BT Arena” )
13. Calea Mănăștur, la intersecția cu str. Câmpului (în stația C.T.P. de pe Calea Mănăștur, sensul de coborâre înspre centru)
14. Calea Florești (în stația C.T.P., vis-a vis de Carrefour Market -Calea Florești, sensul de coborâre înspre centru)
15. Str. Primăverii ( în zona parkingului și a fântânii arteziene)

De asemenea, clujenii pot verifica online la ce secție de votare sunt arondați la alegerile prezidențiale din luna mai.

Materialele electorale trebuie eliminate în preziua votului

În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.

BEC, CNA, AEP, CCR sau Poliția pot soluționa plângerile privind campania

Birourile electorale județene, ale sectoarelor municipiului București sau Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, Curtea Constituțională, Consiliul Național al Audiovizualului, Autoritatea Electorală Permanentă, Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română sau Poliția Locală sunt instituțiile care pot acționa în cazul plângerilor privind modul de desfășurare a campaniei electorale la alegerile prezidențiale.

Totodată, BEC a mai stabilit că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează exclusiv Biroului Electoral Central.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale?

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai:

• poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
• poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
• poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
• poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
• poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
• poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
• poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
• poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
• poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
• poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
• poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională. Doar trei candidați – Lavinia Șandru, Daniel Funeriu și Nicușor Dan – se află la prima campanie de prezidențiale.

Alegeri cu repetiție

Alegerile din luna mai au loc după ce, pe 6 decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a anulat scrutinul prezidențial chiar în ziua în care începuse votul în diaspora pentru al doilea tur de scrutin, programat pentru 8 decembrie.

Pe 24 noiembrie, la primul tur, 14 candidați și-au disputat fotoliul de la Cotroceni, același număr de candidați ca la primul tur al scrutinelor din 2014 și 2019.

Anunțul făcut de administrația de la Casa Albă în ceea ce privește majorarea tarifelor vamale la importuri a avut un efect imediat asupra dolarului.

Donald Trump a anunţat taxe de 20% pentru produsele importate din UE, 34% pentru cele din China sau 10% pentru importurile din Marea Britanie, arată analistul econoloc Radu Georgescu.

„Ziua Eliberării”. Dolarul a pierdut 9,5 bani într-o singură ședință

Decizia luată de Donald Trump se poate transforma într-un război comercial la nivel mondial și la dezvoltarea de noi alianțe și piețe de desfacere, care să ocolească Statele Unite, arată Radu Georgescu.

Euro a crescut în prima parte a zilei de joi, în piețele europene, la 1,1046 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lui octombrie, atunci moneda americană a intrat pe o pantă ascendentă, odată cu înmulțirea pariurilor pe victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare în noiembrie.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut joi de la 4,6059 la 4,5116 lei, una dintre cele mai mari scăderi zilnice a ultimilor ani.

Deprecierea dolarului ieftinește exporturile americane

Deprecierea dolarului nu este însă contraproductivă pentru economia americană. Ea ieftinește materiile prime dar și exporturile americane, spune analistul economic. Piețele anticipează că Rezerva Federală americană va opera în acest an cel puțin trei ori reduceri ale dobânzilor de politică monetară, pentru a preîntâmpina eventualitatea intrării în recesiune a Statelor Unite.

Care este prețul aurului

Uncia de aur a atins al treilea record din această săptămână de 3.169,60 dolari/uncie, la scurt timp după anunțarea noilor tarife vamale pe care le va practica Statele Unite.
Marcările de profit care au urmat au coborât cotațiile apoi până la 3.090 dolari/uncie, arată Radu Georgescu.

În piața locală, deprecierea semnificativă a monedei americane și revenirea unciei la 3.090 dolari au avut ca efect scăderea prețului gramului de aur de la maximul istoric de 463,3913 lei la 453,3570 lei. Piața valutară locală era deosebit de calmă. Culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,977 – 4,9775 lei, față de 4,976 – 4,978 în ședința precedentă, iar media euro a coborât marginal de 4,9774 la 4,9772 lei.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut ușor

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,90 la 5,89%%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.

Investitorii și-au majorat plasamentele în moneda niponă sau cea elvețiană. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,2114 la 5,2235 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut de la 5,9774 la 5,9419 lei. Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1791 zloți/euro, respectiv 400,62 forinți/euro.

Creșterea aversiunii față de risc a afectat și piața cripto. Bitcoin a scăzut 82.188 – 83.902 dolari iar ethereum la 1.786 – 1.843 dolari.

Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente, între care și cea din Cluj, alături de partenerii săi și mii de voluntari, organizează, între 4 și 6 aprilie, ediția de Paște a Colectei Naționale de Alimente.

Acesta este una dintre cele mai ample inițiative de solidaritate din România și se va derula în peste 1.000 de magazine din toată țara.

„Împreună hrănim speranța”. Colectă de alimente la Cluj

Campania, derulată sub îndemnul „Împreună hrănim speranța”, practic a XII-a ediție a Colectei Naționale de Alimente, încurajează gesturile mici cu impact mare, pentru ca și cei aflați în dificultate să simtă bucuria unei mese de Paște.

Astfel, timp de trei zile, românii sunt invitați să contribuie la susținerea celor vulnerabili prin donații de alimente neperisabile în magazinele partenere – Lidl România, PENNY | REWE România, Auchan România și Kaufland România. Fiecare produs donat, arată reprezentanții FBAR, va aduce o rază de speranță în casele unde prea des masa rămâne goală.

Colecta se desfășoară în 1.017 magazine din întreaga țară, astfel:


• în toate cele 379 de magazine Lidl România;
• în toate cele 417 de magazine PENNY | REWE România;
• în 43 de magazine Auchan România;
• în 178 de magazine Kaufland România.

Ce puteți dona

În perioada 4-6 aprilie, clienții pot dona în coșurile special amenajate aflate după casele de marcat, produse de bază precum ulei, făină, conserve (carne, legume sau fructe), paste, orez, zahăr, biscuiți, cereale, dulciuri sau alimente pentru copii.

Fiecare pachet donat va ajunge, prin Rețeaua Băncilor pentru Alimente și ONG-urile partenere, la persoane aflate în dificultate: familii cu venituri mici, vârstnici singuri, copii din centre, mame singure sau persoane fără adăpost și mulți alți oameni în nevoie.

Mii de voluntari, de toate vârstele, recunoscuți după vestele portocalii, vor fi prezenți în magazine pentru a oferi informații și a încuraja implicarea oamenilor. Ei sunt legătura vie dintre generozitatea oamenilor și nevoile reale ale celor vulnerabili.

„Colecta Națională de Alimente este solidaritatea care prinde viață prin gesturi simple și concrete. Și la această ediție ne dorim să aducem speranță și sprijin acolo unde este cea mai mare nevoie, să ajungem la tot mai mulți oameni, datorită fiecăruia dintre voi – donatori, voluntari, parteneri. Invităm toți oamenii de bine să transforme un simplu drum la cumpărături într-un gest de atenție față de semenii încercați. De Paște, fiecare aliment donat înseamnă mai mult decât o masă: înseamnă speranță, demnitate și grijă.” – Gabriel Sescu, președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.

100.000 de persoane au fost ajutate până acum

Conform Eurostat, România are cea mai mare rată de sărăcie și excluziune socială din UE – 32% din populație este afectată, față de media europeană de 22%. Copiii sunt cei mai vulnerabili: în mediul rural, 22% merg la culcare flămânzi, potrivit unui studiu Word Vision. În acest context, un gest simplu, precum donarea de alimente, poate aduce speranță în viața celor mai încercați.

Colecta Națională de Alimente este un moment-cheie de mobilizare a comunității, sub semnul generozității și solidarității. Inspirată de modelul european, campania a crescut constant, reunind astăzi peste 1.000 de magazine și mii de voluntari din toată țara. Donațiile făcute în punga portocalie, simbol al speranței, sunt transformate în sprijin concret pentru persoanele vulnerabile, prin cele 9 Bănci Regionale și ONG-urile partenere. În cele 11 ediții organizate până în prezent, oameni cu suflet mare au donat peste 1.268 de tone de alimente, sprijinind peste 100.000 de persoane din întreaga țară.

Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați formează o mare rețea națională de solidaritate, puntea dintre surplusul de alimente și cei care au nevoie de hrană.

Rețeaua colectează și donează, prin cele 806 ONG-uri partenere, produse oferite de companiile din filiera agroalimentară, contribuind la reducerea risipei alimentare și a impactului asupra mediului. FBAR este membru cu drepturi depline al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA, iar din 2016 a salvat 30.698 de tone de alimente, transformate în peste 61,3 milioane de porții de hrană pentru 312.484 de persoane vulnerabile.

CFR Cluj a întâlnit joi, acasă, echipa Universitatea Craiova, în ultima partidă din sferturile de finală ale Cupei României la fotbal. Un meci foarte disputat în Gruia care a fost „tranșat” doar în urma loviturilor de departajare.

CFR Cluj a reușit să câștige partida, cu 1-1 după prelunguri și 5-3 la penalty-uri și să se califice în semifinală.

Peste 5.300 de suporteri au fost în tribune pe stadionul Dr. Constantin Rădulescu din Cluj-Napoca.

Echipele de start

CFR Cluj: Hindrich – Camora, Graovac, Sinyan, Abeid – Djokovic, Emerllahu, Fică – Nkololo, Postolachi, Kamara
Rezerve: Popa, Ilie, Bolgado, Șfaiț, Păun, L.Munteanu, Korenica, Simao, Tachtsidis

Antrenor: Dan Petrescu

CS Universitatea Craiova: Lung Jr. – Mora, Zajkov, Badelj, Ndong – Mekvabishvil, Screciu – Căpățînă, Houri, Baiaram – Lukic
Rezerve: Stoian, Bană, Lopez, Păcurar, Bancu, Barbu, Maldonadu, Mitriță, Safira

Antrenor: Mirel Rădoi

Jucătorii s-au dezlănțuit în a doua repriză

În prima repriză, oltenii au avut o posesie superioară, însă nu s-a tras niciun șut spre poartă.

Repriza a doua a fost, însă, mai animată. Universitatea Craiova a deschis scorul printr-un gol marcat, în minutul 50, de Ștefan Baiaram. Nu a durat mult până când clujenii au egalat. În minutul 59, Mohammed Kamaraa adus egalarea pentru CFR Cluj.

În minutul 63, Emerllahu a avut o ocazie excelentă de a duce CFR în avantaj, dar mingea a trecut pe lângă poartă. Louis Munteanu a ratat, în minutul 90, șansa de închide meciul. La 1-1 după timpul regulamentar de joc s-a intrat în prelungiri.

CFR Cluj a ratat în minutul 111 o mare ocazie de a înscrie prin Păun. La finalul reprizelor de prelungire scorul a rămas neschimbat, așa că s-a trecut la lovituri de departajare.

Meciul, tranșat la loviturile de departajare

CFR Cluj înscrie prin Emerllahu. 1-0

Anzor egalează pentru universitatea Craiova. 1-1

Tachtsidis înscrie și el. 2-1

Lukic marchează și el. 2-2

Korenica bagă mingea în poartă. 3-2

Căpățînă ratează pentru Craiova. 3-2.

Păun înscrie. 4-2

Baiaram reușește și el să înscrie. 4-3

Luis Munteanu înscrie golul victoriei. 5-3 pentru CFR Cluj.

Celelalte echipe calificate în semifinale sunt Farul Constanța, FC Hermannstadt și Rapid.

CFR Cluj și Universitatea Craiova se vor întâlni din nou luni, 7 aprilie, de la ora 20.30 în play-off.

Foto: Universitatea Craiova