Un sistem de supraveghere video va fi amplasat la insulele ecologice digitalizate, pentru combaterea vandalismului și a depozitării ilegale de deșeuri, a anunțat primarul Emil Boc.

Pentru a asigura funcționarea eficientă a punctelor gospodărești cu cartelă și pentru a descuraja vandalismul sau depozitarea ilegală a deșeurilor, toate insulele ecologice vor fi dotate cu camere de supraveghere video.

Depunerea deșeurilor, permisă doar celor cu cartelă

Fiecare familie primește o cartelă de acces la punctul gospodăresc, iar numai locuitorii dintr-un anumit bloc sau zonă pot utiliza punctele de colectare. În cazul în care cineva încearcă să depoziteze ilegal deșeuri, imaginile surprinse de camerele de supraveghere vor ajuta autoritățile să ia măsuri.

„Punem camere video la asociațiile de proprietari acolo unde sunt deja montate aceste puncte, pentru că deteriorarea lor este extrem de costisitoare ca reparații și de asemenea ca să fim siguri că nimeni nu mai lasă gunoiul lângă punctul gospodăresc, pentru că dacă nu ai cartelă nu poți să depui în punctul gospodăresc. Fiecare asociație primește numărul de cartele, fiecare familie primește cartela și doar ea poate să utilizeze punctul gospodăresc, să introducă pe cinci fracții. Dacă altcineva vine acolo ca să depună gunoi, trebuie camere video pentru a putea fi siguri că introducem în sfârșit o rigoare totală și deplină”, a explicat Boc.

1,2 milioane de lei alocați pentru sistemul de monitorizare

Pentru implementarea acestui sistem, printr-un amendament depus de primarul Emil Boc și votat de Consiliul Local, s-au alocat 1,2 milioane de lei pentru supravegherea video a punctelor gospodărești.

Această sumă este împărțită astfel:

• 900.000 de lei pentru instalarea camerelor video;
• 300.000 de lei pentru finanțarea abonamentului de date necesar transmiterii imaginilor.

Primăria Cluj-Napoca accelerează procesul de instalare a insulelor ecologice pentru colectarea selectivă a deșeurilor, cu un total de 352 de puncte gospodărești programate pentru montare până la mijlocul anului 2026.

Peste 50 de insule ecologice vor fi amenajate la Cluj-Napoca

Până în prezent, 42 de insule ecologice au fost deja instalate, iar locuitorii au început să primească cartele de acces pentru gestionarea controlată a deșeurilor.

„Sunt 352 de insule ecologice care vor fi montate în oraș anul acesta sau până la mijlocul anului viitor. Deja 42 sunt montate, unii locuitori au primit deja cartelele pentru noile puncte gospodărești cu cinci fracții”, a declarat primarul Emil Boc.

O agenție imobiliară oferă spre vânzare o garsonieră de 11 mp situată în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, care ar fi ”ideală” ca investiție.

Garsoniera se găsește la etajul 2 într-un bloc de 4 etaje construit în 1977, având o zona comuna- zona de dormit si bucătărie, baie.

De asemenea, este mobilata si utilata, fiind proaspăt renovată.

”Este în zona strazii Lacramioarelor – capat de Andrei Muresanu, foarte aproape de statiile de autobuz, magazine, centru, Iulius Mall, FSEGA”, se arată în anunț.

Garsoniera se vinde cu 43.500 de euro, ceea ce înseamnă un preț de aproape 4000 de euro pe metru pătrat.

Anuntul nu a rămas neremarcat pe rețelele sociale, și a generat două comentarii din partea internauților: ”Vinzi cotețul” și ”V-ați stricat la cap”.

Consiliul Local Cluj-Napoca a respins, în ședința din 27 martie 2025, noul regulament privind acordarea finanțărilor nerambursabile pentru proiectele culturale.

Propunerea, bazată pe Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, a generat numeroase controverse și opoziție din partea reprezentanților sectorului cultural, care au cerut menținerea actualului sistem reglementat de Legea 350/2005.

Proiectul a fost respins cu 5 voturi „pentru”, 6 „împotrivă” și 14 abțineri, semn că nici consilierii locali nu au ajuns la un acord asupra acestui subiect.

Un regulament contestat încă din faza dezbaterilor publice

Noul regulament a fost inițial lansat în consultare publică la finalul lunii ianuarie și a fost dezbătut într-o întâlnire organizată de Primărie pe 25 februarie. Deși administrația locală și-a exprimat intenția de a îmbunătăți mecanismul de finanțare a culturii, reprezentanții sectorului au ridicat mai multe probleme legate de noul cadru legal.

Aceștia și-au exprimat teama că OG 51/1998 ar putea dezavantaja proiectele culturale de mici dimensiuni, iar evaluarea proiectelor de către evaluatori independenți, așa cum este propus, ar putea fi realizată fără a ține cont de contextul cultural local.

Primăria Cluj-Napoca rămâne, deocamdată, la Legea 350/2005

Grupul de lucru responsabil de elaborarea regulamentului a lucrat mai bine de un an în colaborare cu reprezentanți ai Primăriei și ai sectorului cultural, însă lipsa unui consens a dus la amânarea implementării noilor reguli.

Deși regulamentul a fost respins, discuțiile privind modificarea mecanismului de finanțare culturală vor continua. Actorii din domeniu așteaptă o soluție care să sprijine atât marile evenimente, cât și inițiativele independente, asigurând acces echitabil la fonduri.

Până atunci, Cluj-Napoca va continua să finanțeze cultura după regulile existente, în așteptarea unui nou proiect care să răspundă mai bine nevoilor sectorului.

Primarul Emil Boc a declarat, joi, la bustul lui Onisifor Ghibu din fața liceului cu același nume din cartierul Grigorescu, cu ocazia aniversării a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918, că România nu are nimic cu Rusia și că cere doar să fie lăsată în pace.

”Noi, de la Cluj, prețuim Ziua Unirii Basarabiei cu România. Care este cea mai importantă lecție pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri? Ei ne spun, peste veac, dacă noi am reușit și voi trebuie să reușiți. Atunci, românii de la Chișinău au avut voința politică să spună <<noi vrem unirea cu România>>. Dacă ei au putut în acele condiții, noi nu avem voie să nu reușim, că trebuie să fim împreună, indiferent de greutățile vremurilor.

Și vremurile sunt grele. (…) Moldova a reușit să își găsească drumul pentru a fi, din nou, împreună, și și-au găsit calea pentru aderarea la UE, acolo unde noi suntem din 2007. Acum, în vremurile în care trăim, viitorul nostru comun este prin UE, în UE.

Moldova a reușit să dea această direcție țării. Noi ce așteptăm, să întoarcem fața la cei care ne-au răpit teritoriile, la cei care ne-au vrut răul în toată istoria noastră?

Rusia să ne lase în pace

Ce dorim să facem cu țara noastră? Ce am învățat din lecțiile înaintașilor noștri de acum 107 ani? Ciobanul avea o vorbă, pe care o știu de la țară: ciobanul nu e adversarul lupului pentru că e sur, ci pentru că îi mănâncă oile.  La fel și noi cu Rusia, noi nu avem nimic cu Rusia, numai să ne lase în pace. Lasă-ne în pace să ne croim viitorul pe care noi ni-l dorim și nu prin răpiri teritoriale, nu prin războaie.

România trebuie să înțeleagă că viitorul nostru este acolo unde românii și-au găsit întotdeauna pacea, securitate și acces la prosperitate. Iar acest drum este împreună cu Europa, cu cei cu care, împreună, am reușit să ne construim pacea și accesul la prosperitate și la libertatea de mișcare.

Celelalte alternative le-ați văzut de la Est: răpiri teritoriale, Gulag și 50- 60 de ani de lipsă de dezvoltare și de îngropare a viitorului României odată cu cei 50 de ani de comunism aduși de tancurile de la Răsărit”, a spus Boc.

La ceremonia de depunere de coroane de flori au mai participat prefectul Clujului, Maria Forna, parlamentari, elevi și profesori de la Liceul ”Onisifor Ghibu”.