EVENIMENT
Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov au depăşit Bucureştiul la oferta cumulată de joburi disponibile în acelaşi interval de timp
Peste 38.000 de noi locuri de muncă au fost create pe piaţa muncii în luna septembrie a acestui an, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, arată datele unei platforme de recrutare.
„Peste 38.000 de noi locuri de muncă au fost create pe piaţa muncii în luna septembrie a acestui an, numărul fiind în creştere cu 26% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din ţară. Vorbim de o creştere inclusiv faţă de 2019, cu 19 procente, an în care, aşa cum ştim, piaţa muncii trecea printr-un adevărat boom”, se arată într-un comunicat al platformei de recrutare.
Cele mai multe locuri de muncă disponibile în septembrie 2021 au fost publicate de angajatorii din Capitală (peste 16.000). Următoarele clasate, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov, au depăşit din nou Bucureştiul la oferta cumulată de joburi, cu peste 17.000 de noi locuri de muncă disponibile în acelaşi interval de timp.
Domeniile pentru care s-au căutat cei mai mulţi angajaţi au fost Retail, Transport/Logistică, Prestări servicii, Industria alimentară şi IT/Telecom, fiecare dintre acestea având deschise peste 4.000 de poziţii noi în luna septembrie.
„Lunile de toamnă, în general, sunt perioade în care piaţa muncii îşi dă un restart după concediile de vară şi în care sunt lansate tot mai multe proiecte care necesită întregirea echipelor. În 2021, pe întreg parcursul anului au fost înregistrate recorduri în ceea ce priveşte numărul de noi locuri de muncă apărute şi chiar şi vara a fost una atipică, cu o ofertă de joburi ieşită din tipare. Cu atât mai mult, ţinând cont de toate aceste recorduri, ne bucurăm să vedem că trendul se menţine crescător şi că şi acest sezon a debutat în forţă”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România.
În ceea ce priveşte cei mai căutaţi candidaţi de pe piaţa muncii, aceştia sunt, în continuare, absolvenţii cu studii superioare. Pentru ei, luna trecută au fost create aproape 29.000 de locuri de muncă. În plus, din totalul locurilor de muncă apărute în septembrie, 5,8% au fost remote, în creştere faţă de septembrie 2019, când acestea reprezentau doar 1,3% din întreaga ofertă de angajare şi chiar şi faţă de 2020, când totalizau 4,2% din numărul total de joburi.
Şi interesul candidaţilor pentru găsirea unui nou loc de muncă rămâne ridicat la început de sezon, joburile postate de către angajatori atrăgând, în total, peste 1,1 milioane de aplicări din partea acestora. Se observă un interes ridicat pentru joburile remote şi din partea candidaţilor, 12,8% dintre aplicări fiind pentru astfel de locuri de muncă, în creştere faţă de septembrie 2019 (când totalizau doar 1,3% din aplicări) şi chiar faţă de 2020 (când atrăgeau 9,6% din candidaturi).
Pe de altă parte, interesul candidaţilor pentru joburile în afară rămâne scăzut (doar 1,2% din totalul de aplicări). Şi interesul pentru locurile de muncă în sistem de freelancing rămâne la un minim istoric în luna septembrie, atrăgând sub 1% dintre aplicări. Peste 900.000 din totalul de aplicări înregistrate de eJobs România au fost pentru locurile de muncă full-time.
„Avem semnale pozitive din piaţa muncii în ceea ce priveşte menţinerea unui trend ascendent de angajări. În următoarele luni e posibil să simţim o uşoară domolire a ritmului de creştere şi totul e strâns legat de cum va evolua situaţia sanitară şi ce restricţii noi se vor impune. Cu toate acestea, o mare parte dintre angajatori sunt deja pregătiţi pentru munca de la distanţă şi vor continua să recruteze. Astfel, indiferent de context, atât companiile, cât şi candidaţii se vor adapta la noile condiţii de lucru”, spune Roxana Drăghici.
În acest moment, aproape 35.000 de locuri de muncă pentru România şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un accident de circulație a avut loc sâmbătă seara pe Splaiul Independenței, la intersecția cu strada George Coșbuc.
Din fericire, nu sunt victime.
Accident pe Spaiul Independenței din Cluj-Napoca, între o mașină și un tramvai
Din primele informații, șoferul autoturismului nu ar fi acordat prioritate.
Atât mașina, cât și tramvaiul au fost avariate.
Revenim cu amănunte
EVENIMENT
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
UDMR și-a constituit, sâmbătă, grupurile parlamentare. Doi clujeni au funcții importante atât la Camera Deputaților, cât și la Senat
Parlamentul nou ales și-a început activitatea, iar grupurile UDMR din Senat și Camera Deputaților și-au ales conducerea și au desemnat membrii comisiilor de specialitate la începutul noului ciclu parlamentar.
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
În funcția de lider al grupului UDMR din Camera Deputaților a fost reales Csoma Botond, deputat din județul Cluj.
De asemenea, deputații Szabó Ödön din județul Bihor și Miklós Zoltán din județul Covasna au fost desemnați vice-lideri ai grupului, iar Nagy Szabolcs, deputat din județul Satu Mare, va îndeplini rolul de secretar al grupului, arată reprezentanții UDMR.
Parlamentarii Uniunii i-au acordat lui Magyar Lóránd, deputat din județul Satu Mare, responsabilitatea pentru îndeplinirea atribuțiilor de chestor al Camerei Deputaților.
Tasnádi Szilárd, senator de Cluj, va îndeplini rolul de secretar al grupului UDMR
Liderul grupului UDMR din Senat va fi Turos Lóránd, senator din județul Satu Mare.
Conform UDMR, funcțiile de vice-lideri ai grupului vor fi ocupate de Fejér László Ödön, senator din județul Covasna, și Császár Károly Zsolt, senator din județul Mureș, iar Tasnádi Szilárd, senator din județul Cluj, va îndeplini rolul de secretar al grupului.
Atribuțiile de chestor al Senatului au fost încredințate senatorului Novák Levente din județul Mureș de către grupul UDMR din Senat.
Foto: UDMR
EVENIMENT
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales, sâmbătă, în funcția de vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, până la alegerea unui președinte plin. Abrudean a fost până acum Secretar General al Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Sâmbătă a avut loc ședință de plen la Senat pentru validarea mandatelor de senator. Tot astăzi, în plen, Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, conform Hotărârii Biroului Permanent al acestui for.
“Aceasta este o responsabilitate majoră, într-un moment în care echilibrul și deciziile bine gândite sunt esențiale pentru țara noastră. Am acumulat experiență importantă în toate pozițiile deținute, de la prefect în plină pandemie, la Secretar General al Guvernului, în contextul unui război la granițe. Sunt hotărât să folosesc tot ce am învățat și realizat în slujba voastră, într-o perioadă plină de provocări.
Acest mandat mă onorează, dar mă și obligă să acționez ferm, cu echilibru și dedicare totală”, a transmis Mircea Abrudean.
EVENIMENT
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
În timp ce Bulgaria traversează o criză politică prelungită, incapabilă să formeze un guvern stabil din 2021, România se confruntă cu propriile provocări în negocierile pentru formarea unui guvern după alegerile din 1 decembrie. Parcursul tumultuos al țării vecine oferă un exemplu al riscurilor cauzate de fragmentarea politică și de lipsa consensului, o situație care ar putea deveni realitate și în România dacă actualele negocieri politice nu vor duce la o soluție stabilă.
Bulgaria se află într-o criză politică profundă încă din 2021, iar incapacitatea partidelor de a forma un guvern stabil a dus la organizarea a nu mai puțin de șapte runde de alegeri parlamentare în doar trei ani. Această instabilitate a avut efecte profunde asupra economiei și încrederii publice în democrație.
România, în pragul unei crizei politice prelungite?
În România, după alegerile din 1 decembrie, formarea unui guvern stabil a devenit o provocare. Contextul din țara vecină arată un parcurs posibil și pentru România, în eventualitatea în care negocierile pentru formarea unui guvern nu vor duce la o propunere agreată în parlament. Inițial dorită ca o coaliție a forțelor proeuropene din țară – între PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, negocierile au fost marcate de tensiuni și blocaje. Primul care au făcut un pas în lateral a fost USR, care a impus o listă de opt condiții pentru a face parte din viitoarea guvernare, inclusiv adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații. De asemenea, Elena Lasconi a spus că toate partidele din coaliție trebuie să ceară demisia Președintelui Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim.
Negocieri pentru guvern fără USR
Ulterior, Marcel Ciolacu a anunțat că PSD se retrage de la masa negocierilor, dar va sprijini din parlament un guvern de dreapta. Ulterior, vineri seara, PSD ar fi reluat negocierile cu PNL ș UMDR pentru formarea unui guvern, de data aceasta fără USR. „Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e „silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se „murdăresc”, a spus Marcel Ciolacu. Sâmbătă dimineață, negocierile pentru formarea unui guvern au continuat între PSD, PNL, UDMR și minorități. Luni se așteaptă anunțarea oficială a componenței guvernului PSD-PNL-UDMR-minorități.
Tensiunile politice și lipsa unui consens puternic sugerează însă riscul unei instabilități pe termen lung, similar cu ceea ce se întâmplă în Bulgaria.
Ce s-a întâmplat în Bulgaria?
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de o coaliție condusă de Boiko Borisov, liderul partidului conservator GERB. Guvernarea sa a fost însă afectată de numeroase scandaluri de corupție și acuzații de deturnare a fondurilor europene. În vara lui 2020, protestele anticorupție au izbucnit în plină pandemie de COVID-19, continuând până în primăvara lui 2021.
Alegerile din aprilie 2021 au fost câștigate de partidul GERB, condus de Boiko Borisov, dar care nu a reușit să creeze o majoritate, toate celelalte partide refuzând să intre la guvernare alături de fostul premier. Rezultatul a fost o nouă rundă de alegeri în luna iulie a aceluiași an. Acesta avea să fie începutul unui șir lung de alegeri parlamentare câștigate de diferite partide, dar incapabile să coaguleze o majoritate și să formeze un guvern stabil.
Un nou partid, aceleași probleme
În noiembrie 2021, un partid antisistem nou înființat numit Continuăm Schimbarea (PP) a dus o campanie anticorupție de succes și a reușit să câștige alegerile și să formeze o coaliție împotriva GERB alături de Partidul Socialist Bulgar (urmaș al fostului Partid Comunist), partidul liberal Bulgaria Democrată (DB) și de partidul de centru-dreapta Există un Astfel de Popor (ITN). În urma certurilor din coaliție, guvernul a căzut în iunie 2022, după prima moțiune de cenzură trecută în istoria modernă a Bulgariei.
A urmat o nouă rundă de alegeri fără succes în octombrie 2022, iar în aprilie 2023, un nou scrutin a marcat revenirea partidului GERB în fruntea clasamentului. De această dată, a reușit formarea unui guvern prin rotație cu opoziția PP-DB. În cadrul negocierilor, a fost stabilită desemnarea unui prim-ministru al PP-DB pentru primele nouă luni de guvernare, urmată de nouă luni cu un prim-ministru desemnat de GERB. La finalul primelor nouă luni, însă, coaliția s-a rupt și a urmat o nouă rundă de alegeri, în iunie 2024. Nici aceste alegeri nu au condus la formarea unui guvern, a șaptea undă de alegeri fiind organizată în octombrie 2024. Nici acest scrutin nu a adus o schimbare majoră în distribuția locurilor din parlament – GERB a luat cele mai mult voturi, 26,4%, urmat de PP-DB și de partidul ultranaționalist Renașterea.
Scandal la ultima rundă de alegeri
Cel mai recent scrutin a fost marcat de scandaluri de fraudă electorală și de cumpărare a voturilor, similare cu cele dezvăluite în Republica Moldova la alegerile prezidențiale și referendumul din această toamnă. Totodată, partidul centrist cu susținere a minorităților, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, o prezență stabilă și puternică pe scena politică bulgară în ultimii 30 de ani, s-a destrămat., cele două facțiuni rezultate intrând separat în parlament.
Consecinței socio-politice și economice grave
Criza care afectează Bulgaria de mai bine de 3 ani are o serie de consecințe negative pentru țară. În primul rând, succesiunea de alegeri anticipate fără succes în a oferi o majoritate stabilă a subminat încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice. Lipsa încrederii este sugerată și de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024.
Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria. Partidele ultranaționaliste și de extremă dreaptă din Bulgaria au reușit pentru prima dată să treacă pragul simbolic de 20% din voturi, ceea ce complică și mai mult formarea unei coaliții stabile de guvernare. De asemenea, criza politică face Bulgaria și mai vulnerabilă la interferențe ale Rusiei în politica națională.
Amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. Rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Criza politică din Bulgaria este un avertisment serios pentru România, marcată la rândul său de fragmentare politică, lipsă de consens și polarizare.
Președintele Klaus Iohannis a convocat duminică partidele parlamentare la consultări
Sâmbătă, 21 decembrie, continuă negocierile între partidele pro-europene care vor forma guvernul. Totuși până la această oră nu se cunoaște numele celui care fi propus ca premier.
Asta în condițiile în care președintele României, Klaus Iohannis, a convocat la Palatul Cotroceni, duminică, 22 decembrie, partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier.
PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale vor merge împreună la discuții.
Potrivit Administrației Prezidențiale, „în temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru”.
Consultările vor avea loc duminică, 22 decembrie 2024, după următorul program:
- Ora 12:00:
– Partidul Social Democrat (PSD);
– Partidul Național Liberal (PNL);
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
– Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. - Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
- Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR);
- Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România;
- Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).