Tradiții clujene de Sfântul Trifon, prima mare sărbătoare din calendarul agricol

Am intrat în luna februarie, sau în luna lui făurar, cum este denumită această perioadă în calendarul popular românesc.

Încă de la început de lună, oamenii satului se pregăteau pentru muncile de primăvară și își făureau uneltele agricole, plugul, grapa și carele pentru transport.

Tradiții clujene de Sfântul Trifon, prima mare sărbătoare din calendarul agricol

În prima zi a lunii, în satul tradițional se ținea ziua Sfântului Trifon, prima mare sărbătoare a calendarului agricol, pomicol și viticol, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Se spune că Sfântul Trifon este patronul insectelor de tot felul, care pot ataca vegetația.

Astfel, acestei zile i se dădea o atenție deosebită, mai ales prin intermediul un practici prin care se putea influența starea vegetației pentru tot anul.

„În vechime, în zona Transilvaniei, dar și în alte regiuni ale țării, bărbații ieșeau în livezi, aprindeau focuri sub crengile pomilor, curățau lăstarii și stropeau cu agheasmă sau <<apă neîncepută>>, luată în zori din fântâni și din izvoare.

Prin foc se înlăturau dăunătorii, insectele și omizile, dar era invocat și soarele, dătător de lumină și căldură, spune etnologul Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: Horitorul clujean Traian Balcău din Ceanu Mare, în curtea casei /Arhiva CJCPCT Cluj