Connect with us

CULTURA

Tradiții de Sfântul Haralambie, vindecător de boli, păstrate și astăzi în satele clujene. Mălai, grăunțe și sare duse la sfințit

Publicat


Sfântul Haralambie

În satul românesc, ziua Sfântului Haralambie, pomenit la 10 februarie în calendar, era una dintre cele mai respectate sărbători.

Se ținea post și rugăciune, oamenii nu lucrau în gospodărie, deoarece sfântul era considerat vindecător de boli, arată specialiștii clujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj. „El duce bolile oamenilor și ale animalelor, apără casa, dar și semănăturile, în timpul verii, de prădăciunile păsărilor”, spuneau bătrânii.

Mălai, grăunțe și sare păstrate peste an ca leacuri pentru animale

După unele legende populare, Sfântul Haralambie a fost păstor și de aceea l-a pus Dumnezeu să îngrijească de toate animalele.

Potrivit specialiștilor de la CJCPCT Cluj, în satele de pe Someș, dar și-n alte părți ale Transilvaniei, oamenii duceau în această zi la biserică mălai, grăunțe și sare. După ce erau binecuvântate de preot, erau date ca hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul. O parte dintre cele sfințite la biserică erau păstrate, peste an, ca leac, pentru eventualele boli ale acestora. Această practică se mai păstrează și astăzi în unele sate.

Sfântul Haralambie, cel care ține înlănțuite ciuma, diavolul sau moartea

Totodată, oamenii îndătinau să stropească cu apă sfințită casa, pe toți membrii familiei și animalele din gospodărie.

În iconografia populară, Sfântul Haralambie este reprezentat ținând înlănțuită ciuma, diavolul sau moartea. Sfântul a înlocuit o seamă de rituri precreștine, în complexul strategiilor de apărare a vieții, se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de etnologul Maria Bocșe, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: Sfântul Haralambie, icoană pe sticlă (zona Laz), din Poiana Sibiului, a doua jumătate a secolului XIX, aflată în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei/ CJCPCT Cluj

 




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate